Reporterii

Nu se întâmplă chiar în fiecare zi ca presa din Lituania să scrie despre R. Moldova. Dar pe 25 august a scris. Interesul a fost suscitat de un articol al Europei Libere despre un prim caz #MeToo în lumea teatrală moldoveană, în care o actriță acuză un regizor de hărțuire sexuală.

La început de aprilie, Europa Liberă a organizat „Hackum ori niciodată”, un hackathon la care am cerut participanților idei inovatoare pentru reflectarea alegerilor locale. Acum, înainte de alegeri, echipele câștigătoare se pregătesc să-și lanseze public soluțiile.

La apariția social media, scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu nu a fost neapărat cel mai entuziasmat om de cultură din R. Moldova. Rețelele lipseau comunicarea de profunzime, te forțau prin formatele lor să renunți la o exprimare artistică autentică, impuneau un ritm al vieții infernal.

Apariția parcă subită a ChatGPT și altor exemple de inteligență artificială la sfârșitul anului trecut a luat pe nepregătite multă lume, declanșând o dezbatere despre ce este sau ce poate deveni AI: o unealtă la dispoziția omului sau agent autonom. Care sunt ecourile moldovene ale dezbaterii?

Cel mai vârstnic medic de familie din R. Moldova, Mihai Bajurean, și-a întrerupt recent activitatea, după o carieră de 63 de ani, în urma diagnosticării sale cu o maladie incurabilă. Difuzăm în reluare un episod din „Reporterii”, consacrat lui Bajurean și altor medici din zona rurală.

Cum este să fii reporteră la un summit NATO ca cel de la Vilnius, ținut pe timp de război, unde liderii unor puteri globale decid asupra unor chestiuni care pot însemna acutizarea ostilităților sau prevenirea unei conflagrații mondiale?

Vitalie Ciobanu, protagonistul principal al acestui episod din „Reporterii”, nu este reporter. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, iar de curând și ... youtuber.

Însușirea limbii române a fost multă vreme problematică în Republica  Moldova, iar una din explicații a fost că mulți dintre cei care nu o cunosc pur și simplu nu vedeau necesitatea practică de a o învăța. În ce măsură trece învățarea românei din zona politicului în cea a utilității practice?

Dacă vrei să nu vezi și să nu înțelegi ce schimbări au loc în educație, concentrează-te pe câteva probleme majore de genul celor care nu se rezolvă niciodată: salariile mici, lipsa cadrelor didactice, împuținarea elevilor. Dar dacă vrei să vezi ce se schimbă în educație, fă ca Europa Liberă.

Difuzăm în reluare un episod din „Reporterii” în care spunem prin viu grai istoria proiectului „Asta-i meseria mea”, un serial de reportaje video despre oameni care practică meserii obișnuite, dar esențiale pentru ca o societate să meargă înainte.

Am intrat, în luna iunie, în ceea ce în multe țări democratice se numește „luna pride-urilor”, când ies pe străzi membrii comunităților LGBT ca să-și exprime solidaritatea unii cu alții, să-și ceară drepturile sau, când este cazul, să se bucure de vreun drept primit.

Când R. Moldova a primit statut de candidată la aderarea la UE, în atmosfera încordată a verii lui 2022, nu a ieșit nimeni în centrul Chișinăului pentru a-și exprima bucuria. S-a sărbătorit zece luni mai târziu, pe 21 mai 2023. Cum a decurs „Adunarea Moldova Europeană” și ce rămâne după ea?

Ce faci mai întâi, dacă vrei să ai o societate mai justă: faci o lege nouă pentru a modela comportamentul oamenilor sau schimbi mai întâi mentalitățile, iar apoi ajustezi legislația la noua realitate? În noul episod din „Reporterii”, examinăm cum se schimbă în R. Moldova situația drepturilor LGBT.

După un an de la lansare, procedura de pre-vetting a intrat într-o nouă fază. Această reformă revoluționară, care a bulversat deja sistemul moldovean de justiție, s-a extins acum de la judecători la procurori și, judecând după primii pași, a luat turații.

Se apropie de final un an de studii fără două universități faimoase ale R. Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol, care au fost absorbite în cadrul unei reforme cauzate de împuținarea studenților. Cum a decurs reforma?

Cum putem produce energie la noi acasă și reduce confortabil consumul, dar și pierderile? În ultima jumătate de an, Paula Erizanu a căutat și găsit răspunsurile, prezentându-le în serialul de reportaje video „Să fie lumină”. Le povestim și prin viu grai într-un nou episod din „Reporterii”.

Când bombardamentele rusești în sudul Ucrainei au cauzat întreruperea livrărilor de curent în R. Moldova, în noiembrie 2022, la școala din Flămînzeni, raionul Sângerei lumina a continuat să ardă.

În acest episod, revenim la întrebarea de ce eliberează statul pașapoarte diplomatice unor persoane care nu se află în slujba statului: mitropoliții celor două biserici ortodoxe din R. Moldova. A fost formulată pentru prima dată în „Reporterii” în ianuarie. Revenim pentru că avem și răspunsuri.

Într-o Republică Moldova cam depopulată, de unde brațele de muncă au cam plecat, unde specialiștii lipsesc mai în orice domeniu și unde, așa cum o auzim tot mai des în ultima vreme, nu prea există capacitate pentru transformări și modernizare, cine sunt oamenii care fac să meargă, totuși, înainte?

Partidul Șor a reluat protestele antiguvernamentale în masă cu afirmația că guvernul nu ar cheltui transparent banii de la donatori. Dar în timp ce cer mai multă transparență financiară de la autorități, organizatorii protestului își camuflează propriile cheltuieli pentru protest.

S-a încheiat procedura de pre-vetting pentru judecătorii care au vrut să candideze la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ciuda regulii noi, care cere să le fie verificate mai întâi averile și interesele. Au trecut cu bine de comisia pre-vetting doar 5, dar 18 au picat testul.

De ce decide un partid (PAS) care a dat președintă de țară și are o majoritate de 63 din 101 de locuri în parlament să-și înlocuiască guvernul? De ce este înlocuit un guvern pe care tot cei care îl înlocuiesc îl laudă că a fost foarte bun și a făcut ceea ce trebuie?

Rămas în urmă de propriul calendar al reformelor pro-europene, guvernul lucrează la un plan nou pentru a spori ritmul de câteva ori, chiar dacă Uniunea Europeană a spus mereu Republicii Moldova că reformele trebuie făcute bine, nu repede.

Când Comisia Europeană a propus, la 24 ianuarie, ca UE să ofere Republicii Moldova încă 145 de milioane de euro a devenit clar că și anul 2023 va abunda de anunțuri despre ajutoare occidentale pentru guvernul moldovean și societatea în ansamblu.Asemenea știri despre ajutoare fără precedent oferite de țări și organizații occidentale au curs în continuu anul trecut, iar Europa Liberă am vrut să afle câți bani a primit efectiv guvernul moldovean și ce a făcut cu ei. Ce am aflat vă povestim și vouă împreună cu Eugen Urușciuc și Virginia Nica, într-un nou episod al podcastului „Reporterii”.

De la 1 ianuarie 2023, și-au încetat existența în urma unei reforme două universități faimoase ale Republicii Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol. Povestea reformei – într-un nou episod din podcastul „Reporterii”, având-o ca protagonistă pe Liuba Maxim.

Când a votat pe 29 decembrie pentru a-i acorda Mitropolitului Basarabiei dreptul la pașaport diplomatic, majoritatea parlamentară a răscolit probleme vechi și adânci legate și de acordarea acestor pașapoarte, și de relația statului cu biserica ortodoxă, dar și cu propriii cetățeni în sens mai larg. Povestim istoria acestui amendament legislativ într-un nou episod al podcastului „Reporterii” împreună cu Cristina Popușoi și Denis Dermenji, autorii unui mic serial de articole provocat de decizia majorității parlamentare PAS.

Povestim istoria procesului de pre-vetting în primul episod al unui nou podcast, „Reporterii”, împreună cu jurnalista Europei Libere specializată în justiție, Nadejda Coptu.