Rural

Politici europene şi naţionale pentru reînnoirea generaţională şi pentru încurajarea femeilor să lucreze în sectorul agricol.

Invitate la Rural: Alina Creţu, director executiv, Forumul APPR, Oana Florea, antreprenoare, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Verificarea fermelor care beneficiază de subvenții PAC pe suprafață prin intermediul imaginilor cu etichetare geografică va fi cel mai probabil voluntară.

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre au avizat pozitiv propunerea Comisiei de a renunța la obiectivul privind utilizarea fotografiilor realizate de fermieri cu dispozitivele lor mobile, deschizând calea pentru adoptarea acesteia, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Înainte de a fi prezentat statelor membre, proiectul Comisiei a fost disponibil pentru consultare publică în perioada 11 iunie-9 iulie.

Fotografiile etichetate geografic au fost introduse în actuala politică agricolă comună pentru evitarea inspecțiilor pe teren și reducerea costurilor administrațiilor naționale, însă aplicarea sistemului, care ar fi devenit obligatoriu în următorii ani, a fost percepută ca fiind greoaie și complexă de către anumiți agricultori și anumite state membre.

Un sondaj lansat de Comisie în luna martie a.c. a arătat că jumătate dintre respondenții care solicită sprijin din programul european de subvenții nu utilizează dispozitive mobile, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate au invocat dificultăți.

Potrivit unei știri Euractiv, cele mai multe verificări ale eligibilității fermelor pentru subvențiile pe suprafață sunt efectuate în prezent prin intermediul imaginilor din satelit și al inspecțiilor în ferme, iar experiența din teren arată că digitalizarea politicii agricole comune este o soluție utilă și la îndemâna unor fermieri, dar pentru alții reprezintă un obstacol, din cauza competențelor digitale sau a conectivității la internet reduse.

Consumul de vin scade, statele membre sunt invitate să emită recomandări pentru politicile viitoare în domeniu

Fermierii cehi, austrieci, polonezi și portughezi din sectorul fructelor, al legumelor și al vinului, afectați de perturbări climatice și de piață, primesc sprijin european în valoare totală de 77 de milioane de euro, din rezerva agricolă. Statele membre pot completa ajutorul UE – 10 milioane de euro Austriei, 15 milioane Cehiei, 37 de milioane Poloniei și 15 milioane de euro Portugaliei – cu până la 200% din fonduri naționale, anunță un comunicat al Executivului European.

În primăvara acestui an, Cehia și unele zone din Austria și din Polonia au fost lovite de îngheț, după temperaturile neobișnuit de calde din martie, iar variațiile climatice au afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. Daune suplimentare au fost cauzate de grindină, în Polonia.

În Portugalia, producătorii de vin acumulează stocuri fără precedent, pe fondul scăderii vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere importantă a producției anul trecut. Sprijinul european va finanța distilarea temporară a vinului în exces, pentru a ajuta la reechilibrarea pieței și la susținerea veniturilor producătorilor portughezi în perioada de criză. Alcoolul obținut prin distilare se va utiliza numai în scopuri industriale, potrivit documentului Comisiei.

De altfel, în Uniunea Europeană, consumul de vin se află la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii, din cauza schimbărilor din societate și a modificării preferințelor consumatorilor. Vinurile roșii emblematice ale UE sunt înlocuite cu vinuri mai proaspete și mai ușoare sau cu alte băuturi adaptate la noile gusturi. Și contextul internațional s-a schimbat, este instabil și mai puțin globalizat.

În țările mari producătoare de vin – Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia – consumul de vin a scăzut semnificativ. Un program francez menit să reducă volumul de vin din producția locală, prin desființarea a zeci de mii de hectare de plantații de viță-de-vie, nu înregistrează succesul scontat, în ciuda unor despăgubiri generoase. În acest context, săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o invitație către statele membre pentru constituirea unui grup de lucru care să abordeze provocările actuale și oportunitățile din sectorul vitivinicol și să formuleze recomandări pentru politicile viitoare în domeniu. Prima ședință a grupului este programată pentru data de 11 septembrie 2024.

Ajutor de stat pentru susținerea lichidităților fermierilor austrieci

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat austriacă de aproximativ 50 de milioane de euro pentru a sprijini producătorii agricoli care riscă să-și piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăților provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, informează Executivul blocului. Schema a fost aprobată conform Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023 și la 2 mai 2024.

Sprijinul național nu va depăși 280.000 de euro pentru un beneficiar și va fi acordat până la 31 decembrie 2024.

Tradiții culinare europene versus alimente noi, o temă ridicată pe agendă de președinția ungară

Ungaria a preluat, la 1 iulie a.c., președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru a doua oară de la aderarea la UE, din 2004, iar luni, 15 iulie, a prezidat prima ședință a Consiliului Agrifish din acest mandat de șase luni, care se desfășoară sub sigla cubului Rubik. Cu această ocazie, și-a prezentat programul de lucru și principalele sale priorități în domeniul agriculturii și pescuitului. Conform declarațiilor președinției maghiare de la debutul reuniunii reprezentanților ministerelor agriculturii din blocul comun, în următoarele luni, în centrul dezbaterilor se vor afla competitivitatea sectorului agricol european și abordarea provocărilor demografice. Agenda reuniunii a inclus și un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de comerțul agricol și de viabilitatea zonelor rurale, cu accent pe reînnoirea generațională.

Pentru discuțiile informale din timpul prânzului, Ungaria a propus tema „Conservarea tradițiilor alimentare europene”, invitând reprezentanții statelor membre să se lanseze într-o dezbatere privind tradițiile culinare ale Europei versus alimente noi.

Implicarea tinerilor în sectorul agricol este o provocare la nivel european. Preocupările tinerilor agricultori români sunt legate de menţinerea eficienţei economice a fermei, de ţinerea costurilor sub control, dar şi de cererile care apar tot mai des de cumpărare a fermelor pe care le administrează.

Invitaţi la Rural: Alin Luculeasa, tânăr fermier din judeţul Vaslui, Cosmin Iancu, tânăr fermier din judeţul Ilfov, Paul Butnaru, director de vânzări, RIAGRO.

Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă aportul politicii agricole comune (PAC) pentru dezvoltarea zonelor rurale din blocul comun, în special a acelora defavorizate din punct de vedere economic, periferice sau îndepărtate.

Între anii 2014-2022, PAC a alocat 8,6 miliarde de euro pentru sprijinirea activităților non-agricole din mediul rural, iar în actuala perioadă de programare, 2023 – 2027, statele membre au creat diverse stimulente în planurile lor strategice, inclusiv inițiative legate de agricultură, cum ar fi susținerea investițiilor, cooperarea și schimbul de cunoștințe.

Studiul subliniază că fondurile politicii agricole comune pot fi utilizate, de exemplu, pentru construirea de noi drumuri publice și pot susține producerea de energie regenerabilă sau transformarea caselor abandonate în centre comunitare. De asemenea, autoritățile locale primesc finanțare pentru a-și digitaliza operațiunile, pentru crearea de spații sportive și de recreere sau pentru a sprijini start-up-urile rurale în dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

Zonele rurale ale Uniunii Europene acoperă 83% din teritoriul blocului, iar dezvoltarea acestora este susținută în principal de „al doilea pilon” al politicii agricole comune.

Un proiect de cercetare finanțat de programul Orizont al UE analizează rolul pe care îl joacă femeile europene în dezvoltarea rurală și în agricultură și subliniază aportul esențial al acestora pentru schimbarea societății rurale. Din 2023, pentru prima dată în istoria UE, strategia de politică agricolă comună se referă în mod explicit la egalitatea de gen și la necesitatea creșterii participării femeilor în agricultură și viața rurală, pentru revitalizarea satelor europene și construirea unei societăți durabile. Până acum, doar două țări – Irlanda și Spania – au propus măsuri directe de sprijinire a femeilor în agricultură, iar alte câteva state au inclus politici care încurajează o participare mai mare a acestora în economia rurală. Cercetarea arată că există o mare diversitate în Europa în privința implicării femeilor în viața rurală. De exemplu, în Lituania și Letonia, aproape jumătate din toate fermele sunt administrate de femei, în timp ce în Malta, Danemarca și Țările de Jos, sub 10% dintre femei sunt manageri de fermă, însă în majoritatea țărilor UE, bărbații tind să fie principalii proprietari de terenuri.

Solicitări pentru majorarea bugetului alocat activităților de cercetare, dezvoltare și inovare

Peste o sută de asociații europene din diverse sectoare economice, multe din industria agroalimentară, îndeamnă instituțiile UE să mărească bugetul actual dedicat activităților de cercetare și inovare, pentru a permite creșterea competitivității globale și repoziționarea Europei în cursa tehnologică mondială.

„În timp ce cursa tehnologică globală accelerează, UE rămâne semnificativ în urmă în privința investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în comparație cu concurenții săi globali. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile private”, se arată într-o declarație comună semnată de 110 organizații europene care reprezintă părțile interesate cheie în domeniul cercetării și inovației, publicată pe platforma Copa-Cogeca.

Semnatarii declarației consideră că bugetul alocat programului-cadru pentru cercetare și inovare ar trebui susținut din mai multe surse de finanțare și că sunt necesare acțiuni pentru construirea de parteneriate public-private și intensificarea colaborării paneuropene, astfel încât să fie stimulate investițiile în Europa, mai degrabă decât în țările terțe.

Porumb modificat genetic acceptat în Uniunea Europeană

Comisia Europeană a aprobat importurile a două culturi de porumb modificat genetic, pentru producția de alimente și hrana animalelor, și a reînnoit autorizația pentru o alta. Autorizațiile sunt valabile 10 ani.

Decizia Comisiei permite ca acest porumb modificat genetic să fie doar importat, nu și cultivat în spațiul european, și a fost adoptată după ce statele membre nu au atins o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva autorizării în cadrul Comitetului permanent și, ulterior, în Comisia de apel.

Executivul blocului a luat această hotărâre pe baza evaluării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că porumbul modificat genetic este la fel de sigur pentru sănătatea umană și animală ca cel convențional.

Se activează „frâna de urgență” pentru importurile ucrainene de zahăr și ouă

Importurile de zahăr și ouă din Ucraina nu mai sunt scutite de taxe vamale și sunt reintroduse contingentele tarifare din Acordul de Liber Schimb încheiat în anul 2016, deoarece au depășit plafonul stabilit în regulamentul privind beneficiile comerciale acordate Kievului, respectiv media înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.

Ucraina a exportat către toate țările terțe un total de 32.000 de tone de produse din ouă în 2022 și 57.000 de tone în 2023. În ceea ce privește zahărul, Ucraina a exportat în total aproximativ 181.000 de tone în 2022 și 508.000 de tone în 2023, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Din luna noiembrie 2023, Ucraina a început să exporte către state europene care nu sunt membre UE, precum și către țări din Africa și Orientul Mijlociu.

Din anul 2022, UE a liberalizat importurile din Ucraina pentru a o ajuta în efortul său de război, iar pe fondul nemulțumirilor exprimate, în special, de fermierii din țările de la granița Uniunii – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – au fost introduse ulterior așa-numitele „frâne de urgență” pentru șapte produse agricole.

Ovăzul a fost primul produs care a declanșat „frâna de urgență”, în data de 18 iunie a.c., potrivit unei știri euractiv.com

Patru noi produse agricole completează Registrul denumirilor de origine protejată

Patru noi indicații geografice au fost aprobate săptămâna trecută de Comisia Europeană, pentru produse din Croația, Slovenia, Spania, Portugalia și Indonezia. Este vorba despre o miere produsă în Croația și Slovenia, care a obținut recunoașterea europeană pentru caracteristicile organoleptice specifice, reflectate în gust și miros, datorită combinației de polen, și o miere de albine produsă din nectarul anumitor plante din Ibiza, Spania. Cartofii dulci produși în insulele portugheze Madeira și Porto Santo au fost protejați prin scheme europene de calitate datorită calității determinate de condițiile pedoclimatice specifice zonei și, mai ales, practicilor tradiționale ale fermierilor locali. De asemenea, un soi de boabe de piper din insulele Bangka-Belitung, Indonezia, a fost inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), care, în prezent, cuprinde 3610 produse agricole.

Dotarea laboratoarelor, dezvoltarea fermelor proprii şi achiziţia de utilaje agricole sunt principalele domenii în care se investesc bani europeni, fonduri naţionale şi finanţări neguvernamentale. Investiţiile au deja rezultate în unele licee din România. Acum, o prioritate este creşterea pregătirii profesionale a profesorilor.

Discutăm la Rural cu: Crenguţa Bărbosu, director de programe dezvoltare rurală, World Vision România, Pârvu Valentina - director Liceul tehnologic Dorna Candrenilor, jud. Suceava, Cișmașiu Octav Mihai - director Liceul tehnologic agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză;

Industria vinului își schimbă etichetele;

Transportul animalelor vii, reguli mai stricte;

Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile;

România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive.

Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, săptămâna trecută, în deschiderea evenimentului internațional dedicat Zilelor sectorului agroalimentar, că anul viitor, în luna ianuarie, va lansa dialogul strategic cu părțile interesate din lanțul de aprovizionare, pentru a contura viitorul politicilor publice în domeniu. Von der Leyen a oferit câteva orientări în privința temelor care vor fi abordate, de la sprijinul acordat fermierilor și comunităților rurale pentru asigurarea unui „standard de trai echitabil”, la aspecte legate de competitivitatea globală, până la oportunitățile oferite de inovația tehnologică. De asemenea, președintele Comisiei a transmis că în primăvara anului viitor Executivul Uniunii Europene va prezenta o inițiativă privind biotehnologia și bioproducția din blocul comun, ca parte a participării Uniunii la cursa tehnologică globală.

Cu aceeași ocazie, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că discuțiile privind viitorul agriculturii vor trasa direcția către care se vor orienta dezbaterile referitoare la politica agricolă comună post-2027. „Trebuie să recunoaștem că finanțarea politicii agricole comune ar trebui să continue și după 2027, cu un buget consolidat, adecvat provocărilor și sarcinilor cu care se confruntă agricultura”, a spus Wojciechowski. El a reluat o idee mai veche, aceea că bugetul de criză al Uniunii Europene ar trebui adaptat la nevoile în creștere ale fermierilor confruntați cu tot mai multe evenimente imprevizibile, precum fenomenele meteorologice extreme și efectele conexe. Experiența anului 2023 a arătat că fondul de criză al Uniunii, stabilit la 450 de milioane de euro anual, s-a dovedit insuficient pentru multitudinea de probleme generate de schimbările climatice și de efectele agresiunii ruse în Ucraina.

Industria vinului își schimbă etichetele

De la sfârșitul săptămânii trecute, în Uniunea Europeană au intrat în vigoare noi norme privind etichetarea ingredientelor și a valorilor nutriționale pentru vin și produsele vitivinicole aromatizate. Informațiile suplimentare furnizate pe etichete sau online vor permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). Noile norme se vor aplica tuturor vinurilor și produselor vitivinicole obținute din recolta 2024. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a noilor reguli revine autorităților naționale.

Până în prezent, vinul, ca și alte băuturi alcoolice, a fost scutit de obligația de a furniza informațiile privind lista ingredientelor și a elementelor nutriționale.

Transportul animalelor vii, reguli mai stricte

Comisia Europeană propune noi reguli privind transportul animalelor vii pe cale rutieră și maritimă, ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”. Inițiativa executivului european vizează patru acțiuni esențiale pentru creșterea bunăstării animalelor: reducerea duratei de călătorie și mai multe pauze în timpul transportului rutier, mărirea spațiului disponibil pentru animale, limite de temperatură și norme mai stricte privind transportul pe mare, precum standarde mai ridicate de siguranță maritimă pentru nave și obligația de a avea la bord personal specializat. În privința exporturilor din Uniune, operatorii trebuie să se asigure că normele europene privind protecția animalelor în timpul transportului sunt respectate până la destinație. Animalelor importate din țări terțe li se aplică standarde echivalente, informează executivul de la Bruxelles.

Operatorii economici vor avea la dispoziție cinci ani pentru a se adapta la măsurile care necesită planificare și investiții pe termen mai lung. Companiile de transport vor trebui să investească în camioanele pe care le dețin și să le modifice astfel încât să asigure mai mult spațiu pe cap de animal, iar transportatorii maritimi care nu respectă în prezent standardele necesare de siguranță pentru animale vor trebui să își renoveze navele.

Propunerea Comisiei urmează să fie transmisă Parlamentului European și Consiliului. Alte inițiative se află pe masa de lucru a executivului, precum bunăstarea animalelor în ferme, sacrificarea și etichetarea, dar acestea necesită o perioadă de timp mai lungă pentru a fi finalizate, potrivit oficialilor europeni.

Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile

În Raportul privind perspectivele sectorului agricol european până în anul 2035, Comisia Europeană anticipează că tendința de creștere a dimensiunii fermelor va continua în următorul deceniu, deși într-un ritm mai lent, pe seama reducerii numărului exploatațiilor mici, iar volatilitatea prețurilor se va menține. Evaluarea Comisiei pornește de la premisa că actualul cadru de politică agroalimentară rămâne neschimbat. De asemenea, estimează că presiunile din cauza schimbărilor climatice vor afecta modelele de cultivare și ar putea conduce la o deplasare a zonelor agroclimatice către nordul Europei.

Dintre modificările mai importante previzionate în privința consumului și producției de mărfuri agricole, merele vor avea o tendință de creștere, pe măsură ce consumatorii apelează la fructe proaspete, ușor de consumat, iar Polonia și Italia vor rămâne exportatori-cheie ai Uniunii și ar putea chiar să își mărească vânzările. De asemenea, consumul de roșii proaspete este estimat în creștere, iar Uniunea Europeană își va menține actuala poziție de importator net de tomate.

România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive

Presiunile asupra fermierilor europeni generate de factorii climatici, conflictul armat din Ucraina, în desfășurare, efectele inflației asupra afacerilor agricole, precum și noile standarde de mediu sunt argumentele aduse de delegația română într-o informare adresată miniștrilor agriculturii din blocul comun, pentru a obține prelungirea derogărilor privind rotația culturilor și terenurile neproductive, în anul agricol 2024. Intervenția delegației României la ultima întâlnire a Consiliului Agrifish din acest an, din perioada 10 – 11 decembrie, este susținută de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și Slovacia. Discuțiile pe marginea acestui subiect vor continua, probabil, anul viitor, în timpul președinției belgiene. De asemenea, Strategia „De la fermă la consumator”, propunerea de regulament privind noile tehnici genomice și cea referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor completează agenda discuțiilor, alături de temele care privesc posibilitățile de pescuit în anul 2024, situația pieței agroalimentare și concluzii după primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC. 

Sarah Wiener, eurodeputat: „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”;

Grecia și Slovenia, acces la fondul agricol din 2024;

Comisia Europeană va evalua performanțele obținute prin PAC;

Primul acord de liber schimb cu angajamente de sustenabilitate și sancțiuni.

Sarah Wiener, eurodeputat: „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”

Propunerea de reducere cu 50% a consumului de pesticide în blocul comun a fost respinsă în plenul Parlamentului European. Eurodeputații, reuniți săptămâna trecută în sesiune plenară la Strasbourg, au votat categoric împotriva textului final al proiectului de lege privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, respectiv propunerea Comisiei și amendamentele depuse de europarlamentari. Acesta este unul dintre cei mai mari pași înapoi de la obiectivele Pactului verde european.

Ce ar putea urma în viitor? Comisia ar putea să retragă propunerea și să prezinte un nou proiect de act legislativ sau Consiliul de miniștri al Uniunii Europene ar putea să adopte propria poziție care, ulterior, ar ajunge pentru a doua lectură și vot în Parlament. Oricare ar fi drumul regulamentului așa-numit SUR, observatorii agricoli europeni cred că nu există nicio cale care să conducă la finalizarea acestui complicat dosar în timpul actualului mandat parlamentar. „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”, a declarat eurodeputatul Sarah Wiener, raportor al Parlamentului European, citată de publicația Politico.

Grecia și Slovenia, acces la fondul agricol din 2024

Comisia Europeană propune alocarea unui sprijin în valoare de aproape 52 de milioane de euro, pentru fermierii greci și sloveni afectați de dezastrele naturale din vara acestui an. Sumele vor fi disponibile din rezerva de criză pentru anul agricol 2024, al cărui exercițiu financiar a început la 16 octombrie, potrivit unui comunicat emis de executivul european. Propunerea Comisiei urmează să fie discutată cu statele membre și votată în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, programat să aibă loc în data de 30 noiembrie. Cele două țări pot completa pachetul de sprijin european cu până la 200% alocări naționale.

Un atu pentru eliberarea fondurilor Uniunii Europene către cele două state este că ambele țări au depus eforturi pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru susținerea investițiilor în refacerea potențialului de producție agricolă, prin angajarea unor sume importante atât în perioada 2014-2020, cât și în actuala perioadă de programare.

Comisia Europeană a anunțat, în plus, că este pregătită să evalueze și să aprobe cât mai repede posibil orice modificări ale planurilor strategice pentru 2023-2027 pe care Grecia și Slovenia le-ar avea în vedere.

În august, Slovenia a înregistrat cantități masive de precipitații și furtuni torențiale care au condus la pierderi importante ale producțiilor agricole, iar Grecia s-a confruntat cu incendii fără precedent, urmate de inundații severe. Atât Grecia, cât și Slovenia au solicitat, de asemenea, sprijin din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Cererile sunt în prezent evaluate de Comisie.

Comisia Europeană va evalua performanțele obținute prin PAC

Recent, Executivul european a publicat un raport privind politica agricolă comună (PAC) în perioada 2023-2027 și importanța planurilor naționale strategice pentru sprijinirea fermierilor și pentru tranziția agriculturii blocului către un model durabil. Raportul se bazează pe informațiile conținute în planurile naționale.

Pentru prima dată în istoria politicii agricole comune, pentru a primi plățile complete, fermierii trebuie să respecte un set de cerințe și standarde referitoare la climă, mediu, bunăstarea animalelor și la condițiile decente de muncă ale angajaților. Principiul condiționalității se aplică pentru 90% din suprafața agricolă lucrată în Uniunea Europeană. De asemenea, programele strategice includ sprijin pentru ca 377.000 de tineri fermieri să se instaleze în zona rurală.

Planurile naționale alocă 32% din bugetul total al PAC pentru acțiuni voluntare care promovează obiectivele de mediu, climă și bunăstarea animalelor. Între acestea, eco-schemele și angajamentele de mediu în cadrul dezvoltării rurale reprezintă cea mai mare parte și sunt finanțate cu 44, respectiv, 33 de miliarde de euro. Flexibilitatea acordată statelor membre în proiectarea acestor instrumente le-a permis să finanțeze măsuri specifice în contextele lor naționale sau regionale. De exemplu, Portugalia, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și Slovenia intenționează să promoveze îngrășămintele organice ca alternativă la cele sintetice. Germania alocă sprijin pentru investiții și pentru agrosilvicultură. Finlanda are o schemă de acoperire a solului în perioada de iarnă pentru protejarea acestuia, în timp ce Spania oferă fonduri suplimentare pentru practici de cosit și de pășunat durabil menite să reducă degradarea solului și îmbunătățirea biodiversității. Sistemul ecologic polonez oferă un sprijin semnificativ pentru condiții mai bune de viață a animalelor, se arată în raportul menționat.

În total, politica agricolă comună alocă 307 miliarde de euro, din care 264 de miliarde de la bugetul Uniunii Europene și 43 de miliarde de euro din fonduri naționale. Contribuția acestor sume la susținerea veniturilor fermierilor și a locurilor de muncă din sector este esențială. În anul 2020, sprijinul PAC a însemnat aproape un sfert din veniturile agricole europene.

În cele din urmă, Comisia subliniază importanța complementarității planurilor strategice ale PAC cu alte fonduri europene și naționale, cum ar fi fondurile de coeziune ale Uniunii și Facilitatea de redresare și reziliență, pentru a susține ambițiile Green Deal, Farm to Fork, Strategiei pentru biodiversitate și provocările asociate.

O evaluare intermediară a performanțelor actualei PAC va fi publicată în anul 2026, iar a doua, finală, în anul 2031.

Primul acord de liber schimb cu angajamente de sustenabilitate și sancțiuni

Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb al blocului comun cu Noua Zeelandă, acesta fiind primul tratat comercial care include ambițiile de durabilitate ale Uniunii, stabilește angajamente care privesc drepturile lucrătorilor și sancțiuni.

Comerțul bilateral dintre statele membre și Noua Zeelandă este de dimensiuni reduse, aproximativ 9 miliarde de euro în 2022, dar are un potențial de creștere cu 30% și există previziuni de majorare a fluxurilor de investiții ale Uniunii Europene, cu peste 80%. Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentul din Noua Zeelandă, proces așteptat să aibă loc în primul trimestru al anului viitor, și, probabil, va intra în vigoare până la jumătatea anului 2024, transmite legislativul european într-un comunicat de presă.

Dacă înțelegerea încheiată între Bruxelles și Wellington are o importanță mai degrabă simbolică pentru Uniunea Europeană, fiind prima de acest fel care include angajamentele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și standardele de bază ale Organizației Internaționale a Muncii, alte tratative, esențiale și din punct de vedere strategic, sunt mai dificil de finalizat. Acordul dintre Uniunea Europeană și statele blocului Mercosur, pregătit pe parcursul a două decenii, s-a blocat la începutul acestui an, din cauza cererilor de sustenabilitate din partea negociatorilor europeni. Tratativele cu Australia au înghețat, temporar, din cauza unor solicitări considerate exagerate de europeni în privința pătrunderii pe piața comună a unor produse agricole australiene. Între Uniunea Europeană și China nu se desfășoară negocieri de liber schimb, însă cele două puteri economice și comerciale se află în discuții pentru un acord de investiții. 

Danemarca ar putea fi prima țară din lume care introduce o taxă pe emisiile de gaze cu efect de seră din fermele zootehnice, dacă Parlamentul danez va vota legea care include termenii Acordului convenit între guvern și reprezentanții sectorului agroindustrial.

Săptămâna trecută, guvernul de la Copenhaga, fermierii, sindicatele agricole, industria alimentară și grupurile de mediu au încheiat o înțelegere care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru anii 2030 și 2045, refacerea naturii, a biodiversității, a mediului acvatic și îmbunătățirea calității apei potabile.

O măsură „revoluționară” asupra căreia participanții la negocieri au ajuns la un acord comun este introducerea unei taxe imputată fermierilor pentru emisiile de gaze provenite de la animale. Taxa, în valoare de 300 de coroane daneze pe tona de dioxid de carbon, echivalentul a aproape 40 de euro, ar urma să fie introdusă în 2030, simultan cu acordarea unei facilități fiscale pentru crescătorii de animale, respectiv o deducere a impozitului pe venit de 60%. Taxa pe carbon va crește la 750 de coroane daneze în anul 2035.

Participanții la negocieri, citați într-un document emis de Ministerul danez al Economiei, se declară optimiști cu privire la viitorul agriculturii daneze și speră ca modelul din Danemarca să inspire și alte țări angajate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul încheiat după aproape cinci luni de negocieri urmează să fie supus aprobării de către Parlamentul național.

În prezent, sectorul agricol danez este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din țară, Danemarca fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de carne de porc și produse lactate din Uniunea Europeană.

Orientările președinției belgiene pentru negocierile privind viitoarea PAC

La finalul președinției rotative, Belgia a transmis Comisiei concluziile sale menite să ofere o direcție negocierilor pentru viitoarea politică agricolă comună. Documentul cuprinde propuneri de acțiune și remarci cu privire la provocările fermierilor, conturate în timpul protestelor recente care au avut loc la scară largă în Uniunea Europeană. Textul accentuează importanţa inovării şi cercetării pentru rezolvarea dificultăților viitoare și subliniază necesitatea simplificării procedurilor administrative, precum și rolul pe care îl joacă în acest proces statele membre. De asemenea, recunoaște importanța reînnoirii generațiilor în sectorul agricol și obstacolele cu care se confruntă tinerii care vor să înceapă o afacere în domeniu, precum accesul la finanțare și la terenuri agricole. Concluziile președinției belgiene susțin un sistem comercial echitabil, deschis, bazat pe reguli și un mediu de concurență loială.

Documentul nu a obținut însă aprobarea unanimă din partea miniștrilor agriculturii la reuniunea de săptămâna trecută și, în lipsa unui consens deplin, textul a fost publicat ca aparținând Președinției, ceea ce îi conferă mai puțină greutate politică, apreciază publicația Euractiv. România a votat împotrivă, iar Slovacia a ales să se abțină, din cauza unui dezacord în privința formulării referitoare la egalizarea nivelului subvențiilor între statele membre, un proces început în 2014 și aflat în desfășurare. Textul propus de Președinția belgiană menționa necesitatea „asigurării unei distribuții echitabile a sprijinului PAC, în special a plăților directe, între statele membre”, însă cele două țări ar fi dorit o poziție mai tranșantă în favoarea accelerării mecanismului de convergență externă.

Vor progresa dosarele legislative în timpul mandatului Ungariei la șefia Consiliului Uniunii Europene?

Două propuneri din strategia Farm to Fork vor fi transferate Președinției maghiare care preia, de la 1 iulie, mandatul semestrial la vârful Consiliului Uniunii Europene și va conduce lucrările Consiliului pentru Agricultură și Pescuit până la sfârșitul anului în curs: regulile UE privind culturile modificate genetic și revizuirea normelor europene cu privire la bunăstarea animalelor de fermă în timpul transportului. Președinției ungare îi va reveni și sarcina redactării primului document care va deschide calea către următoarea politică agricolă comună post-2027, potrivit unei analize realizată de publicația Politico.

Care este stadiul negocierilor în Consiliul Agrifish? Polonia, de care ar fi depins adoptarea unei poziții comune cu privire la culturile modificate genetic, a blocat textul, invocând îngrijorări legate de lipsa unor reguli privind brevetabilitatea, în timp ce propunerile de îmbunătățire a protecției animalelor în timpul transportului au fost criticate în special de țările membre nordice și sudice, care nu sunt de acord cu limitele privind durata călătoriei și cu restricțiile de temperatură.

Concluziile privind viitoarea politică agricolă comună nu vor fi ușor de trasat, pentru că se așteaptă o reconciliere a competitivității economice a fermelor agricole cu obiectivele climatice și de mediu și o viziune în perspectiva extinderii Uniunii Europene.

Politico apreciază că perioada de șase luni a președinției Ungariei „va fi probabil mai mult un moment politic decât unul marcat de progrese în dosarele legislative”.

Fermierii germani, nemulțumiți de sprijinul guvernamental

Asociația Fermierilor Germani consideră insuficient pachetul de sprijin pentru sectorul agricol convenit de coaliția aflată la guvernare, dar apreciază politicile de la nivelul Uniunii Europene, respectiv ajustarea cerințelor ecologice pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la subvențiile PAC și retragerea controversatului regulament privind pesticidele, transmite euractiv.com

Potrivit agricultorilor germani, răspunsul guvernului de la Berlin la protestele de la începutul anului este nesatisfăcător. Ei au reiterat apelul pentru crearea unui fond mutual de criză scutit de taxe și un mecanism de utilizare, în perioade dificile, a economiilor realizate în anii agricoli buni, fără ca acestea să fie impozitate.

Producția de cereale a Spaniei, în creștere

Fermierii spanioli recuperează din pierderile de producție înregistrate anul trecut, un an agricol catastrofal pentru mediul rural, din cauza secetei severe. Cooperativele spaniole din domeniul agroalimentar au revizuit în creștere estimările pentru producția de cereale din 2024, informează agenția EFE. Astfel, potrivit celor mai recente previziuni, Spania va produce 22,5 milioane de tone de cereale, cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023. Recoltele de grâu, orz și porumb vor fi cu aproape 30% mai mari. Producții bune sunt anticipate și pentru ovăz, triticale și secară.

În următoarele luni, fermierii vor putea beneficia de programe cu finanţare europeană sau naţională. Sectoarele care au acces la fonduri sunt extrem de diverse şi includ pomicultura, legumicultura, industria de procesare sau achiziţia de utilaje agricole.

De asemenea, pot depune proiecte atât tineri fermieri cât şi asociaţii de producători.

Invitaţi la Rural: Călin Măglaş, consultant fonduri europene, Mihai Ivaşcu, director de marketing APIMAR, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Statele membre au aprobat, săptămâna trecută, propunerea Comisiei Europene de a interzice utilizarea substanței chimice bisfenol A (BPA) în fabricarea materialelor care intră în contact cu produsele alimentare.

Decizia a fost luată în urma unei consultări publice desfășurată în perioada februarie – martie a.c. și pe baza evaluării științifice a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că substanța, care se găsește în plastic, poate produce efecte nocive asupra sistemului imunitar.

Interdicția se va aplica, în principal, utilizării bisfenolului în fabricarea ambalajelor, cum ar fi sticlele sau caserolele de plastic reutilizabile, dar și în alte articole de consum, precum dozatoarele de apă sau echipamentele folosite pentru producția de alimente, potrivit unei informări a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Măsura urmează să fie examinată de Parlamentul European și de Consiliu și ar putea intra în vigoare, treptat, de la sfârșitul anului.

Începând cu 2011, în Uniunea Europeană au fost adoptate mai multe restricții privind utilizarea bisfenolului, de exemplu în producția de biberoane și alte produse pentru copii sau în fabricarea hârtiei termice, iar unele state membre au introdus limitări suplimentare.

Continuă simplificarea normelor PAC

O nouă propunere de simplificare a normelor politicii agricole comune pentru fermierii europeni se află în dezbatere publică până în data de 9 iulie a.c. Comisia Europeană intenționează să elimine obligația statelor membre de a crește la 70% nivelul de monitorizare a suprafețelor și activităților agricole prin fotografii geoetichetate până în anul 2027 și să acorde mai multă flexibilitate în alegerea metodelor de verificare a eligibilității fermelor pentru subvențiile PAC. Astfel, fotografiile digitale cu date despre locație, realizate de fermieri prin intermediul smartphone-urilor, nu ar mai avea prioritate în comparație cu alte tipuri de date cu o valoare cel puțin echivalentă, potrivit propunerii Comisiei.

Inițiativa vine după ce rezultatele unui sondaj realizat recent au arătat că un număr semnificativ de fermieri întâmpină probleme în utilizarea dispozitivelor mobile.

Platformă pentru mai multă transparență în comerțul cu miere

Executivul european a lansat un apel către experți, pentru crearea unei platforme prin intermediul căreia să stabilească reguli mai clare în privința originii geografice și a compoziției mierii. Grupul de de lucru va ajuta Executivul blocului să îmbunătățească metodele pentru detectarea practicilor frauduloase în lanțul alimentar, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri.

Inițiativa a fost lansată săptămâna trecută, o dată cu intrarea în vigoare a normelor revizuite ale UE privind mierea, care stabilesc, între altele, obligativitatea indicării pe etichetă a țărilor de origine în cazul amestecurilor și cotele fiecărui stat, în ordine descrescătoare, de la jumătatea anului 2026.

Apelul este deschis până în data de 15 iulie și este adresat tuturor părților interesate din lanțul de aprovizionare cu miere, societății civile și mediului academic, iar prima întâlnire a grupului de experți este de așteptat să aibă loc în luna noiembrie 2024.

Blocul comun este al doilea cel mai mare producător de miere din lume după China, dar este și importator net din țări terțe. Apicultura este practicată în toate statele din Uniunea Europeană. Țările UE cu cea mai mare producție de miere sunt România, Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia.

În perioada 2023- 2027, 610 milioane de euro din fonduri naționale și ale Uniunii vor sprijini investițiile în sectorul apicol european, repopularea stupilor și combaterea bolilor albinelor, precum și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, sunt susținute financiar activitățile de promovare și serviciile de consiliere și formare în domeniu.

Piața sud-coreeană se deschide pentru carnea de vită europeană

Producătorii francezi și irlandezi de carne de vită vor putea relua exporturile pe piața sud-coreeană, după eliminarea restricțiilor impuse de Republica Coreea în urmă cu mai bine de două decenii din cauza focarelor de encefalopatie spongiformă bovină, cunoscută ca boala vacii nebune.

În anul 2001, Coreea de Sud, unul dintre cei mai mari importatori de carne de vită din lume, și-a închis piața pentru furnizorii din 15 state membre ale Uniunii Europene. În 2019, a ridicat barierele comerciale pentru Danemarca și Țările de Jos și acum pentru Franța și Irlanda, informează Comisia Europeană, anticipând că în curând alte țări membre vor putea exporta în statul sud-coreean.

Pentru sectorul european al cărnii de vită, comerțul internațional este o sursă importantă de venituri. Anul trecut, exporturile de carne de vită din Uniunea Europeană au depășit un milion de tone, în timp ce importurile au totalizat aproape 290.000 de tone.

15 state membre vor vaccin împotriva gripei aviare

Săptămâna trecută, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei a semnat un contract pentru achiziția a 665.000 de doze de vaccin preventiv Seqirus împotriva gripei aviare, precum și o opțiune de cumpărare a încă 40 de milioane de doze în următorii patru ani, pentru 15 state membre ale Uniunii Europene și din Spaţiul Economic European, informează Executivul blocului într-un comunicat de presă. Primele transporturi pleacă spre Finlanda.

Vaccinul este destinat celor mai expuși lucrători la potențiale transferuri de gripă aviară de la păsări sau animale. „Deşi ameninţarea gripei aviare pentru populaţia generală rămâne scăzută, trebuie să protejăm persoanele expuse unui risc mai ridicat, lucrătorii agricoli sau anumiţi medici veterinari”, a declarat Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, citată în comunicat. Achizițiile sunt voluntare.

Alegerile europene marchează un moment de ajustare a politicii agricole comune europene. Este de așteptat ca aplicarea în continuare în România a planului strategic să vină cu o serie de schimbări pentru sectorul vegetal și o creștere a investițiilor în sectorul de procesare.

Am discutat subiectul la Rural cu Sorin Moise, secretar de stat la MADR și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană continuă măsurile de simplificare a accesului fermierilor la fondurile programului european de subvenții PAC și de reducere a sarcinii administrative a autorităților naționale.

În comunicarea adoptată săptămâna trecută, care urmează să fie transmisă statelor membre, Executivul blocului aduce clarificări privind utilizarea forței majore de către sectorul agricol al UE, în cazul apariției unor fenomene meteorologice extreme ale căror consecințe nu puteau fi prevenite, și propune scutirea fermierilor de la depunerea cererilor individuale și de la furnizarea de dovezi pentru a-și menține sprijinul PAC.

În comunicarea Comisiei sunt stabilite condițiile care permit aplicarea forței majore și a circumstanțelor excepționale tuturor fermierilor dintr-o zonă afectată, fără a mai fi necesare date specifice la nivelul exploatațiilor și evaluări de la caz la caz. Confirmarea producerii evenimentelor de forță majoră și delimitarea geografică revin autorităților naționale, pe baza unor dovezi relevante, cum ar fi datele satelitare ale zonei afectate.

Un nou ajutor de stat de aproape o jumătate de miliard de euro, pentru fermierii polonezi

Fermierii polonezi vor primi un ajutor de stat în valoare totală de 486 de milioane de euro, adică 2,1 miliarde de zloți polonezi, informează Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, pe rețeaua socială X.

Măsura este adresată producătorilor mici și mijlocii de cereale, în special cultivatorilor de grâu, secară, orz, triticale, care riscă să-și piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Subvențiile, aprobate recent de Comisia Europeană, vor fi acordate din bugetul național.

În materie de ajutoare de stat, Polonia se detașează clar de restul statelor membre. De la începerea conflictului din Ucraina, până la sfârșitul primului trimestru al anului în curs, Polonia acordase fermierilor săi subvenții în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro prin scheme de ajutor de stat, beneficiind de Cadrul temporar de criză instituit de Executivul european.

Importurile de produse agricole din Rusia și Belarus, sancționate

Statele membre au adoptat, săptămâna trecută, un regulament care vizează majorarea taxelor pentru cereale, semințe oleaginoase și produse agricole derivate din Rusia și Belarus, până la un nivel menit să stopeze importurile acestor mărfuri în piața comună, transmite un comunicat de presă emis de Consiliul Uniunii Europene.

Potrivit publicației online Euractiv, care citează surse diplomatice ale UE, regulamentul a fost aprobat cu sprijinul tuturor țărilor membre, cu excepția Ungariei, care s-a abținut. Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania și Suedia au susținut, în timpul reuniunii statelor membre, o declarație prezentată de Letonia, care cere extinderea restricțiilor și asupra altor produse agricole rusești. Letonia a impus deja unilateral un embargo asupra importurilor de produse agricole din cele două țări până în iulie 2025 și, ulterior deciziei autorităților letone, premierul polonez a anunțat că va cere Comisiei să sancționeze importurile rusești și belaruse la nivelul Uniunii Europene.

În ultima decadă a lunii martie, Comisia a transmis Consiliului propunerea sa de creștere a taxelor de import pentru produse agricole care provin direct sau indirect din Federația Rusă și din Republica Belarus, pentru a preveni destabilizarea pieței Uniunii Europene prin direcționarea stocurilor rusești către statele membre și pentru a stopa exporturile de cereale însușite ilegal din teritoriile ucrainene ocupate.

Măsurile, adoptate de țările europene, vor intra în vigoare la 1 iulie 2024 și nu vor afecta tranzitul către piețele terțe.

Statele membre caută instrumente suplimentare de gestionare a crizelor agricole

Țările din Uniunea Europeană solicită completarea instrumentelor de gestionare a crizelor din sectorul agricol european, resurse adecvate și o mai mare flexibilitate în cheltuirea fondurilor, pentru a permite acordarea în timp util a sprijinului.

La reuniunea Consiliului Agrifish de săptămâna trecută, în timpul alocat dezbaterii cu privire la viitorul gestionării crizelor în agricultura europeană, miniștrii de resort din blocul comun au subliniat că suportul acordat agriculturii trebuie să fie mai flexibil și mai eficient, astfel încât să permită statelor să susțină măsurile de prevenire a crizelor ținând cont de particularitățile și de caracteristicile lor geografice și fără să crească sarcina administrativă pentru fermieri. Printre elementele menționate pentru prevenirea crizelor s-au numărat importanța cercetării, inovării și formării profesionale, precum și rolul sistemelor de asigurare și reasigurare, informează un comunicat al Consiliului.

În cadrul întâlnirii, mai multe state membre au prezentat cele mai relevante evoluții de pe piețele lor agricole și sugestii pentru îmbunătățirea legislației europene.

Polonia a expus situația producătorilor de fructe afectați de scăderea randamentelor, din cauza condițiilor meteo nefavorabile în zone pomicole și viticole importante: reducerea bruscă a temperaturilor în luna aprilie, după nivelurile ridicate din perioada ianuarie-martie. Pierderile de recolte sunt în curs de evaluare, însă pe baza informațiilor furnizate de producătorii locali, care anticipează daune importante, Polonia consideră că Executivul european ar trebui să ia măsuri pentru a lansa un ajutor excepțional adresat fermierilor afectați.

Cipru se confruntă cu deficit de apă, volumele stocate în lacuri și baraje fiind cu mult sub cele din aceeași perioadă a anului trecut, și îngrijorările se amplifică dincolo de preocupările agricole imediate, din cauza riscului izbucnirii unui incendiu forestier în zonele împădurite ale țării.

Slovacia a semnalat că problema calității duble a produselor alimentare comercializate în spațiul european persistă, invocând o evaluare recentă a situației pe piața locală.

Delegația română a prezentat propuneri legate de utilizarea în continuare a substanțelor neonicotinoide ca tratament al semințelor, pentru a se evita pierderea marilor culturi din Europa de Sud-Est, arealul de creștere și de dezvoltare pentru dăunători precum Tanymecus.

Danemarca a făcut apel la nevoia unor reglementări simplificate și favorabile inovației în sectorul agroalimentar, care se confruntă cu provocări diverse: schimbări climatice, pierdere de biodiversitate și concurență globală.

Germania și Austria insistă în favoarea extinderii obligatorii a etichetării țării de origine pentru produsele alimentare comercializate pe piața comună și cer Comisiei să prezinte o propunere în acest sens, pentru a ajuta consumatorii atunci când fac alegeri de achiziții și a favoriza lanțurile de aprovizionare mai scurte. În prezent, în Uniunea Europeană, indicarea țării de origine este obligatorie doar pentru unele produse alimentare, cum ar fi ouăle, fructele și legumele proaspete, mierea, uleiul de măsline și anumite tipuri de carne.

Domeniile horticole au avut, în ultimii ani, evoluţii diferite. Sectorul viti-vinicol şi cel floricol s-au dezvoltat, cel legumicol are în continuare potenţial de creştere.

Experţii cred că este nevoie de investiţii în sectorul de procesare, iar producătorii care au dezvoltat afaceri în domeniul floriculturii se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în următorii ani.

Invitaţi: prof. univ. Adrian Asanică, decanul Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti, Dan Vasile, co-fondator Pepiniera Sibiu.

Un studiu privind sursele de proteine pentru hrana animalelor în Uniunea Europeană, realizat de un consorțiu extern la solicitarea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, arată că dependența de importuri din țări terțe nu poate fi eliminată nici prea ușor, și nici prea curând, dar o reducere este posibilă prin măsuri de stimulare a producției în statele membre, prin diversificare și accelerarea activităților de cercetare printr-un efort comun, public-privat.

„Chiar și cu voință politică puternică, trecerea de la situația din prezent până la importul zero de produse bogate în proteine ar dura zeci de ani”, acceptând că acest lucru ar fi realizabil, apreciază autorii studiului.

Pe termen mediu și lung, opțiunile posibile de reducere a dependenței de importuri pot fi doar o combinație de pârghii administrative și de proteine alternative care trebuie să fie disponibile pe o perioadă mai lungă, să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor și să aibă un preț rezonabil. În privința politicilor Uniunii Europene, studiul recomandă creșterea temporară a sprijinului cuplat pentru culturile proteice. Programele operaționale PAC și fondurile de dezvoltare rurală ar putea sprijini fermierii și lanțurile valorice să investească în proteine alternative. Statele membre ar putea să includă în mod sistematic măsuri de sprijinire a culturilor proteice în planurile lor strategice - PAC, dar ar putea, de asemenea, să instituie planuri naționale specifice. Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania și Țările de Jos au astfel de strategii naționale.

În cadrul actualei politici agricole comune, 20 de state membre au inclus în planurile lor strategice stimulente pentru culturile de leguminoase și proteice și se preconizează că suprafața care beneficiază de sprijin va crește de la 4,2 milioane de hectare în 2022, la 6,4 milioane de hectare în 2023 și la aproape 7 milioane de hectare în 2027. În plus, programele ecologice sprijină, indirect, producția de leguminoase.

Totuși, studiul arată că o creștere a diversificării producției de plante bogate în proteine în Uniunea Europeană necesită terenuri agricole disponibile. De exemplu, înlocuirea a 50% din importurile echivalente de boabe de soia ar însemna schimbarea destinației a 6,6 milioane de hectare de teren agricol.

Efectivele de animale din Uniunea Europeană, în scădere

Efectivele de animale din Uniunea Europeană s-au redus în 2023, comparativ cu 2022, continuând tendința remarcată în ultimul deceniu, potrivit datelor provizorii publicate săptămâna trecută de Biroul european de statistică, Eurostat. Populațiile de porcine și bovine au fost mai mici cu 1%, numărul ovinelor a scăzut cu 3%, iar cel al caprinelor cu 5%, cu evoluții diverse în rândul statelor membre.

Croația și Irlanda au înregistrat scăderi bruște ale efectivelor de porcine în 2023, cu 10% fiecare, în schimb în Bulgaria și Malta au fost consemnate creșteri accentuate (+21%).

Letonia a înregistrat cea mai mare scădere a populației de bovine (-6%), urmată de Lituania, Estonia, Portugalia, Finlanda și Ungaria (-3%). Cipru a fost singura țară cu o creștere modestă (+1%), în timp ce în Malta, Polonia și Irlanda efectivele de bovine au rămas aproape neschimbate față de nivelurile din 2022.

Anul trecut, Uniunea Europeană avea înregistrate 133 de milioane de porci, 74 de milioane de bovine, 58 de milioane de ovine și 11 milioane de caprine, informează Eurostat.

Excedent comercial agroalimentar mai mare în februarie

Blocul comercial european rămâne cel mai mare exportator global de produse agroalimentare. Excedentul realizat de Uniunea Europeană în urma schimburilor internaționale a ajuns la 6,2 miliarde de euro în februarie, cu 24% peste nivelul din ianuarie, potrivit celui mai recent raport lunar privind comerțul agroalimentar, publicat săptămâna trecută de Comisie.

În ansamblu, atât importurile, cât și exporturile se mențin stabile în comparație cu anul trecut.

Regatul Unit este în continuare prima destinație pentru exporturile UE, cu volume mai mari de bere, cidru și alte băuturi, carne de porc, preparate din fructe și fructe cu coajă lemnoasă livrate în februarie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Statele Unite ale Americii reprezintă a doua piață de desfacere. Deși au rămas la un nivel ridicat, exporturile agroalimentare ale Uniunii către China și Rusia au scăzut în ultimul an.

Importurile din Argentina, Australia, Canada, Indonezia și Ucraina s-au redus față de 2023, din cauza scăderii volumelor și a prețurilor pentru anumite mărfuri. Între timp, au crescut importurile din Coasta de Fildeș, Egipt, Maroc, Tunisia și Turcia, determinate de produsele din cacao, de fructe și fructe cu coajă lemnoasă.

Amendă de sute de milioane de euro pentru abuz de poziție dominantă

Gigantul american Mondelēz, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată și de biscuiți din lume, a fost amendat de Comisia Europeană cu 337 de milioane de euro, pentru abuz de poziție dominantă pe piețele statelor membre. Potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, producătorul cu sediul în Statele Unite ale Americii, al cărui portofoliu include mărci cunoscute, precum Côte d'Or, Milka, Oreo, Toblerone și TUC, a restricționat comerțul transfrontalier cu diverse produse de ciocolată, biscuiți și cafea, prin mai multe acorduri anticoncurențiale sau practici concertate care au acoperit toate piețele Uniunii Europene în perioada 2006-2020.

În urma investigației, Comisia a constatat că practicile ilegale ale Mondelēz au împiedicat comercianții cu amănuntul din blocul comun să achiziționeze produse din statele membre unde acestea erau mai ieftine și să le comercializeze pe alte piețe, mai scumpe, pe care le-a izolat de comerțul liber pentru a evita reducerea prețurilor în detrimentul consumatorilor.

Executivul blocului a reamintit, o dată cu prezentarea rezultatului anchetei, că orice persoană sau companie afectată de un comportament anticoncurențial poate aduce subiectul în fața instanțelor din statele membre și poate solicita despăgubiri. De asemenea, persoanele sau companiile care dețin informații despre practici anticoncurențiale pe piața unică pot sesiza Comisia Europeană, sub protecția anonimatului, accesând instrumentul de avertizare disponibil pe portalul instituției.

Recent, COPA COGECA, organizație reprezentativă la nivel european, a făcut public un manifest în care arată schimbările pe care le doresc fermierii europeni de la viitoarea politică agricolă comună. Printre altele, se propune o simplificare a birocrației în sectorul agro-alimentar, alocarea unui buget european mai mare pentru agricultură și întărirea poziției comisarului de specialitate în cadrul Comisiei Europene.

În contextul protestelor fermierilor europeni din primele luni ale anului și al alegerilor pentru Parlamentul European, schimbările propuse de fermieri devin importante. Va fi ascultată vocea fermierilor?

Se vor găsi mijloacele administrative și financiare, la nivel european și național, pentru ca planurile naționale strategice să fie aplicate în concordanță cu cererile producătorilor agricoli?

De asemenea, rămân pe agenda europeană și națională teme precum reînnoirea generațională, dar și necesitatea unei educații practice și a unor politici favorabile care să faciliteze accesul tinerilor la finanțare și terenuri agricole.

Guvernul României a demarat în urmă cu câțiva ani un program de modernizare a liceelor cu profil agricol.Programul constă în dotarea cu mijloace tehnice și cu o nouă bază materială a unităților de învățământ. De asemenea, se dorește darea în folosință a unor suprafețe de teren pe care liceele să își poată dezvolta feme didactice și de cercetare.

Finanțările europene sunt direcționate și către tinerii antreprenori din agricultură sau către tinerii care doresc să se stabilească în mediul rural.

Sunt teme puse în discuție la dezbaterea organizată de RFI România la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Alexandria.

Moderatori: Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz

Producătorii de carne de porc din rasele autohtone de porc Bazna și Mangalița sunt încurajați să se dezvolte. Statul oferă subvenții, dar amenințarea pestei porcine africane planează și asupra gospodăriilor în care cresc porci din rase locale.

Invitaţi la Rural: Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de suine Mangaliţa şi Bazna, prof. Ioan Ladosi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Protestele fermierilor europeni au dus la o ajustare a măsurilor incluse în cadrul politicii agricole comune. Totuși, viitoarea Comisie Europeană și viitorul Parlament European vor trebui să găsească un echilibru între cererile agricultorilor și nevoia reformării sistemului agricol european.

Invitați: Dacian Cioloș, europarlamentar, fost comisar european pentru agricultură, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, Dacian Badea, președinte al Consilului de administrație al Silvania Bio, Cecilia Țugulia, antreprenor Magazia Morăriței.

Jumătate din cooperativele agricole locale funcționează doar “pe hârtie”, dar autoritățile nu fac nimic pentru a reglementa situația. Cu toate acestea, asocierea este o miză importantă pentru agricultura românească și ca atare este încurajată prin programe cu finanțare europeană și prin acordarea de facilități fiscale naționale.

Invitați la Rural: Oana Ganea, sociolog, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Florentin Bercu, director executiv UNCSV și Lorand-Aurelian Țăpuc, inginer montanolog, antreprenor, fondator al unei cooperative din zona montană.

Fermierii români şi cei europeni şi-au făcut publice măsurile pe care le propun pentru următorii ani. Măsurile propuse sunt legate de nemulţumirile manifestate pe parcursul acestui an.

Discutăm cu Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Săptămâna trecută, Consiliul Uniunii Europene a adoptat formal relaxarea regulilor de mediu ale politicii agricole comune (PAC), ca răspuns la preocupările exprimate de fermieri în ultimele luni și ținând cont de impactul evoluțiilor geopolitice, precum consecințele invadării Ucrainei de către Rusia, și al fenomenelor meteorologice extreme, se arată într-un comunicat de presă.

Normele actualizate asigură simplificarea, reduc sarcina administrativă a fermierilor și oferă o mai mare flexibilitate în ceea ce privește respectarea anumitor condiționalități de mediu.

După semnarea actului legislativ de către reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în ziua următoare, până la sfârșitul lunii mai. Fermierii vor putea aplica retroactiv unele dintre noile norme referitoare la condiționalitățile de mediu pentru anul de cerere 2024.

Crește eficiența culoarelor de solidaritate UE-Ucraina

Comisia Europeană, Ucraina, Republica Moldova, România și SUA au inaugurat, în data de 16 mai, punctul modernizat de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova de la Reni. Acest punct de frontieră, renovat cu sprijin european, va permite fluidizarea traficului pe cale rutieră în ambele sensuri și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România, ca parte a inițiativei privind culoarele de solidaritate, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte 136 de milioane de tone de bunuri, din care aproape jumătate cereale, semințe oleaginoase și produse conexe, și să importe 52 de milioane de tone de mărfuri. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia Ucrainei și au permis importul de bunuri din blocul comun în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro.

Creșterea eficienței benzilor de solidaritate, combinată cu prelungirea suspendării taxelor de import și a cotelor Uniunii Europene pentru exporturile ucrainene până la 5 iunie 2025, cu un mecanism de plafonare a volumelor pentru anumite produse sensibile, confirmă angajamentul blocului de a menține sprijinul acordat Ucrainei.

Potrivit unui comunicat de presă emis la începutul săptămânii trecute de Comisia Europeană, cu ocazia reînnoirii așa-numitelor măsuri comerciale autonome, instituțiile Uniunii și Ucraina lucrează pentru a ajunge la un acord asupra unei liberalizări tarifare reciproce pe termen mai lung, ca parte a procesului de integrare a acestui stat pe piața internă a blocului comun.

Noi orientări privind utilizarea pesticidelor interzise și regimul derogărilor

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din ianuarie 2023, conform căreia statele membre nu pot autoriza tratarea semințelor cu substanțe interzise „în mod expres” de legile comunitare, face obiectul discuțiilor în cadrul reuniunii Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje din această săptămână.

Potrivit unei știri Euractiv, în 22 și 23 mai, Comitetul va dezbate cu ușile închise interpretarea și noile orientări ale Comisiei propuse în urma hotărârii CJUE. În cea mai recentă versiune a proiectului de ghid văzută de publicația citată se arată că statele membre nu pot acorda derogări pentru produse care conțin substanțe a căror utilizare în aer liber este interzisă „în mod expres” în Uniunea Europeană din 2018.

În pofida deciziei de anul trecut a Curții Europene, mai multe state membre, printre care România, Letonia și Cehia, au continuat să autorizeze neonicotinoide și alte pesticide restricționate. Spania, Grecia, Polonia și Estonia au susținut o interpretare mai restrânsă a deciziei CJUE, pledând pentru încetarea derogărilor doar pentru neonicotinoizi și nu pentru alte substanțe interzise.

Euractiv scrie că utilizarea altor substanțe neautorizate în Uniune ar putea continua, în anumite condiții, justificate, deoarece CJUE s-a pronunțat doar împotriva celor interzise în mod expres.

Vânzările produselor de protecție a plantelor, în scădere

Vânzările de pesticide s-au redus în Uniunea Europeană, în cea mai mare parte ca urmare a creșterii prețurilor inputurilor agricole. Aproximativ 320.000 de tone de produse de protecție a plantelor au fost vândute în 2022, în scădere cu 10% față de volumele comercializate cu un an în urmă, potrivit celor mai recente date publicate de Biroul european de statistică.

Franța, Spania, Germania și Italia, principalii producători agricoli din blocul comun, au înregistrat cea mai mare pondere în totalul vânzărilor de pesticide din UE. Scăderi remarcabile se observă în Italia (-37%), Portugalia (-36%) și Grecia (-33%).

Croația și România, cele mai afectate de pesta porcină africană

În anul 2023, numărul focarelor de pestă porcină africană (PPA) în fermele din Uniunea Europeană a crescut de cinci ori față de 2022, fiind afectate animale domestice din 14 state membre. Această evoluție a fost determinată, în principal, de introducerea și răspândirea virusului în Croația și de reizbucnirea bolii în România, potrivit unui raport publicat recent de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Cele mai multe focare de PPA la porcii domestici au fost sezoniere, fiind raportate în perioada iulie-octombrie. Vârfuri de iarnă au fost consemnate numai în Polonia, Slovacia și Ungaria.

Zonele de restricții s-au redus pentru porcii domestici în Polonia, Slovacia și Bulgaria, iar situația epidemiologică a mistreților s-a îmbunătățit în Germania și Ungaria, mai arată analiza EFSA.

Organizațiile de mediu presează Comisia Europeană să pună capăt exporturilor de animale vii

Organizațiile neguvernamentale intensifică presiunile asupra Comisiei Europene pentru a pune capăt exporturilor de animale vii, după aprobarea de către Parlamentul Marii Britanii a unei interdicții în acest sens, transmite publicația Euractiv.

Săptămâna trecută, un proiect de lege care interzice exportul de bovine, caprine, porcine și cabaline a trecut de etapa finală în Parlamentul britanic și se îndreaptă către avizul regal înainte de a deveni lege, scrie France24.

Activiștii de mediu consideră că acesta este un moment de referință pentru bunăstarea animalelor și îndeamnă blocul Uniunii Europene să urmeze exemplul.

În luna decembrie 2023, Comisia Europeană a propus înăsprirea regulilor privind comerțul cu animale vii, prin reducerea timpilor de călătorie, creșterea spațiului disponibil, limite de temperatură, norme mai stricte pentru transportul maritim, însă nu a vizat interzicerea exporturilor.

Militanții pentru bunăstarea animalelor sunt de părere că interdicțiile din afara Uniunii Europene vor impulsiona Comisia să revizuiască legislația și să pună capăt transportului de animale vii pe distanțe lungi. Noua Zeelandă a interzis deja această practică în 2023 și, anul trecut, un tribunal brazilian a impus interdicții pentru exportul de bovine din porturile țării. Australia s-a angajat, recent, să elimine exportul de ovine până la 1 mai 2028.

Când la nivel european sunt stabilite obiective precum dezvoltarea lanţului scurt, agricultura sustenabilă şi utilizarea resurselor la nivel local, România poate oferi câteva exemple de antreprenori care au reuşit să dezvolte afaceri în mediul rural.

Invitaţi: Anca Vlad, antreprenoare, proprietara unui punct gastronomic local, Adrian Despi, antreprenor din judeţul Timiş, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Agențiile de mediu avertizează blocul comun că riscă să nu atingă obiectivul Organizației Națiunilor Unite de reducere la jumătate, până în anul 2030, a risipei de alimente pe cap de locuitor și obligațiile juridice care decurg din Directiva-cadru privind deșeurile.

40% din alimente sunt risipite la nivel global, provocând aproximativ 8%-10% din emisiile mondiale și utilizând aproape 28% din suprafața agricolă a lumii - mai mare decât China și India la un loc, semnalează Biroul European de Mediu, cea mai vastă rețea de agenții de profil, într-un comunicat transmis vineri, 10 mai.

Comisia Europeană a propus reducerea pierderilor de alimente cu 30% în gospodării, restaurante și retail și cu 10% în activitățile de procesare, față de anul 2020, iar Parlamentul a ridicat nivelurile la 40% și, respectiv, la 20%, prin poziția adoptată luna trecută. Urmează ca statele membre să ajungă la un acord comun cu privire la proiectul Comisiei și au această ocazie la următoarea reuniune a miniștrilor de mediu, din 17 iunie.

Grupurile de mediu propun accelerarea acțiunilor prin creșterea țintelor de reducere în industria de prelucrare a alimentelor până la cel puțin 25%, însă nu multe state membre consideră realizabil acest lucru. Potrivit publicației Euractiv, țări precum Germania, Țările de Jos și Austria își doresc mai multă ambiție.

Propunerea Executivului european a fost una dintre cele două acțiuni promise pentru a lupta împotriva risipei alimentare în blocul comun, ca parte a politicii „De la fermă la consumator”. Cealaltă a fost revizuirea datei de expirare marcată pe etichetele produselor. Anul trecut, executivul Uniunii Europene a lansat o consultare publică pentru a aborda neînțelegerile cu privire la etichetarea produselor alimentare. Până în prezent, o propunere concretă referitoare la acest aspect nu a fost avansată, mai scrie Euractiv.

Curtea de Conturi Europeană avertizează: recuperarea banilor UE cheltuiți necorespunzător durează prea mult

Curtea de Conturi Europeană, în raportul său special publicat în data de 7 mai a.c., recomandă Comisiei să ia în considerare acțiuni suplimentare pentru recuperarea mai rapidă a fondurilor UE cheltuite necorespunzător. Constatările auditului Curții arată că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate din bani publici, fără respectarea cerințelor UE, până la emiterea unei cereri de rambursare, iar returnarea sumelor poate dura ani, și avertizează că procesul poate încetini chiar mai mult în cazul ajutoarelor directe acordate fermierilor. „În lipsa unui stimulent, există riscul ca rata recuperărilor în agricultură să scadă”, atenționează auditorii Curții, făcând referire la faptul că politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 nu mai cuprinde regula introdusă în 2006, prin care statele membre suportau o parte din suma nerecuperată, în cazul în care corecțiile durau prea mult.

Pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cuantumul total al cheltuielilor neconforme detectate în perioada 2007-2022 a fost de 2,4 miliarde de euro, cele mai mari valori fiind raportate de Franța, Italia, Spania și Polonia. 52 % din această sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului 2022, iar restul a fost fie anulat (9%), fie reprezintă datorii restante (39%). În analiza sa, Curtea a observat diferențe semnificative între statele membre în privința ratelor de recuperare și de anulare. Cea mai mare rată de recuperare a fost consemnată în Austria (92%), iar cea mai mică în Polonia (17%), în timp ce ponderea anulărilor a variat între 0%, în Austria și alte câteva state printre care și România, și 48%, în Țările de Jos.

Franța aprobă utilizarea experimentală a unor soluții de combatere a dăunătorilor obținute din surse naturale

Ministerul francez al agriculturii susține logistic și financiar dezvoltarea unei soluții naturale împotriva îngălbenirii sfeclei de zahăr, una dintre cele mai frecvente boli ale acestei plante. Produsul, testat experimental pe o suprafață de 500 de hectare, se bazează pe kairomoni. Acestea sunt molecule mirositoare care au un efect respingător asupra afidelor, dăunători ai sfeclei de zahăr. În felul acesta se poate reduce nivelul de infestare și se pot amâna tratamentele cu insecticide.

Din cauza unei ierni foarte blânde, riscul de îngălbenire a sfeclei este, anul acesta, foarte mare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii din Franța. Pentru a lupta împotriva afidelor, dăunători responsabili de transmiterea bolii numită îngălbenirea sfeclei, experții francezi recomandă o strategie care să includă întărirea nivelului epidemiologic, supravegherea afidelor, luarea unor măsuri profilactice precum smulgerea lăstarilor de sfeclă afectați și, ca ultimă soluție, utilizarea tratamentelor cu insecticide.

Proiectul-pilot, care presupune testarea diferitelor amestecuri de compuși organici volatili cu scopul de a perturba comportamentul afidelor, se derulează în cadrul Planului Național de Cercetare și Inovare și este finanțat cu o sumă de aproximativ 300.000 de euro.

Așteptări limitate în privința redresării consumului alimentar

Prețurile alimentelor rămân în continuare ridicate, iar acest lucru combinat cu perspectivele reduse de creștere economică limitează așteptările de normalizare a consumului, se arată în raportul privind previziunile pe termen scurt pentru piețele agricole din Uniunea Europeană, publicat de Comisie la începutul lunii în curs.

Se anticipează că producția de cereale a blocului va crește în acest an agricol, datorită randamentelor mai bune, și este confirmată redresarea producției de zahăr. Oferta de lapte din statele membre va rămâne relativ stabilă, în pofida scăderii efectivelor de vaci de lapte, iar producția și exporturile de brânzeturi și unt din piața comună ar putea continua să avanseze în 2024.

Cererea pentru carnea de pasăre este estimată în creștere, în schimb se previzionează o scădere a consumului și producției de carne de vită. De asemenea, producția de carne de porc se va reduce ușor.

Fermierii europeni continuă să se confrunte cu incertitudini legate de evenimente meteorologice extreme imprevizibile, conflicte geopolitice în curs, creștere economică mai scăzută. Costurile cu inputurile rămân peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, ratele dobânzilor încă ridicate și persistă presiunea cheltuielilor cu forța de muncă, se mai arată în raportul Comisiei.

Mercosur revine pe agenda negociatorilor

Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Rupert Schlegelmilch, speră să poată încheia acordul cu blocul comercial sud-american Mercosur după alegerile europene, scrie Agenția EFE. Oficialul european a explicat în timpul unei vizite în Uruguay că semnarea tratatului a fost întreruptă pentru a se asigura că a fost pe deplin aliniat la standardele legate de sustenabilitate, cum ar fi angajamente mai puternice privind defrișarea sau punerea în aplicare a Acordului de la Paris, și a afirmat că, acum, aceste aspecte sunt mult mai detaliate. Schlegelmilch a admis că protestele fermierilor izbucnite în Europa la începutul acestui an au încetinit negocierile, dar, în același timp, s-a delimitat de declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus, recent, că textul acordului este învechit și ar trebui deschise noi tratative.

Dacă Acordul UE-Mercosur, care se negociază de două decenii, ar fi semnat, acesta ar fi cel mai mare parteneriat al blocului până în prezent, acoperind 10% din populația lumii și 20% din PIB-ul global.

Comisia Europeană a publicat primul său raport privind punerea în aplicare a inițiativei „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE”. Documentul, prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, prezintă un bilanț al acțiunilor desfășurate de la lansarea Pactului rural, din 2021, și câteva teme de reflecție pentru conturarea viitoarelor politici europene după 2027, respectiv politica agricolă comună și programele complementare de sprijin.

Raportul Executivului european trece în revistă indicatorii actuali reprezentativi pentru zonele și regiunile rurale din statele membre. Iată câteva exemple:

Îmbătrânirea demografică este mai rapidă în regiunile rurale decât în mediul urban, din cauza migrației și a creșterii naturale mai lente a populației. În perioada 2019 – 2022, ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani a crescut cu 1,1 puncte procentuale, în regiunile rurale. Fenomenul îngrijorează, pentru că spațiul rural asigură securitatea alimentară a continentului, acoperind 77% din terenurile destinate agriculturii și 79% din pădurile și zonele naturale.

Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, numiți statistic NEETs, crește în rândul populației din satele europene, iar femeile tinere din această categorie înregistrează cea mai mare dinamică.

În schimb, mediul rural este un catalizator al tranziției energetice. 72% din energia produsă din surse regenerabile provine din zonele rurale ale Uniunii Europene și se estimează că 78% din potențial este încă neexploatat. De asemenea, se observă o îmbunătățire a competențelor digitale de bază în mediul rural și o tendință de creștere a numărului de persoane care dobândesc noile aptitudini, deși decalajul față de orașe este același din 2021, cu 15 puncte procentuale sub nivelul zonelor urbane.

Fermierii au obținut simplificarea PAC

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului special pentru agricultură au aprobat măsurile de simplificare a politicii agricole comune (PAC) propuse de Comisia Europeană, ca răspuns la preocupările exprimate de mediul agricol, un demers salutat de sindicatul fermierilor europeni, Copa-Cogeca, într-un comunicat de presă.

Măsurile nu modifică principalele obiective ale PAC, ci oferă flexibilitate fermierilor pentru a-și putea adapta practicile și a răspunde într-un mod durabil la presiunile climatice, la instabilitatea geopolitică și incertitudinile pieței, precizează comunicatul organizației agricultorilor europeni.

Revizuirea anumitor acte de bază ale politicii agricole comune urmărește simplificarea, reducerea sarcinii administrative și asigurarea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește respectarea de către fermieri a anumitor condiționalități de mediu legate de accesarea subvențiilor PAC, precum și scutirea fermelor mici, care dețin mai puțin de 10 hectare, de controale și sancțiuni aferente cerințelor de condiționalitate.

Propunerile urmează să fie adoptate de Parlamentul European, și se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în ultima decadă a lunii aprilie, iar apoi de Consiliu. Se preconizează că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai.

Legea privind noile tehnici genomice și restaurarea naturii, în impas

Aprobarea legislației care relaxează regulile privind noile tehnici genomice (NTG) va trebui să aștepte până la următorul mandat legislativ, a confirmat ministrul belgian al agriculturii, David Clarinval, în marja Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de marți, 26 martie, scrie publicația Euractiv. El a spus totuși că președinția belgiană va continua să lucreze pentru a ajunge la o poziție comună între țările Uniunii Europene în perioada rămasă până la sfârșitul mandatului.

Negocierile pe marginea propunerii de regulament au rămas blocate în Consiliu din decembrie anul trecut. Printre punctele controversate la nivelul statelor membre sunt brevetele pentru plantele NTG, împărțirea produselor în două categorii și normele de etichetare.

Adoptarea legii privind refacerea naturii este, de asemenea, în impas, după eliminarea votului de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor mediului de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a retragerii sprijinului de către Ungaria și a pierderii majorității oricum aflată la limita susținerii politicii de mediu.

Textul de lege asupra căruia Consiliul și Parlamentul ajunseseră la un acord provizoriu aduce noi norme pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene până în anul 2030 și este o parte importantă a Strategiei pentru biodiversitate.

Euronews scrie că amânarea votului asupra Legii restaurării naturii este consecința protestelor larg răspândite ale fermierilor, care au insuflat prudență suplimentară în țările UE și teama guvernelor naționale de a fi privite că acționează în dauna intereselor agricole.

Sorgul, o cultură care prinde teren

Franța este cel mai mare producător european de sorg-boabe și sorg furajer, iar în ultimii ani suprafețele destinate acestei culturi s-au extins semnificativ datorită cererii în creștere. Producția estimată pentru anul 2023 se cifrează la 320.000 de tone și mai mult de jumătate a fost vândută pe piețele Uniunii Europene, în principal în Spania, care absoarbe două treimi din exporturile franceze de sorg. Alte destinații sunt Belgia, Țările de Jos, Italia și Marea Britanie, potrivit organizației interprofesionale europene a sorgului, Sorghum ID. Producția de sorg a Franței este utilizată, în special, pentru furaje.

În Polonia, se preconizează că această cultură, în prezent nesemnificativă, se va dezvolta pentru a fi utilizată ca materie primă în instalațiile de producere a biogazului, alături de porumb și alte reziduuri agricole. Printre avantajele sorgului sunt rezistența la secetă și ritmul rapid de creștere.

În Uniunea Europeană se produc peste 800.000 de tone de sorg, anual, iar Franța și Italia au cea mai mare contribuție, cu aproximativ 550.000 de tone.