Rural

Agențiile de mediu avertizează blocul comun că riscă să nu atingă obiectivul Organizației Națiunilor Unite de reducere la jumătate, până în anul 2030, a risipei de alimente pe cap de locuitor și obligațiile juridice care decurg din Directiva-cadru privind deșeurile.

40% din alimente sunt risipite la nivel global, provocând aproximativ 8%-10% din emisiile mondiale și utilizând aproape 28% din suprafața agricolă a lumii - mai mare decât China și India la un loc, semnalează Biroul European de Mediu, cea mai vastă rețea de agenții de profil, într-un comunicat transmis vineri, 10 mai.

Comisia Europeană a propus reducerea pierderilor de alimente cu 30% în gospodării, restaurante și retail și cu 10% în activitățile de procesare, față de anul 2020, iar Parlamentul a ridicat nivelurile la 40% și, respectiv, la 20%, prin poziția adoptată luna trecută. Urmează ca statele membre să ajungă la un acord comun cu privire la proiectul Comisiei și au această ocazie la următoarea reuniune a miniștrilor de mediu, din 17 iunie.

Grupurile de mediu propun accelerarea acțiunilor prin creșterea țintelor de reducere în industria de prelucrare a alimentelor până la cel puțin 25%, însă nu multe state membre consideră realizabil acest lucru. Potrivit publicației Euractiv, țări precum Germania, Țările de Jos și Austria își doresc mai multă ambiție.

Propunerea Executivului european a fost una dintre cele două acțiuni promise pentru a lupta împotriva risipei alimentare în blocul comun, ca parte a politicii „De la fermă la consumator”. Cealaltă a fost revizuirea datei de expirare marcată pe etichetele produselor. Anul trecut, executivul Uniunii Europene a lansat o consultare publică pentru a aborda neînțelegerile cu privire la etichetarea produselor alimentare. Până în prezent, o propunere concretă referitoare la acest aspect nu a fost avansată, mai scrie Euractiv.

Curtea de Conturi Europeană avertizează: recuperarea banilor UE cheltuiți necorespunzător durează prea mult

Curtea de Conturi Europeană, în raportul său special publicat în data de 7 mai a.c., recomandă Comisiei să ia în considerare acțiuni suplimentare pentru recuperarea mai rapidă a fondurilor UE cheltuite necorespunzător. Constatările auditului Curții arată că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate din bani publici, fără respectarea cerințelor UE, până la emiterea unei cereri de rambursare, iar returnarea sumelor poate dura ani, și avertizează că procesul poate încetini chiar mai mult în cazul ajutoarelor directe acordate fermierilor. „În lipsa unui stimulent, există riscul ca rata recuperărilor în agricultură să scadă”, atenționează auditorii Curții, făcând referire la faptul că politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 nu mai cuprinde regula introdusă în 2006, prin care statele membre suportau o parte din suma nerecuperată, în cazul în care corecțiile durau prea mult.

Pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cuantumul total al cheltuielilor neconforme detectate în perioada 2007-2022 a fost de 2,4 miliarde de euro, cele mai mari valori fiind raportate de Franța, Italia, Spania și Polonia. 52 % din această sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului 2022, iar restul a fost fie anulat (9%), fie reprezintă datorii restante (39%). În analiza sa, Curtea a observat diferențe semnificative între statele membre în privința ratelor de recuperare și de anulare. Cea mai mare rată de recuperare a fost consemnată în Austria (92%), iar cea mai mică în Polonia (17%), în timp ce ponderea anulărilor a variat între 0%, în Austria și alte câteva state printre care și România, și 48%, în Țările de Jos.

Franța aprobă utilizarea experimentală a unor soluții de combatere a dăunătorilor obținute din surse naturale

Ministerul francez al agriculturii susține logistic și financiar dezvoltarea unei soluții naturale împotriva îngălbenirii sfeclei de zahăr, una dintre cele mai frecvente boli ale acestei plante. Produsul, testat experimental pe o suprafață de 500 de hectare, se bazează pe kairomoni. Acestea sunt molecule mirositoare care au un efect respingător asupra afidelor, dăunători ai sfeclei de zahăr. În felul acesta se poate reduce nivelul de infestare și se pot amâna tratamentele cu insecticide.

Din cauza unei ierni foarte blânde, riscul de îngălbenire a sfeclei este, anul acesta, foarte mare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii din Franța. Pentru a lupta împotriva afidelor, dăunători responsabili de transmiterea bolii numită îngălbenirea sfeclei, experții francezi recomandă o strategie care să includă întărirea nivelului epidemiologic, supravegherea afidelor, luarea unor măsuri profilactice precum smulgerea lăstarilor de sfeclă afectați și, ca ultimă soluție, utilizarea tratamentelor cu insecticide.

Proiectul-pilot, care presupune testarea diferitelor amestecuri de compuși organici volatili cu scopul de a perturba comportamentul afidelor, se derulează în cadrul Planului Național de Cercetare și Inovare și este finanțat cu o sumă de aproximativ 300.000 de euro.

Așteptări limitate în privința redresării consumului alimentar

Prețurile alimentelor rămân în continuare ridicate, iar acest lucru combinat cu perspectivele reduse de creștere economică limitează așteptările de normalizare a consumului, se arată în raportul privind previziunile pe termen scurt pentru piețele agricole din Uniunea Europeană, publicat de Comisie la începutul lunii în curs.

Se anticipează că producția de cereale a blocului va crește în acest an agricol, datorită randamentelor mai bune, și este confirmată redresarea producției de zahăr. Oferta de lapte din statele membre va rămâne relativ stabilă, în pofida scăderii efectivelor de vaci de lapte, iar producția și exporturile de brânzeturi și unt din piața comună ar putea continua să avanseze în 2024.

Cererea pentru carnea de pasăre este estimată în creștere, în schimb se previzionează o scădere a consumului și producției de carne de vită. De asemenea, producția de carne de porc se va reduce ușor.

Fermierii europeni continuă să se confrunte cu incertitudini legate de evenimente meteorologice extreme imprevizibile, conflicte geopolitice în curs, creștere economică mai scăzută. Costurile cu inputurile rămân peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, ratele dobânzilor încă ridicate și persistă presiunea cheltuielilor cu forța de muncă, se mai arată în raportul Comisiei.

Mercosur revine pe agenda negociatorilor

Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Rupert Schlegelmilch, speră să poată încheia acordul cu blocul comercial sud-american Mercosur după alegerile europene, scrie Agenția EFE. Oficialul european a explicat în timpul unei vizite în Uruguay că semnarea tratatului a fost întreruptă pentru a se asigura că a fost pe deplin aliniat la standardele legate de sustenabilitate, cum ar fi angajamente mai puternice privind defrișarea sau punerea în aplicare a Acordului de la Paris, și a afirmat că, acum, aceste aspecte sunt mult mai detaliate. Schlegelmilch a admis că protestele fermierilor izbucnite în Europa la începutul acestui an au încetinit negocierile, dar, în același timp, s-a delimitat de declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus, recent, că textul acordului este învechit și ar trebui deschise noi tratative.

Dacă Acordul UE-Mercosur, care se negociază de două decenii, ar fi semnat, acesta ar fi cel mai mare parteneriat al blocului până în prezent, acoperind 10% din populația lumii și 20% din PIB-ul global.

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”. Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.

Comisia Europeană propune creșterea utilizării în agricultură a gunoiului de grajd prelucrat, în demersul său de revizuire a Directivei Nitraților, introdusă în anul 1991 cu scopul de a proteja apele împotriva poluării cu produse chimice provenite din surse agricole.

Inițiativa, lansată în data de 19 aprilie a.c., se află în dezbatere publică pentru patru săptămâni, până la 17 mai, și vizează, între altele, creșterea utilizării fertilizanților obținuți pe bază de gunoi de grajd (produsele RENURE) peste limita stabilită de normele în vigoare, de 170 de kilograme de azot la hectar.

Potrivit proiectului Comisiei, folosirea gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat ar putea reduce expunerea fermierilor la prețurile volatile ale îngrășămintelor minerale. În plus, ar putea contribui la reducerea costurilor aferente colectării și depozitării dejecţiilor animaliere.

Soluția propusă de Executivul european a fost salutată de marile organizații de fermieri, care cer acum măsuri similare cu privire la digestat, dar contestată de Biroul European de Mediu, care a descris-o drept „un alt cadou pentru fermieri” în absența unor studii de impact, potrivit publicației online Euractiv.

În primul trimestru al anului trecut, pe fondul crizei fertilizanților, al prețurilor ridicate și al dependenței blocului comun de produsele rusești, o rezoluție depusă de eurodeputatul Norbert Lins, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cerea Executivului să evalueze efectele utilizării gunoiului de grajd prelucrat și să-l redefinească, iar apeluri în acest sens au fost transmise de mai multe state membre, printre care Țările de Jos, Danemarca, Italia, și reiterate, recent, de fermierii olandezi. Examinarea legislației actuale este în curs și va ține cont de rezultatul unei consultări publice la care au fost invitate să participe toate părțile interesate, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, însă Comisia a decis să lanseze o soluție provizorie, până la definitivarea evaluării.

Consultări privind viitorul ajutoarelor de stat în sectorul agricol primar

Țările Uniunii Europene sunt chemate să-și exprime opiniile cu privire la proiectul de prelungire a perioadei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat adresate sectorului agricol primar și, implicit, a secțiunii aferente din Cadrul temporar de criză și de tranziție instituit după invadarea Ucrainei de către Rusia. „Această prelungire va permite statelor membre să continue să le furnizeze fermierilor cuantumuri limitate ale ajutoarelor, acolo unde este necesar, și să se asigure că măsurile de sprijin pentru situații de criză sunt puse în aplicare în mod eficace”, transmite Executivul de la Bruxelles într-un comunicat de presă.

La reuniunea Consiliului European din ultima decadă a lunii martie, șefii de stat și de guvern i-au recomandat Comisiei să proiecteze măsuri de sprijin suplimentar pentru fermierii din blocul comun, sugerând extinderea Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat (TCTF) după luna iunie 2024. Într-un sondaj al Comisiei din 27 martie privind expirarea unor părți din TCTF, statele membre au subliniat că perturbările pieței apărute în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei persistă și afectează în special sectorul agricol primar, care se confruntă cu provocări importante și se află sub presiune financiară. În acest context, Comisia a elaborat o propunere de prelungire limitată a cadrului care relaxează normele de acordare a ajutoarelor de stat și intenționează să adopte cât mai curând posibil modificările, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre, se mai arată în comunicatul Executivului european.

Sondaj privind simplificarea normelor PAC, rezultate preliminare

Rezultatele preliminare ale sondajului privind simplificarea normelor politicii agricole comune (PAC) și clarificarea surselor de complexitate arată că o treime dintre fermierii intervievați lucrează mai mult de șase zile pe an pentru sarcinile administrative, pentru 24% timpul necesar este de cinci până la șase zile, iar pentru 38% de una până la patru zile lucrătoare, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG Agri). Majoritatea fermierilor care au participat la sondaj (78%) apelează la un ajutor extern pentru a-și pregăti și depune cererea de subvenții PAC. Ajutorul este oferit fie de asociații de fermieri și cooperative (în 36% din cazuri), fie de societăți private, precum firme de consultanță sau bănci (25%), sau de autorități publice (18%).

Jumătate dintre respondenții care solicită sprijin PAC nu utilizează dispozitive mobile pentru a transmite autorităților fotografii marcate geografic, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate invocă probleme, considerând, în special, că sunt consumatoare de timp, că sunt dificil de utilizat sau că lipsește feedbackul cu privire la acuratețea imaginilor furnizate. În privința controalelor la fața locului, în ultimii trei ani, 36% dintre exploatațiile incluse în anchetă au fost vizitate o singură dată, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel puțin trei vizite, însă nu obligatoriu în legătură cu PAC, iar pregătirea acestor controale necesită între o jumătate de zi și o zi de lucru pentru 63% dintre agricultorii verificați.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 martie-8 aprilie a.c. la inițiativa Comisiei Europene și a colectat aproape 27.000 de răspunsuri. O analiză detaliată a cercetării va fi disponibilă în a doua jumătate a anului.

10 ani de la lansarea primului observator european al piețelor agricole

Primul observator european al piețelor agricole a sărbătorit săptămâna trecută, în data de 16 aprilie, cea de-a 10-a aniversare. Este vorba despre Observatorul pieței laptelui înființat în anul 2014 de Comisia Europeană, cu un an înainte de încheierea regimului cotelor de lapte, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). De atunci, a servit ca model pentru mai multe sectoare, precum al cărnii, al zahărului, al culturilor, fructelor și legumelor, vinului, îngrășămintelor și pentru Observatorul lanțului alimentar a cărei lansare este așteptată în luna iulie a.c.

DG Agri marchează aniversarea Observatorului laptelui trecând în revistă avantajele înființării acestuia pentru sectorul de profil din Uniunea Europeană, în care activează aproximativ 530.000 de ferme, majoritatea de familie, și pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu lapte și produse lactate. Observatorul oferă o imagine asupra producției, asupra prețurilor, asupra dezvoltării sectorului de procesare și comerțului cu principalele produse lactate, de asemenea, transmite analize pe termen scurt, în timp util.

Iată câteva exemple care arată volumul schimburilor comerciale ale României cu produse lactate, pe relația intracomunitară. În anul 2023, vânzările de unt din România pe piețele statelor membre au totalizat o sută de tone și au fost efectuate în principal în Bulgaria, dar cumpărările au depășit 16.100 tone, cele mai mari cantități provenind din Polonia (aproape 6.300 tone) și Germania (3.400 tone). În aceeași perioadă, operatorii comerciali locali au livrat 15.000 de tone de brânză în Uniunea Europeană, în special în Grecia și în Italia, dar achizițiile s-au cifrat la 109.500 tone, principalii furnizori fiind Germania, Polonia și Italia. 

Pentru prima dată de la implementarea actualei politici agricole comune (PAC), reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, din 29 aprilie, de la Luxemburg, include pe agendă dezbaterea privind rezultatele obținute de statele membre în aplicarea Planurilor Strategice.

Schimbul de opinii între miniștrii de resort pleacă de la următoarele întrebări: măsurile incluse în Planurile Strategice PAC au răspuns așteptărilor administrației și ale fermierilor în primul an de aplicare și cum vor evolua în viitorul apropiat?

Cu fonduri cifrate la 386,6 miliarde de euro, reprezentând o treime din bugetul total al Uniunii Europene, PAC, reformată și pusă în aplicare de la 1 ianuarie anul trecut, acordă mai multă flexibilitate statelor membre în planificarea acțiunilor menite să contribuie la o agricultură durabilă și a intervențiilor bazate pe performanțe în materie de mediu și climă. 40% din bugetul PAC este alocat pentru măsuri care vizează combaterea schimbărilor climatice.

În esență, elementele care definesc actuala politică agricolă comună, fixate cu trei ani în urmă, în 2021, urmăresc să stimuleze practicile agricole mai „verzi” în rândul celor șapte milioane de beneficiari din întreaga Uniune Europeană, o direcționare mai bună a sprijinului financiar către exploatațiile mici și tinerii fermieri și creșterea angajamentului față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor din agricultură.

La solicitarea statelor membre și a fermierilor, în timpul protestelor de la începutul acestui an, pe fondul invocării provocărilor tot mai mari ale sectorului agricol, a imprevizibilității vremii și incertitudinilor economice, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri pentru relaxarea condițiilor de accesare a subvențiilor PAC, care vizează șase din cele nouă standarde de bune practici pentru mediu și climă și posibilitatea țărilor UE de a acorda, justificat, derogări temporare de la anumite cerințe.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a dat undă verde unei revizuiri a politicii agricole comune pentru a ușura sarcina administrativă a fermierilor în anul 2024, aprobând, în procedură de urgență, cu o majoritate largă, ajustarea regulamentelor din 2021 privind aplicarea PAC. Urmează adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, publicarea în Jurnalul Oficial al UE și aplicarea imediată.

Franța: măsuri suplimentare în favoarea fermierilor

Guvernul francez a anunțat săptămâna trecută măsuri „complementare” în favoarea fermierilor, sperând că va pune capăt definitiv crizei care a provocat blocaje excepționale la începutul anului, potrivit postului de radio Europe 1. Printre acestea se numără prezentarea versiunii finale a planului Ecophyto de reducere a pesticidelor, pusă în așteptare din cauza crizei agricole, noi ajutoare pentru ferme, accelerarea a o sută de proiecte de stocare a apei și de irigații și un plan de sprijin pentru trei departamente franceze afectate de crizele meteorologice. De asemenea, Executivul condus de premierul Gabriel Attal a reconfirmat că reforma pensiilor agricole se va aplica din 2026 și va lua în considerare cei mai buni 25 de ani din carieră.

Planul Ecophyto 2030 preia angajamentele de simplificare asumate de guvern în negocierile cu sindicatele agricole și se va baza pe un indicator european, în locul celui francez folosit până acum, un demers criticat de mai multe ONG-uri pentru că diferențiază mai puțin toxicitatea pesticidelor.

Cash-flow-ul fermierilor va fi susținut de banca publică de investiții BPI Franța, care va oferi împrumuturi de cel puțin 100 de milioane de euro și garanții pentru credite contractate de la bănci private.

50 de milioane de euro se vor duce către fermierii din regiunile afectate în special de secetă, îngheț sau inundații, pentru finanțarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și dezvoltarea sectoarelor locale.

Agricultorii francezi, organizați în cea mai mai mare federație sindicală din sectorul agricol local, FNSEA, și asociația Tinerii Fermieri au răspuns pozitiv la pachetul de măsuri dat publicității de guvernul de Paris, dar au avertizat că rămân vigilenți și că vor monitoriza implementarea acestuia și votul noii legi agricole programat să aibă loc în vară, mai informează Europe 1.

Germania dorește majorarea plafonului de minimis la 50.000 de euro

Germania dorește creșterea ajutorului „de minimis” pentru sectorul agricol european, de la 20.000 de euro cât este în prezent, la 50.000 de euro, transmite publicația online Euractiv. Cererea Germaniei este susținută de alte 14 state membre, între care și România. Acesta este singurul tip de subvenție națională care nu necesită aprobare din partea Comisiei Europene, considerându-se că pachetele de intervenție acordate la scară mică nu sunt în măsură să denatureze piața concurențială.

La reuniunea miniștrilor agriculturii în Consiliul Agrifish de luna trecută, Italia a prezentat o notă care a inclus câteva puncte de sprijin pentru fermieri, între acestea și creșterea plafonului de minimis.

Ajutoarele de stat, dorite de fermierii europeni, au făcut, din nou, obiectul unei luări de poziții în Consiliul European. La summitul extraordinar din 17-18 aprilie, liderii UE au cerut prelungirea cadrului temporar privind ajutoarele de stat și, de asemenea, creșterea ajutorului de minimis pentru agricultură. În raportul prezentat în cadrul acestei reuniuni de fostul premier al Italiei, Enrico Letta, acesta a avertizat că relaxarea regulilor privind ajutorul de stat ca răspuns la criza recentă a produs distorsiuni pe piața unică, din cauza capacității bugetare diferite între statele membre.

Lanțul alimentar european: numeroase microîntreprinderi și întreprinderi mici și 9 milioane de ferme foarte fragmentate

Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. În cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente participă numeroase microîntreprinderi sau întreprinderi mici, reprezentând peste 95% dintre actorii din industria alimentară și comerțul cu amănuntul, un număr redus de entități mari care acționează în calitate de cumpărători și 9,1 milioane de ferme agricole, foarte fragmentate. Dimensiunea medie a unei exploatații agricole în Uniunea Europeană este de 17,4 hectare.

Primele constatări ale raportului arată că marea majoritate a statelor membre au adoptat un nivel ridicat de protecție împotriva practicilor interzise de directivă. În 2023, au fost deschise aproximativ 1.500 de investigații de către autoritățile naționale competente, dintre care aproximativ 17% au condus la constatarea unei încălcări sancționate cu amendă, informează Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei, DG Agri.

Practicile comerciale neloiale detectate cel mai frecvent au fost plățile întârziate pentru produsele agricole și alimentare perisabile sau neperisabile (50% și 13%), cele solicitate pentru acțiuni de marketing (7%), pentru stocare, afișare și listare (7%), iar cele mai multe au fost identificate la nivelul comerțului cu amănuntul (41%), urmat de industria alimentară (36%) și comerțul cu ridicata (22%).

Cel mai recent sondaj privind practicile comerciale neloiale arată că 57% dintre respondenții europeni nu știau de autoritățile naționale cu atribuții în aplicarea legii, iar atunci când au fost întrebați de ce nu au raportat o practică neloială cu care s-au confruntat, 30% au indicat teama de represalii din partea cumpărătorului, în timp ce 17% se îndoiesc de capacitatea de gestionare a situației de către autoritatea publică.

În acest an, Comisia va propune noi norme privind comerțul transfrontalier și va lansa Observatorul lanțului agroalimentar al Uniunii Europene. De asemenea, va propune modificări ale Regulamentului privind organizarea comună a piețelor produselor agricole.

Ar trebui să uităm de tractoriștii clasici. În condițiile noilor tehnologii din domeniul agricol au loc și schimbări ale exigențelor referitoare la meseriile agricole. Un specialist în acest domeniu are nevoie acum nu doar de cunoștințe din domeniul științelor agricole, ci și din sectorul de tehnologia informației sau al protecției mediului.

Am discutat cu cu elevii și profesorii de la Liceul Tehnologic Nr. 1 Comana despre acest subiect.

Invitați:

- Cătălin Tobescu, director executiv Asociația Prolemn;

- Cristina Iordache, fermier din județul Giurgiu.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz, jurnaliști RFI România

Statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit miliarde de euro din fonduri naționale, pentru a sprijini sectorul agricol și alimentar, în ultimii doi ani, după începerea agresiunii rusești în Ucraina și relaxarea temporară a regulilor blocului privind ajutorul de stat, se arată într-o analiză realizată de publicația Euractiv.

Polonia este lider european în materie de ajutoare de stat acordate fermierilor săi, cu aproape 4 miliarde de euro alocați din bugetul național în perioada martie 2022 - martie 2024. Este urmată de Italia (2,3 miliarde de euro), Franța (un miliard de euro) și România (770 de milioane de euro). Spania și Bulgaria au alocat, fiecare, peste 600 de milioane de euro, iar restul statelor membre între 0,6 și 230 de milioane de euro. Belgia și Lituania se află la coada clasamentului.

Analiza Euractiv arată că Polonia a cheltuit cele mai mari sume în anul său electoral, în 2023, iar România a acordat fonduri importante sectorului agricol după protestele fermierilor care au început în data de 10 ianuarie a.c., în principal crescătorilor de animale, apicultorilor și cultivatorilor de fructe și legume. În lunile februarie și martie, Comisia Europeană a aprobat pentru România șase scheme de sprijin în valoare totală de 526 de milioane de euro, iar Bulgaria a primit undă verde pentru acordarea a 170 de milioane de euro către fermieri din mai multe sectoare agricole.

Franța a continuat să direcționeze scheme naționale de ajutor de stat către sectorul agricol ecologic, mai scrie sursa citată.

După începerea războiului Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană a slăbit regulile privind acordarea ajutoarelor de stat, instituind, în martie 2022, Cadrul temporar de criză, care a fost revizuit și prelungit, ulterior, până la sfârșitul lunii iunie 2024, însă se așteaptă ca perioada să fie extinsă la recomandarea liderilor europeni, avansată în cadrul summitului de luna trecută.

Polonezii și germanii sunt dispuși să plătească mai mult pentru bunăstarea animalelor

Un sondaj de opinie comandat de publicația online Farmer, din Polonia, arată că aproape jumătate dintre respondenții polonezi sunt dispuși să plătească mai mult pentru alimentele de origine animală produse în condiții mai bune de bunăstare și 57% s-au declarat împotriva izolării animalelor în cuști. 43% dintre cetățenii chestionați consideră că animalele din fermele poloneze beneficiază de condiții de bunăstare ridicată, în timp ce aproape o treime nu a putut să ofere o opinie legată de acest aspect.

Analiza rezultatelor cercetării a urmărit trei teme: nivelul de conștientizare a publicului cu privire la condițiile de bunăstare a animalelor, atitudinea față de creșterea în cuști și disponibilitatea consumatorilor de a suporta cheltuieli mai mari cu achiziționarea de alimente provenite de la ferme cu standarde de bunăstare mai ridicate, informează publicația farmer.pl.

În Germania, consumul de carne a continuat să scadă în 2023, până la 51,6 kilograme pe cap de locuitor, ajungând la cel mai redus nivel de când a început înregistrarea acestui indicator, iar ministrul agriculturii, Cem Özdemir, a declarat că tendința continuă, informează un comunicat emis de ministerul federal de resort. Invocând sondajele de opinie locale, Özdemir precizează că aceasta este o consecință a faptului că germanii acordă mai multă atenție dietelor și impactului asupra mediului și bunăstării animalelor. Consumatorii doresc standarde mai înalte în creșterea animalelor și, de asemenea, sunt dispuși să plătească mai mulți bani pentru produsele animaliere provenite din fermele care respectă condițiile de bunăstare, a spus el.

Franța: fuziune pentru creșterea viabilității fermelor

Două cooperative agroalimentare franceze, Unicor și Capel, fuzionează pentru a face față mai bine provocărilor actuale, precum crizele economice, schimbările climatice, integrarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale în ferme, și pentru a-și promova în comun produsele locale. Noua organizație, care se va numi Natera, va reuni 10.000 de membri fermieri și 1.600 de angajați care generează o cifră de afaceri totală de 720 de milioane de euro, potrivit Les Echos.

Cooperativa care va rezulta din fuziune se va axa pe creșterea animalelor, însă mai mulți piloni vor susține activitatea de bază prin crearea unor divizii specializate în colectarea de cereale, depozitare, sacrificare, procesare, retail.

Fuziunea va intra în vigoare în săptămânile următoare, după ce va fi validată de autoritatea de concurență din Franța.

Recomandări pentru reducerea riscului de transmitere a virusului gripei aviare

Virusul gripei aviare continuă să se răspândească în Uniunea Europeană, deși într-un ritm mai lent decât în anii precedenți, dar și în țări terțe, unde nivelurile de biosecuritate sunt mai mici, provocând mortalitate ridicată la păsările sălbatice, transmitere la mamiferele sălbatice și domestice și focare în ferme, avertizează un raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Experții celor două instituții europene evaluează factorii de risc pentru o potențială pandemie de gripă și măsurile de atenuare aferente.

Deși transmiterea de la un mamifer la altul nu a fost confirmată încă, mamiferele sălbatice, precum nurcile și vulpile, ar putea acționa ca gazde punte între păsările sălbatice, animalele domestice și oameni, se mai arată în raportul menționat. Experții consideră că evenimentele meteorologice extreme și schimbările climatice joacă un rol suplimentar în evoluția bolii și recomandă consolidarea măsurilor de biosecuritate în ferme, pentru a preveni infectarea animalelor și răspândirea virusului.

Până la sfârșitul anului, cele două agenții ale Uniunii Europene pentru sănătate și siguranță alimentară vor publica o evaluare privind modul în care s-ar putea dezvolta o potențială pandemie de gripă, însoțită de recomandări adresate managerilor din ferme pentru a reduce riscul asupra sănătății umane. Totuși, posibilitatea ca virusul să se răspândească printre oameni este „putin probabilă”, a declarat pentru euractiv.com un expert al Centrului European pentru Prevenirea Bolilor, iar opinia sa a fost întărită de un reprezentant al EFSA, care a spus că, după aproape trei decenii de expunere umană, virusul gripei aviare nu a dobândit mutațiile necesare pentru a fi transmis, prin aer, între oameni. Deși consideră că riscul de infecție pentru oameni rămâne scăzut, experții recomandă vigilență ridicată, după confirmarea a două cazuri de transmitere a virusului de la bovine și păsări de curte la două persoane din Statele Unite ale Americii.

O cooperativă din centrul ţării a reuşit în câţiva ani să ajungă la rezultate spectaculoase: creşterea numărului de asociaţi, creşterea producţiei şi diversificarea canalelor de vânzare. De asemenea, un antreprenor a dezvoltat afacerea familiei, astfel că în acest moment şi-a propus să investească (inclusiv cu fonduri europene), să îşi diversifice producţia şi să eficientizeze cheltuielile şi munca din fermă.

Invitaţi: George Cățean, fondator Ferma Cățean, Aurel Blaj, director executiv cooperativa Bio Carpathia.

Consiliul European a cerut Comisiei și miniștrilor agriculturii din blocul comun „să ducă mai departe” inițiativele în sensul preocupărilor exprimate de fermieri și a anunțat că va continua să monitorizeze situația, potrivit declarației adoptată de liderii europeni la finalul întâlnirii de săptămâna trecută, de la Bruxelles.

Șefii de stat și de guvern au stabilit cinci linii de acțiune care să răspundă provocărilor din sectorul agricol, astfel:

- identificarea unor soluții inovatoare și a unor măsuri pe termen scurt și mediu posibile pentru reducerea birocrației;

- consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente;

- reducerea presiunii financiare asupra agricultorilor prin mijloace de sprijin suplimentar, cum ar fi extinderea cadrului temporar privind ajutoarele de stat;

- asigurarea unei concurențe loiale bazată pe reguli aplicabile la nivel mondial și pe piața internă;

- abordarea într-un mod echitabil și echilibrat a aspectelor legate de liberalizarea comerțului cu Ucraina.

Comisia Europeană a lansat succesiv, începând cu luna februarie, mai multe inițiative de sprijin pentru agricultori și sondaje de opinie adresate acestora. La mijlocul lunii martie, a anunțat un pachet amplu de propuneri pentru simplificarea politicii agricole comune și ușurarea sarcinii micilor fermieri, care exploatează mai puțin de 10 hectare de teren agricol. Inițiativele Comisiei se află pe agenda Consiliului Agrifish de marți, 26 martie, și au fost prezentate eurodeputaților din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, de comisarul Janusz Wojciechowski.

Organizațiile de fermieri susțin inițiativele Bruxellesului

Copa și Cogeca, cele mai mari organizații agricole din Uniunea Europeană și influente grupuri de lobby, au transmis, la sfârșitul săptămânii trecute, o scrisoare către miniștrii agriculturii din statele membre în care își exprimă susținerea față de propunerile avansate de Comisie în privința simplificării politicii agricole comune pe termen mediu și lung, recunoscând că acordă mai multă flexibilitate fermierilor și că iau în considerare condițiile pedo-climatice și specificitățile locale din spațiul comunitar. Totuși, cer câteva clarificări, în special cu privire la bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), o procedură mai rapidă de revizuire a planurilor strategice și scutiri pentru fermele mici.

De asemenea, grupurile agricole au reacționat pozitiv la planul Executivului Uniunii Europene de susținere a fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente, potrivit publicației Euractiv. Planul Comisiei vizează mai multe acțiuni și mai multe etape de implementare, urmărind creșterea transparenței pe lanțul valoric de aprovizionare, o posibilă modificare a Regulamentului UE privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și introducerea unor reguli noi care să asigure aplicarea transfrontalieră a directivei privind practicile neloiale, o măsură la care aspiră îndeosebi Franța.

Comisia Europeană propune taxe prohibitive pentru importurile agricole din Rusia și Belarus

Comisia Europeană a lansat o propunere de majorare a taxelor la importurile unor mărfuri agricole din Rusia și Belarus până la niveluri prohibitive, menite să descurajeze vânzările din cele două țări în blocul comun. Noile tarife ar urma să fie aplicate pentru importurile de cereale, oleaginoase și produse derivate. „Există, acum, un risc mai mare ca Rusia să-și folosească exporturile de produse cerealiere pentru a crea perturbări pe piața Uniunii Europene. Pe măsură ce surplusul de cereale al Rusiei crește, parțial din cauza cerealelor ucrainene confiscate ilegal, iar capacitatea sa de a vinde la export a fost afectată negativ de recâștigarea treptată a accesului Ucrainei pe piețele mondiale, există un risc mai mare ca Uniunea Europeană să devină o destinație pentru excedentul de cereale rusești”, direct sau prin Belarus, justifică Executivul european inițiativa sa.

Propunerea nu afectează tranzitul mărfurilor prin Uniunea Europeană, depozitarea în antrepozitele vamale ale UE, transportul pe navele Uniunii sau furnizarea de servicii de asigurare, pentru a nu pune în pericol securitatea alimentară globală, se arată într-un comunicat de presă emis de Comisie.

Anul trecut, Rusia și Belarus au exportat în țările membre aproape 5 milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse derivate în valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca ieșirea Rusiei și Belarusului de pe piața comunitară să fie compensată cu livrări din producția internă a Uniunii Europene și cu importuri din țările terțe care aprovizionează în mod tradițional statele membre, cum ar fi SUA, Brazilia, Ucraina, Serbia sau Argentina.

Propunerea Comisiei va fi analizată de Consiliul Uniunii Europene și, după ce vor fi adoptate, noile taxe, majorate, vor fi aplicate imediat, informează comunicatul Executivului european.

Franța: controverse pe tema acordului comercial UE-Canada

Senatorii francezi au respins cu o majoritate covârșitoare acordul economic și comercial între Uniunea Europeană și Canada, spre dezamăgirea producătorilor locali de brânzeturi, băuturi spirtoase și vin.

Tratatul, cunoscut sub numele Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada sau CETA, a fost negociat de oficialii europeni pentru blocul comun și funcționează cu titlu provizoriu din septembrie 2017, cu majoritatea liniilor tarifare eliminate, dar pentru a intra pe deplin în vigoare este nevoie de votul parlamentelor naționale. Până în prezent, 17 state membre din 27 au ratificat acordul de liber schimb.

Sectorul agroalimentar francez este unul dintre beneficiarii acestui acord. Între anii 2017 și 2023, exporturile producătorilor agroalimentari în Canada au crescut cu 30%, vânzările de vin și băuturi spirtoase cu 24%, iar cele de brânză cu 60%, potrivit La Tribune. Președintele Sindicatului Viticultorilor Independenți din Franța a declarat pentru publicația citată că invalidarea acordului CETA înseamnă tarife vamale mai mari și costuri mai ridicate pentru consumatorii finali. Însă producătorii locali de lapte, prima verigă din lanțul alimentar, au salutat decizia Senatului explicând că valoarea produselor exportate nu ajunge direct la ei, de asemenea, respingerea acordului a fost bine primită și printre producătorii de carne. Cu toate acestea, într-un interviu acordat publicației La Tribune, Marc Fesneau, ministrul francez al agriculturii, a declarat referitor la votul senatorilor: „A vota împotriva CETA este fals patriotism”. Ultima carte nu s-a jucat încă, acordul va fi retrimis în camera inferioară a Parlamentului, în Adunarea Națională.

Tratatul dintre Uniunea Europeană și Canada nu este singurul dezavuat de fermierii francezi. La sfârșitul lunii ianuarie, publicația Politico scria că, sub presiunea protestelor agricultorilor, președintele Emmanuel Macron a făcut apel direct la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să oprească negocierile cu blocul comercial sud-american Mercosur.

Invitaţi la Rural: Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români, Radu Martinescu, fermier, Dan Hurduc, fermier, Mihaela Gherghisan,, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană a adoptat oficial o derogare parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate nelucrate, răspunzând mai multor cereri din partea statelor membre pentru o mai mare flexibilitate în privința standardelor de mediu.

Astfel, fermierii care cultivă plante fixatoare de azot sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor, pe 4% din terenul lor arabil, vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8, nemaiavând obligația de a păstra suprafețele neproductive.

Regulamentul este în vigoare din data de 14 februarie anul curent și se aplică retroactiv de la 1 ianuarie, pentru un an, până la 31 decembrie 2024, informează Executivul european într-un comunicat de presă.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia până la sfârșitul lunii în curs, un demers suficient pentru actualizarea programelor ecologice.

Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de la acest standard de mediu.

Ajutor de stat pentru fermierii olandezi care au aderat la eco-scheme

Fermierii olandezi din sectorul vegetal, angajați în procesul de accelerare a tranziției ecologice și de reducere a dependenței de combustibilii fosili, vor primi ajutoare de stat în valoare totală de 50 de milioane de euro, în cadrul unei scheme aprobată de Executivul european săptămâna trecută.

Măsura este adresată producătorilor agricoli care au aderat la eco-scheme în anul 2023 și riscă să piardă lichidități financiare din cauza dificultăților de pe piața agricolă, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ajutorul este limitat la 280.000 de euro pentru un beneficiar și va fi acordat până la 30 iunie 2024.

Franța: subvenții pentru refacerea sectorului forestier local

Franța alocă 720 de milioane de euro sectorului forestier local, pentru a susține planul de reînnoire a pădurilor, până la sfârșitul anului 2029. Sumele vor fi eliberate în cadrul unei scheme de ajutor de stat care a primit undă verde de la Comisia Europeană.

Programul urmărește să compenseze operatorii pentru pierderile cauzate de dăunători și de evenimentele climatice nefavorabile și va contribui la atingerea obiectivelor politicii agricole comune prin consolidarea protecției mediului forestier, informează Executivul de la Bruxelles, argumentând decizia de aprobare a schemei franceze. Ajutorul va acoperi până la sută la sută din costurile eligibile.

Deșeurile și sănătatea plantelor, în atenția Parlamentului European

Eurodeputații din Comisia de Mediu a Parlamentului European (ENVI) au votat propuneri cu privire la revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile, introducând obiective mai ambițioase de reducere a risipei alimentare, cu 72 de voturi pentru, niciunul împotrivă și trei abțineri.

Europarlamentarii doresc să crească obiectivele obligatorii de reducere a deșeurilor în Uniunea Europeană peste nivelurile propuse de Comisie, astfel: la cel puțin 20% în activitățile de procesare a alimentelor, în loc de 10%, și la 40% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării, în loc de 30%. Reducerile sunt raportate la media anuală din perioada 2020-2022, iar statele membre ar trebui să se asigure că aceste obiective sunt atinse la nivel național până la 31 decembrie 2030, în viziunea Comisiei ENVI. Votul în plenul Parlamentului European este programat în cadrul sesiunii plenare din martie 2024, însă discuțiile pe acest dosar vor continua după alegerile europene din iunie.

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și-a adoptat, săptămâna trecută, poziția cu privire la revizuirea Legii privind sănătatea plantelor. Noile reguli urmăresc să crească protecția Uniunii Europene împotriva pătrunderii și răspândirii de noi dăunători ai plantelor și să introducă acțiuni pentru a lupta împotriva dăunătorilor deja prezenți în blocul comun. Comitetul pentru agricultură a convenit, de asemenea, să deschidă negocieri cu statele membre cu privire la textul final. Dacă nu vor exista obiecții în plenul Parlamentului European, discuțiile cu statele membre pot începe odată ce Consiliul este pregătit pentru negocieri.

Sectorul ecologic, premiat la Bruxelles

În luna martie, încep înscrierile pentru participarea la cea de a treia ediție a premiilor Uniunii Europene pentru produsele ecologice. Candidaturile se vor depune până în data de 14 mai, iar ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în data de 23 septembrie, cu ocazia Zilei europene a produselor ecologice. Juriul va fi format din reprezentanți ai instituțiilor europene și ai mediului asociativ din sectorul agricol.

La fel ca în anii precedenți, vor fi acordate opt premii de recunoaștere a diferiților actori europeni din lanțul valoric ecologic – fermieri, regiune, oraș, restaurant – care au dezvoltat un proiect inovator, durabil și inspirator, care produce valoare adăugată pentru producția și consumul ecologic.

Inițiativa se înscrie în Planul de acțiune pentru dezvoltarea sectorului ecologic în Uniunea Europeană și are scopul de a stimula producția și cererea consumatorilor pentru produsele organice.

Comisia Europeană a lansat un ghid online care prezintă oportunitățile de finanțare pentru zonele rurale disponibile la nivelul Uniunii. 26 de fonduri, de la politica agricolă comună la fondurile de coeziune, Orizont Europa și Mecanismul de redresare și reziliență, pot răspunde nevoilor locale de dezvoltare, informează un comunicat al executivului european.

Prin intermediul portalului, utilizatorii pot explora o gamă largă de exemple și studii de caz care îi pot inspira și pot descoperi modul în care fondurile și mecanismele de sprijin ale Uniunii au fost deja utilizate cu succes în zonele rurale europene.

Poveștile de succes sunt afișate pe o hartă și pot fi accesate. Comisia oferă câteva exemple în comunicatul său, printre care o fabrică de jucării din lemn înființată în România cu sprijin european, care exportă acum în întreaga lume și a creat mai multe locuri de muncă.

Regulamentul SUR se întoarce la Comisie

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat săptămâna trecută, în sesiunea plenară a Parlamentului European, că va propune colegiului comisarilor retragerea inițiativei care urmărea reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în anul 2030, așa-numitul Regulament SUR.

„Propunerea SUR a devenit un simbol al polarizării. A fost respinsă de Parlamentul European și nici în Consiliu nu se mai înregistrează progrese. Așa că trebuie să facem ceva”, a spus von der Leyen în discursul său adresat eurodeputaților, sugerând că o nouă propunere ar putea fi elaborată de Comisie, cu participarea mai amplă a părților interesate. „Desigur, subiectul rămâne”, a precizat von der Leyen, adăugând că „ pentru a avansa, este nevoie de mai mult dialog și de o abordare diferită”.

Noile tehnici genomice au trecut de Parlamentul European

Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere cu statele membre referitoare la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice (NTG). Majoritatea deputaților europeni a votat în favoarea creării a două categorii diferite și două seturi de norme pentru plantele NTG. Cele considerate echivalente cu plantele convenționale (plantele NTG 1) ar beneficia de o derogare de la cerințele legislației privind organismele modificate genetic, în timp ce celelalte, din categoria NTG 2, ar trebui să respecte în continuare norme mai stricte, inclusiv în privința etichetării obligatorii și a autorizării.

Deputații au convenit că toate plantele reproduse prin tehnici genomice trebuie să rămână interzise în producția ecologică. De asemenea, Parlamentul European dorește interzicerea brevetelor pentru plantele NTG, pentru „a evita incertitudinea juridică, creșterea costurilor și crearea de noi dependențe pentru fermieri”.

Forma finală a legii va rezulta în urma negocierilor cu statele membre ale Uniunii Europene, negocieri care vor putea începe după adoptarea unei poziții comune din partea acestora. „Sper că statele membre își vor adopta curând poziția, astfel încât să putem aproba noile norme înainte de alegerile europene și să le dăm fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru tranziția verde”, a declarat raportoarea Jessica Polfjärd, citată în comunicatul Parlamentului European.

900 de milioane de euro pentru activități de cercetare

Uniunea Europeană investește aproape 900 de milioane de euro în 135 de proiecte noi de cercetare în domeniile alimentației, bioeconomiei, resurselor naturale, agriculturii și mediului, informează Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare. Proiectele, finanțate prin programul Orizont Europa, urmăresc atingerea angajamentelor Uniunii Europene prezentate în Pactul verde și se așteaptă să livreze soluții inovatoare și durabile care să contribuie la reducerea degradării mediului, la stoparea și inversarea declinului biodiversității și la o mai bună gestionare a resurselor naturale, asigurând în același timp securitatea alimentară și a apei.

Unele dintre proiecte sunt deja în derulare, pentru altele cercetările vor începe în curând, precizează agenția europeană.

Comisia cedează, fermierii continuă să protesteze, solicitând protecție mai mare și subvenții mai multe

Comisia Europeană a făcut o serie de concesii, răspunzând la manifestările de protest ale fermierilor care s-au mobilizat în mai multe state membre în ultimele săptămâni. A suspendat cerința de a lăsa necultivate 4% din terenurile agricole ale fermierilor, printr-o propunere de derogare parțială de la normele de mediu GAEC 8, a anunțat retragerea regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a consolidat protecția unor alimente în propunerea de prelungire a suspendării barierelor vamale în comerțul cu Ucraina, a exclus obiectivele sectorului agricol din planul climatic pentru 2040. De asemenea, în încercarea de a calma nemulțumirile agricultorilor, Comisia a anunțat că în prezent condițiile pentru încheierea acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur nu sunt îndeplinite.

Cu toate acestea, fermieri din mai multe capitale europene au continuat protestele săptămâna trecută. Presa europeană le-a trecut în revistă.

EFE Agro scrie că, în Spania, grupurile de fermieri au blocat zeci de drumuri, multe dintre ele autostrăzi, și că organizațiile de fermieri consideră esențial să obțină succes în revendicările lor. Fermierii spanioli cer mai puține restricții de mediu, protecții comerciale mai solide, reducerea birocrației și accelerarea ajutoarelor de stat pentru a face față obstacolelor precum seceta.

În Polonia, agricultorii au reluat săptămâna trecută protestele împotriva suspendării taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene, considerând că mecanismul de protecție propus este prea slab în raport cu nevoile lor, relatează euractiv.com.

Producătorii bulgari de cereale cer compensații pentru pierderile suferite în urma scăderii prețurilor mondiale la cereale în 2023 și subvenții suplimentare care să le aducă venituri similare cu cele din 2022, un an bun pentru ei, precum și derogări de la cerințele de mediu și introducerea de taxe la importurile agricole din Ucraina. Fermierii greci au blocat granița pe unde în mod obișnuit trec camioane încărcate cu mărfuri din import.

În Franța și Germania manifestațiile s-au atenuat, însă au câștigat în intensitate în Italia săptămâna trecută, protestatarii reînviind tema falsă conform căreia Bruxelles-ul intenționează să-i oblige pe italieni să mănânce carne cultivată în laborator și făină de insecte. Ei mai reclamă taxele în creștere, costul ridicat al motorinei, importurile ieftine, prețurile scăzute la supermarket și restricțiile de mediu impuse de obiectivele Uniunii Europene, potrivit publicației Politico. 

Fermierii din Uniunea Europeană ar putea să beneficieze de derogări pentru anul 2024 de la regulile politicii agricole comune care îi obligă să mențină anumite zone neproductive. Comisia propune o derogare temporară, parțială, de la standardul de mediu GAEC 8, considerând că agricultorii care dedică 7% din terenul lor arabil culturilor fixatoare de azot (linte, mazăre) și/sau celor secundare sunt eligibili pentru accesarea fondurilor PAC, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Culturile secundare sunt plante care cresc între două culturi principale și pot servi ca furaje pentru animale sau ca îngrășăminte verzi. Utilizarea plantelor fixatoare de azot și a culturilor intermediare aduce o serie de beneficii pentru mediu, inclusiv pentru biodiversitatea solului, se mai arată în comunicatul Comisiei. Pentru aceste culturi, nu se vor aplica produse de protecție a plantelor.

Comisia va adopta oficial regulamentul de implementare a derogării, după votul statelor membre.

Propuneri de comerț liber cu Ucraina și Republica Moldova

Executivul european a prezentat, săptămâna trecută, propunerile sale pentru prelungirea liberalizării exporturilor din Ucraina cu încă un an, până în luna iunie 2025, introducând măsuri pentru protecția unor mărfuri agricole din blocul comun. Pentru produsele cele mai sensibile – păsări de curte, ouă și zahăr – este prevăzută o „frână de urgență” care ar stabiliza importurile în piața comună la nivelul mediu din anii 2022 și 2023, informează un comunicat emis de Comisia Europeană. Dacă importurile acestor produse ar depăși volumele de referință, barierele vamale ar fi reinstituite.

În paralel, Comisia propune prelungirea suspendării taxelor la importurile din Republica Moldova, de asemenea, pentru un an, până în iulie 2025. Exporturile a șapte produse agricole ar continua să fie complet liberalizate pentru intrarea pe piața Uniunii Europene: tomate, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri.

Propunerile Executivului de la Bruxelles, care se înscriu în acțiunile de solidaritate cu cele două țări, în contextul agresiunii ruse, vor fi supuse examinării și aprobării de către statele membre și Parlamentul European.

Franța acordă primele concesii fermierilor

Primele decrete promise de guvernul francez condus de Gabriel Attal, pentru a ajuta fermierii, unul referitor la taxele pe motorină și celălalt la compensarea crescătorilor de bovine ale căror efective au fost afectate de boala hemoragică epizootică, au fost publicate în Jurnalul Oficial, transmite Les Echos.

Primul decret va permite fermierilor să solicite în avans 50% din rambursarea parțială a accizei pentru produsele energetice, în special pentru motorina folosită în agricultură. Plățile în avans vor fi posibile în fiecare an, începând cu luna februarie, în perioada 2024 – 2029. Până la apariția noilor reguli, rambursările erau plătite în anul următor celui de achiziție.

Al doilea decret, așteptat în mediul agricol, aprobă compensarea cu până la 90% a cheltuielilor crescătorilor de bovine cu serviciile veterinare și a pierderilor cauzate de mortalitatea animalelor.

Presa franceză scrie că premierul Gabriel Attal a anunţat, în timpul protestelor fermierilor, că renunţă la majorarea treptată a taxelor pe motorină, care ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta.

Ca răspuns la criza agricolă, guvernul de la Paris a promis mai multe acțiuni de sprijin pentru fermieri, iar aceștia au cerut ca promisiunile să se concretizeze până la deschiderea Salonului Internaţional al Agriculturii de la Paris, în data de 24 februarie, și au solicitat emiterea unei legi până în luna iunie.

Germania alocă un miliard de euro din fonduri naționale, pentru creșterea bunăstării animalelor

Germania va aloca aproximativ un miliard de euro, pentru sprijinirea măsurilor de creștere a bunăstării animalelor în ferme, în special în sectorul suinelor, și pentru a contribui la atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii referitoare la Pactul verde european, politica agricolă comună și Strategia „De la fermă la consumator”. Fondurile sunt disponibile prin două scheme de ajutor de stat aprobate săptămâna trecută de Executivul de la Bruxelles.

În cadrul primei scheme, de 675 de milioane de euro, ajutorul va lua forma unor granturi directe care acoperă până la 60% din investițiile eligibile pentru modernizarea spațiilor de creștere a porcilor. Subvenția include și suport acordat fermierilor pentru limitarea densității animalelor și a emisiilor de dioxid de carbon. Programul se va derula până la sfârșitul anului 2030.

Cel de-al doilea pachet de sprijin, care totalizează 325 de milioane de euro, va finanța până la 80% din costurile suplimentare pentru alinierea practicilor de creștere a animalelor la standarde de bunăstare mai înalte, cum ar fi așternut suplimentar, electricitate pentru ventilație, furaje. Această schemă se va desfășura până la sfârșitul anului 2031.

Acord politic pentru „directivele privind micul dejun”

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord în privința revizuirii standardelor de comercializare aplicabile mierii, sucurilor de fructe, gemurilor și laptelui. Așa-numitele „directive privind micul dejun” cuprind norme comune pentru compoziția, denumirile comerciale, etichetarea și prezentarea produselor, pentru a asigura libera lor circulație pe piața internă și pentru a-i ajuta pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză, transmite un comunicat al Comisiei Europene.

Colegiuitorii au convenit ca directivele revizuite să prevadă următoarele schimbări: indicarea obligatorie a țării de origine, în cazul mierii, creșterea conținutului minim de fructe din compoziția gemurilor, etichetarea sucurilor din fructe corespunzător cerințelor de informare din partea consumatorilor în privința conținutului de zaharuri, etichetare simplificată pentru lapte.

Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia face în prezent obiectul aprobării oficiale de către colegiuitori. După intrarea în vigoare, care are loc la 20 de zile de la publicarea textului final, statele membre vor dispune de 18 luni pentru a transpune noile dispoziții în legislația națională și de încă 6 luni până la aplicarea în întreaga Uniune.

În ultima lună, majoritatea statelor membre au fost scena protestelor fermierilor. Motivele acestor mișcări spontane diferă: de la respingerea reducerii unor subvenții, până la standardele europene de mediu.

Numai că unii fermieri europeni contestă chiar regula de funcționare a Uniunii Europene, respectiv libera circulație a produselor, cerând protecția pieței interne.

Care sunt soluțiile? Cum se poate echilibra orientarea spre piață cu intervenționismul? Invitații emisiuni dau câteva răspunsuri.

Invitati la Rural: prof. univ. Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Robert Veress, jurnalist, Profitul agricol.

Chiar dacă România are ieşire la Marea Neagră şi o reţea extinsă de râuri interioare, dezvoltarea pescuitului şi acvaculturii a rămas la un nivel modest. Nici consumul intern de peşte nu stimulează creşterea peştilor şi industria de procesare.

Invitaţi Rural: Gheorghe Ştefan, director general Autoritatea de Management pentru Pescuit şi Acvacultură din cadrul MADR, George Ionescu, preşedintele Patronatului Peştelui din România.

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”.

Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.

O analiză realizată de un consultant de specialitate pe indicatorii concreţi ai unor ferme vegetale arată zonele în care managerii pot reduce costurile. De exemplu, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru este o măsură care se poate aplica. De asemenea, tehnicile de marketing pot să contribuie la eficientizarea cheltuielilor fermei.

Invitaţi la Rural: Erwin Miklos, consultant agribusiness, Cătălin Munteanu, cercetător la Instititul de Economie Agrară, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Noi măsuri menite să răspundă solicitărilor fermierilor de reducere a sarcinii administrative a politicii agricole comune au fost prezentate de Comisia Europeană săptămâna trecută.

Propunerile vizează slăbirea normelor de condiționalitate și acordă mai multă flexibilitate statelor membre în implementarea Planurilor Naționale Strategice – PAC, inclusiv posibilitatea introducerii justificate a unor derogări temporare.

Pe fondul protestelor fermierilor din ultimele luni și în contextul efectelor induse de războiul din Ucraina, Executivul european intervine cu modificări care privesc șase standarde de mediu din cele nouă, așa-numitele GAEC-uri, de care depind plățile din programul european de subvenții. Revizuirile includ și cerințele de mediu reclamate de agricultorii români. Cea mai importantă schimbare se referă la GAEC 8, respectiv la obligația fermierilor de a menține neproductivă o parte a terenurilor lor arabile. Această obligație se va transforma din condiție de bază pentru accesarea fondurilor PAC în schemă voluntară, iar fermierii care aleg să păstreze zone nelucrate vor primi sprijin financiar suplimentar, prin intermediul unei eco-scheme. Măsura se va aplica retroactiv, de la începutul anului 2024.

De asemenea, Comisia propune scutiri de la controalele și sancțiunile legate de respectarea cerințelor de condiționalitate pentru 65% din beneficiarii de subvenții agricole, respectiv pentru fermele care exploatează mai puțin de 10 hectare.

Pachetul de măsuri cuprinde și acțiuni posibile pentru îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Acestea vor fi discutate cu miniștrii agriculturii în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului UE pentru Agricultură și Pescuit, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Condiții mai restrictive pentru exporturile din Ucraina în Uniunea Europeană

Parlamentul European a aprobat reînnoirea temporară a măsurilor de liberalizare a comerțului pentru Republica Moldova și a modificat propunerea Comisiei privind importurile din Ucraina în blocul comun, prin adăugarea altor două categorii de produse pentru care va fi aplicată o frână de urgență și modificarea perioadei de referință. Astfel, importurile ucrainene de miere, cereale, ouă, păsări de curte și zahăr ar urma să fie monitorizate, iar măsurile de salvgardare să fie instituite dacă volumele depășesc media aritmetică a cantităților importate în anii 2021, 2022 și 2023. Pe baza textului aprobat de Parlament, Comisia pentru comerț internațional va începe negocierile cu Consiliul. Actualul acord de comerț cu Ucraina expiră la 5 iunie 2024.

Pentru Republica Moldova, eurodeputații au votat ca toate taxele de import să fie suspendate temporar, pentru încă un an, începând cu 25 iulie 2024, iar măsurile vor trebui aprobate oficial de guvernele Uniunii Europene.

Solicitări pentru interdicția importurilor agroalimentare din Rusia

Comisia Europeană evaluează posibilitatea introducerii unor restricții la importul de produse agricole din Rusia în Uniunea Europeană și va prezenta o propunere în curând, se arată într-o declarație transmisă de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul polonez Donald Tusk. Cei doi lideri europeni au discutat, săptămâna trecută, despre măsurile propuse de Comisie ca răspuns la solicitările primite de la organizațiile de fermieri și despre situația de pe piața cerealelor din blocul comun, inclusiv a importurilor agricole din Rusia, potrivit documentului publicat pe site-ul Executivului european.

Recent, premierul polonez și-a exprimat public disponibilitatea de a analiza o posibilă interdicție a importurilor agricole din Rusia și Belarus, după ce Letonia a impus unilateral un embargo până în iulie 2025, și a anunțat că va cere Comisiei să dispună sancțiuni la nivelul Uniunii Europene împotriva produselor agricole și alimentare din cele două țări. Decizia Letoniei de a interzice importurile rusești și belaruse a fost notificată Comisiei și se află în procesul de analiză.

În Parlamentul European, mai mulți deputați susțin impunerea de sancțiuni asupra importurilor de produse agroalimentare din Rusia. O decizie în acest sens va lua în calcul și efectele asupra aprovizionării cu alimente a piețelor mondiale, reiese dintr-un apel adresat eurodeputaților de comisarul european pentru afaceri interne în numele lui Josep Borrell, șeful diplomației Uniunii Europene.

Sectorul agricol, din nou în atenția Consiliului European

Discuțiile care privesc sectorul agricol european continuă în această săptămână și în cea care urmează, la nivelul șefilor de stat și de guvern și al decidenților agricoli din statele membre.

În perioada 21-22 martie, la reuniunea Consiliului European, agricultura revine pe agenda liderilor UE și se așteaptă ca întâlnirea „să se transforme într-un summit al furiei rurale”, dacă discuțiile vor depăși abordările generale, scrie euractiv.com, care citează un oficial european. În această perspectivă, publicația Euractiv anticipează că opiniile în Consiliu vor fi diferite. Mai multe state membre orientate spre comerț, cum ar fi Germania, vor invoca regulile internaționale care trebuie respectate, în contextul abordării concurenței loiale pe piața comună și globală. Statele de la granița cu Ucraina ar putea insista pe efectele negative ale importurilor excesive asupra sectoarelor agricole naționale, în timpul discuțiilor privind prelungirea temporară a liberalizării comerțului cu țara aflată în război. Statele baltice și Polonia vor reitera, probabil, apelul pentru interzicerea importurilor de alimente din Rusia și Belarus, în timp ce țările sudice, care sunt printre cei mai mari importatori, ar putea să nu aibă aceeași părere.

De la începutul protestelor fermierilor europeni, aceasta este a doua reuniune a Consiliului în care sunt discutate teme agricole, după cea din data de 1 februarie a.c., când liderii statelor membre au invitat miniștrii de resort și Comisia să abordeze preocupările agricultorilor din Uniunea Europeană în inițiativele lor.

Duminică și luni, 24 și 25 martie, miniștrii agriculturii participă la o întâlnire informală la Bruges, la invitația președinției belgiene, unde vor discuta despre viitorul sectorului pescuitului și acvaculturii din blocul comun, iar în data de 26 martie se vor reuni la Bruxelles, în Consiliul Agrifish, pentru un schimb de opinii privind deciziile recente ale Comisiei Europene, ca răspuns la situația de criză din sectorul agricol. Consiliul miniștrilor agriculturii va aborda și situația pieței agroalimentare, în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Discuțiile vor avea loc în prezența ministrului ucrainean pentru politica agrară și alimentație, Mikola Solski, care se va adresa omologilor săi din piața comună.  

Liceul de industrie alimentară Craiova se confruntă cu provocările care există la nivelul învăţământului românesc, dar managementul instituţiei a reuşit să dezvolte liceul. Marea problemă este abandonul şcolar. Punctele forte sunt mofernizarea sediului liceului, derularea unor proiecte cu fonduri europene şi dezvoltarea bazei materiale.

Mulţi fermieri aplică tehnologii agricole care protejează mediul şi care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor. Noile tehnologii presupun investiţii substanţiale, care, însă, sunt recuperate prin scăderea cheltuielilor curente.

Invitaţi la Rural: Cristian Stoica, preşedinte Grânarii Iaşi, membru în Consiliul Director la Forumul APPR, Cosmin Iancu, fermier, jud. Ilfov, Teofil Dascălu, vicepreşedinte Forumul APPR, fermier în jud. Vrancea, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii sunt invitați să ofere exemple de practici neloiale din experiențele proprii. 600 de milioane de euro finanțează activități de cercetare și inovare pentru o agricultură durabilă. Donald Tusk, premierul Poloniei: Rusia și Belarus, principalii vinovați de destabilizarea piețelor agroalimentare.

Fermierii sunt invitați să ofere exemple de practici neloiale din experiențele proprii

Comisia Europeană pregătește un set de măsuri pentru îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul alimentar și pentru protejarea veniturilor acestora împotriva abuzului de putere denunțat în timpul protestelor de amploare din ianuarie și februarie.

Până în data de 15 martie, agricultorii și micii furnizorii își pot împărtăși propriile experiențe cu privire la practicile comerciale neloiale, participând la un sondaj de opinie lansat de Comisie, iar până la sfârșitul lunii în curs, Executivul european va transmite statelor membre un plan de acțiuni care ar putea aborda aspecte legate inclusiv de transparența pieței în lanțul valoric, precum marjele sau costurile de producție, și ar putea propune înființarea unui observator al prețurilor.

Comisia efectuează anual anchete pentru evaluarea prevalenței practicilor comerciale neloiale și a eficacității măsurilor luate de statele membre ca urmare a transpunerii în legislațiile naționale a Directivei specifice. Potrivit unei informări a Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri), sondajul de anul trecut a arătat că peste 60% dintre respondenți nu știau că există autorități responsabile cu aplicarea legii de combatere a practicilor neloiale interzise.

Rezultatele consultărilor anuale cu operatorii din lanțul de aprovizionare vor fi utilizate de Comisie în procesul de evaluare a normelor actuale, până în noiembrie anul viitor.

Între timp, statele membre avansează propuneri pentru înăsprirea regulilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agricole și alimentare. Conform publicației Euractiv, Luis Planas, ministrul agriculturii din Spania, a cerut recent Comisiei să actualizeze Directiva privind practicile comerciale neloiale, sugerând preluarea modelului spaniol care interzice vânzările sub costurile de producție. Italia solicită, de asemenea, consolidarea Directivei și dorește garantarea unei mai mari transparențe cu privire la originea produselor, în timp ce Franța ar vrea să extindă la nivel european sistemul său de protecție a producătorilor agroalimentari, Egalim, care reglementează negocierile contractuale între producători, supermarketuri și procesatori. Însă, nici în Spania, nici în Franța, nu este sigur că legile naționale sunt pe deplin respectate, scrie euractiv.com, iar potrivit Les Echos, președintele Emmanuel Macron dorește, acum, să introducă regula prețului minim pentru protejarea fermierilor, o intenție care a ridicat multe semne de întrebare în sectorul agroalimentar francez după ce a fost anunțată.

600 de milioane de euro finanțează activități de cercetare și inovare pentru o agricultură durabilă

600 de milioane de euro vor finanța două parteneriate de cercetare și inovare în domeniul agroecologiei și al sănătății și bunăstării animalelor, în următorii șapte ani. 50% din această sumă este acoperită de bugetul Uniunii Europene, iar cealaltă jumătate de membrii consorțiului parteneriatelor.

Parteneriatul european pentru agroecologie și cel pentru sănătate și bunăstare animală sunt lansate sub egida programului Orizont Europa și vor reuni organizații de finanțare, institute de cercetare, laboratoare, universități, parteneri industriali și alte părți interesate din statele membre și din țările asociate. Entitățile partenere vor dezvolta metode și instrumente de monitorizare și măsurare a efectelor practicilor agricole pe termen lung și vor livra sectorului agricol produse și servicii care vor contribui la accelerarea adoptării agroecologiei în întreaga Europă și la consolidarea unui sector durabil al producției animaliere, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Donald Tusk, premierul Poloniei: Rusia și Belarus, principalii vinovați de destabilizarea piețelor agroalimentare

Polonia va studia decizia Letoniei de a interzice importurile de produse agricole din Rusia și Belarus și va analiza impunerea de embargouri asupra cerealelor pentru a preveni destabilizarea pieței poloneze, a anunțat premierul Donald Tusk la o conferință de presă susținută împreună cu omologul său leton, Evika Siliņa, scrie Euractiv Polonia.

Recent, Letonia a aprobat o interdicție a importurilor de produse agricole din Rusia și Belarus cel puțin până în anul 2025.

Fermierii polonezi au continuat să protesteze și săptămâna trecută împotriva creșterii importurilor de alimente din Ucraina, inclusiv prin blocarea punctelor de trecere a frontierei și a drumurilor importante. Totuși, potrivit premierului Tusk, Ucraina nu este principalul vinovat pentru destabilizarea pieței poloneze. „Puțini oameni realizează că piața poloneză și europeană este destabilizată de produsele agroalimentare din Rusia și Belarus”, a spus Tusk, citat de publicația Euractiv.

Europarlamentarii acordă protecție mai mare pentru produsele agricole de calitate

Săptămâna trecută, Parlamentul European a dat votul final pentru reformarea normelor comunitare care consolidează protecția indicațiilor geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. Regulamentul, adoptat cu o largă majoritate, protejează indicațiile geografice în orice spațiu, offline și online, acordă mai multe puteri producătorilor și simplifică procesul de înregistrare, anunță legislativul european într-un comunicat de presă.

Eurodeputații au convenit că autoritățile naționale vor trebui să ia măsuri administrative și judiciare pentru a preveni sau opri utilizarea ilegală a indicațiilor geografice (IG). Numele de domenii care utilizează ilegal IG vor fi închise sau accesul la ele va fi blocat. Un sistem de alertă privind numele de domeniu va fi stabilit de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

După ce Consiliul va adopta regulamentul, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Idei pentru schimbarea modelului agricol și de consum alimentar

Nutriționistul și cercetătorul francez Christian Rémésy invită consumatorii la o reflecție asupra necesității regândirii actualului model agricol și restabilirii calității hranei, în cea mai recentă carte a sa intitulată sugestiv „Sauvons notre alimentation : A table citoyens”. Rémésy oferă soluții în cartea sa și indică un model agricol și alimentar, precum și politici publice care ar putea inspira schimbarea, de la principiile alimentației sănătoase până la îmbunătățirea meniurilor în cantine și reducerea consumului de produse de origine animală, propuneri de impozitare punitivă a alimentelor și băuturilor direct implicate în creșterea obezității, adică a produselor ultraprocesate, sau protejarea suprafețelor agricole destinate vânzării directe.

Lucrarea este adresată tuturor părților interesate - factori de decizie, fermieri și cetățeni – și este un îndemn la acțiuni de restabilire a legăturii dintre sol, hrană și sănătatea umană, scrie publicația Les Echos.

Sub presiunea fermierilor, Comisia Europeană a îndulcit standardele de mediu incluse în câteva regulamente europene. Lasarea unor terenuri nelucrate, rotaţia culturilor sau utilizarea unor culturi de acoperire sunt o parte din regulile care au stârnit nemulţumirea agricultorilor şi sunt modificate de Executivul european.

Invitaţi: Liliana Piron, director executiv LAPAR, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană propune măsuri pentru slăbirea cerințelor de mediu și reducerea birocrației;

Acordurile de liber schimb asigură diversificarea piețelor de export și a surselor de aprovizionare pentru țările din spațiul comun;

Protestele fermierilor francezi: între adevăruri și discursuri înșelătoare.

Comisia Europeană propune măsuri pentru slăbirea cerințelor de mediu și reducerea birocrației

Comisia Europeană propune acțiuni pentru reducerea sarcinilor administrative ale fermierilor și măsuri de relaxare a cerințelor de mediu, într-un document transmis săptămâna trecută președinției belgiene, pentru a fi discutat la reuniunea miniștrilor agriculturii din blocul comun, din 26 februarie.

Pe termen scurt, propunerile Executivului european urmăresc simplificarea unora dintre cerințele de condiționalitate pe care fermierii europeni trebuie să le respecte pentru accesarea subvențiilor politicii agricole comune (PAC), iar printre acestea se numără modificarea normelor privind pajiștile permanente, adică primul standard de mediu - GAEC 1. Alte modificări vizează obligația acoperirii minime a solurilor în perioadele sensibile, în conformitate cu GAEC 6, și revizuirea practicilor agricole posibile, iar conform calendarului Comisiei, propunerile urmează să fie prezentate și discutate cu statele membre în luna martie.

De asemenea, Comisia avansează măsuri pentru reducerea inspecțiilor la ferme cu până la 50% și propune explicarea conceptului de forță majoră și a circumstanțelor excepționale în care fermierii, beneficiari de subvenții, nu vor fi sancționați din cauza nerespectării tuturor cerințelor PAC.

În documentul său, Comisia menționează și măsuri suplimentare pe termen mediu, în special pentru fermierii mici, care lucrează mai puțin de 10 hectare, prin scutirea de la controalele legate de conformarea la cerințele de condiționalitate. Executivul nu exclude posibilitatea reexaminării regulamentelor de bază privind politica agricolă comună.

În luna martie, Comisia va lansa un sondaj online adresat fermierilor, intenționând să identifice modul în care poate simplifica sarcinile administrative care decurg din normele politicii agricole comune.

O parte din măsurile înaintate de Comisie se regăsesc printre solicitările agricultorilor europeni, colectate de președinția belgiană la începutul săptămânii trecute.

Acordurile de liber schimb asigură diversificarea piețelor de export și a surselor de aprovizionare pentru țările din spațiul comun

Un studiu de evaluare a impactului potențial al celor zece acorduri de liber schimb, încheiate recent sau în curs de negociere, confirmă faptul că abordarea comercială a Uniunii Europene deschide noi oportunități pentru exportatorii de produse agroalimentare din blocul comun, se arată într-un comunicat transmis de Executivul european.

În anul 2022, excedentul comercial al Uniunii Europene, rezultat din schimburile internaționale de mărfuri agroalimentare, a ajuns la 58 de miliarde de euro. În scenariul aplicării acordurilor cu Australia, Chile, India, Indonezia, Malaysia, Mercosur, Mexic, Noua Zeelandă, Filipine și Thailanda, valoarea exporturilor agroalimentare din statele membre ar crește cu 3,1-4,4 miliarde de euro în următorul deceniu, iar importurile cu 3,1-4,1 miliarde de euro, potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei. Studiul identifică sectoarele sensibile, precum cel al cărnii de vită, de oaie, de pasăre, zahărul și orezul, care s-ar confrunta cu o concurență sporită în perspectiva funcționării acordurilor comerciale cu cei zece parteneri menționați. Concluzia serviciului de cercetare al Comisiei Europene validează abordarea Uniunii de a proteja sectoarele vulnerabile prin aplicarea unor contingente tarifare.

Pentru prima dată, studiul Comisiei analizează impactul asupra agriculturii Uniunii Europene al tratatelor comerciale încheiate recent de Regatul Unit cu țările membre ale Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), arătând că acești parteneri vor prelua anumite cote ale producătorilor din blocul comun pe piața Regatului Unit. Deși se preconizează că efectele sunt limitate, succesul aderării Regatului Unit la acest grup dinamic de economii, demonstrează importanța diversificării atât a destinațiilor de export, cât și a surselor de aprovizionare pentru piața internă a Uniunii Europene, se mai arată în comunicatul Comisiei.

Protestele fermierilor francezi: între adevăruri și discursuri înșelătoare

Reprezentanța Comisiei Europene în Franța a publicat un material cu scopul de a deosebi informațiile adevărate de discursurile înșelătoare vehiculate în spațiul public francez de la începerea protestelor fermierilor, în urmă cu câteva săptămâni. Articolul pornește de la felul în care sunt adoptate actele legislative în Uniunea Europeană, trece în revistă principalele repere ale politicii agricole comune care a început la 1 ianuarie 2023 și felul în care aceasta contribuie la veniturile fermierilor francezi, principalii beneficiari ai PAC, cu peste 9 miliarde de euro anual, abordează normele de mediu și impactul implementării acestora, față în față cu costurile inacțiunii pentru producțiile agricole viitoare, și ajunge, în cele din urmă, la aspecte care țin de aprovizionarea internă cu produse alimentare.

Iată câteva exemple. Contrar ideilor care își fac loc în dezbaterea publică de la începerea protestelor, Franța a avut întotdeauna o balanță comercială pozitivă, în 2022, înregistrând un excedent din schimburile de produse agroalimentare de peste 10 miliarde de euro, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în Franța.

Negocierile pentru acordul cu statele Mercosur, aspru criticate în Hexagon pentru impactul asupra industriei cărnii, vizează o cotă de import pentru carnea de vită de 90.000 de tone pe an, echivalentul unei fripturi de 200 de grame pentru un european. Fermierii francezi sunt îngrijorați, de asemenea, de livrările de carne de pasăre din Ucraina pe piața locală, ca urmare a ridicării temporare a taxelor vamale, însă Franța este al patrulea cel mai mare importator pe acest segment de produse din Uniunea Europeană. În primele 11 luni ale anului 2023, Ucraina a livrat pentru piața franceză 400 de tone de carne de pui, în timp ce importurile totale din țări terțe au ajuns la 47.000 de tone. În contextul creșterii consumului local, la 28,8 kg pe cap de locuitor, importurile de carne de pui au compensat scăderea producției franceze din ultimii doi ani, din cauza gripei aviare.

Între timp, protestele fermierilor francezi au continuat în aceeași notă, blocând drumuri, incendiind anvelope, asediind supermarketurile și împiedicând chiar, pentru ceva vreme, activitățile de la Salonul Internaţional al Agriculturii care s-a deschis la sfârșitul săptămânii trecute, la Paris.

Agricultorii europeni îşi doresc o creştere a bugetelor pentru subvenţii, intervenţii ale statului în pieţele agricole şi o schimbare a condiţiilor de mediu. Dar, performanţele economice ale fermelor agricole diferă în funcţie de mărimea exploataţiei şi de tehnologiile utilizate.

Invitaţi la Rural: Sorin Dinu, analist economic, Cosmin Maglaș, consultant fonduri europene, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.