Recorder Talks

Nicușor Dan a reușit într-un an de mandat să piardă o bună parte din susținerea celor care l-au votat, înregistrând, potrivit sondajelor, una dintre cele mai rapide scăderi ale cotei de încredere dintre președinții României.De la poziționarea față de dezvăluirile din justiție până la reacțiile pe care le-a avut în cazul Pahonțu, Nicușor Dan pare că s-a îndepărtat de agenda de reformare a statului și a îmbrățișat conservatorismul pe toate planurile.Poate fi această strategie una câștigătoare, mai ales în ochii suveraniștilor? Ce înseamnă „naționalismul sănătos” și cât ne „costă” această schimbare de paradigmă? Sunt câteva dintre întrebările la care Vlad Adamescu și Răzvan Petri răspund în primul episod al celui de-al doilea sezon din „Politică la minut” by Recorder.

În ultimii 36 de ani, România a făcut progrese majore. Însă, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, politicienii români nu au mai reușit să propună un nou proiect de țară concret. Deși vorbesc despre diferite obiective naționale, până acum nu au reușit să contureze o direcție clară pe care România să o urmeze în viitor.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Vlad și Răzvan analizează care ar trebui să fie următorul proiect de țară al României, acea idee unificatoare susținută de majoritatea populației, care să stabilească încotro mergem ca societate.

După căderea guvernului Bolojan, în urma moțiunii PSD-AUR, pe scena politică situația pare incertă.Liderul AUR, George Simion, nu exclude intrarea la guvernare și lasă de înțeles că propunerea de premier ar putea fi fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. La rândul său, Georgescu vorbește despre varianta unui guvern de uniune națională format din PNL, PSD și AUR.În acest context, Răzvan și Vlad analizează, în podcastul Politică la minut by Recorder, parcursul și evoluția AUR, trecutul figurilor marcante din partid și încercă să răspundă la întrebarea: „Mai este AUR un partid anti-sistem?”.

După 10 luni de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan prim-ministru, PSD a spus, așa cum tot amenința de ceva timp: „Ajunge. Până Aici".A urmat, la începutul săptămânii, un referendum intern în care 97,7% dintre delegații social-democrați au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Totuși, încă nu este clar ce a declanșat, de fapt, ruptura.În acest episod din Politică la Minut by Recorder, Răzvan și Vlad analizează strategia PSD, calculele lui Nicușor Dan și ce soluții sunt pentru a ieși din criza politică în care tocmai am fost aruncați.Invitat: Sebastian Zachmann, jurnalist și analist politic.#recorder #politicalaminut #psd

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice.Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.Răzvan și Vlad analizează, în acest episod din „Politică la minut by Recorder”, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la mijloc între doi giganți: petrostatul american și electrostatul chinezesc.Invitată: Ana Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură, companii publice și autorități de reglementare.

Generații întregi au crescut citind despre o lume științifico-fantastică a viitorului în care tehnologia va aduce nu doar mașini zburătoare și călătorii în spațiu, ci și roboți care să lucreze în locul nostru.În contextul dezvoltării fulminante a inteligenței artificiale din prezent, dar și a declarațiilor liderilor politici care le cer cetățenilor să muncească mai mult și mai productiv, Răzvan și Vlad analizează în acest episod cum vor schimba noile tehnologii piața muncii.Va lăsa AI-ul milioane de persoane fără locuri de muncă, declanșând o luptă pentru supraviețuire, sau noile tehnologii ne vor aduce mai multă bunăstare și vor crea un viitor în care munca asiduă nu va mai fi necesară?Invitat: Ștefan Guga, expert în muncă și doctor în sociologie și antropologie socială.

Deși ani la rândul politicienii, de la toate partidele, au promis că vor schimba radical organizarea și funcționarea statului, de multe ori pare că România bate, de fapt, pasul pe loc.Reformele, când se fac, reprezintă doar tăieri de fonduri și concedieri care, în loc să aducă bunăstare populației, îi afectează tocmai pe cei mai vulnerabili cetățeni, în timp ce sintagme precum „digitalizarea administrației", „reforma sistemului de pensii", „eliminarea privilegiilor" și „un sistem de taxare echitabil" rămân în continuare promisiuni frumoase pe hârtie.În acest episod din „Politică la minut by Recorder", Vlad Adamescu și Răzvan Petri au analizat principalele probleme care stau în calea marilor reforme, dar și ce ar avea nevoie România ca să ajungă în sfârșit „o țară ca afară".

În luna decembrie a anului trecut, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat posibilitatea minorilor sub 16 ani de a avea conturi pe rețelele de socializare. De atunci, mai multe țări europene au întreprins măsuri similare sau au pornit dezbateri în spațiul public despre protejarea minorilor de pericolele internetului. În paralel, decidenții români discută și ei pe această temă, în Parlament existând inițiative legislative menite să reglementeze spațiul digital pentru copii.Dincolo de problema rețelelor de socializare, Răzvan și Vlad vă propun o analiză care să ofere o înțelegere aprofundată a generației Z (cei născuți în perioada 1997-2012), din care fac și ei parte. Așadar, întrebarea de la care pornește acest episod este: „Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor din România?”Invitate: Monica Mereuță, psihologă, psihoterapeută și Alex Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Ultimele schimbări de pe scena politică internațională fac tot mai evidentă ruptura dintre Statele Unite ale Americii și țările europene.

Amenințările privind anexarea Groenlandei, arestarea președintelui Venezuelei și declarațiile acide ale liderului de la Washington, Donald Trump, i-au determinat pe liderii europeni să caute soluții pentru consolidarea puterii și autonomiei continentului.

În acest context tensionat, declarațiile politicienilor români par în continuare ambigue, necoordonate și prudente. Însă, mai devreme sau mai târziu, România ar putea fi pusă în fața unei alegeri clare.

În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează taberele care se conturează în societate și discută care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România.

Invitat: politologul Marius Ghincea, despre consensul de la Snagov și momentul în care România a ales calea transatlantică.

#recorder #politicalaminut #politicaexterna

De trei ani, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director permanent. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Gabriel Vlase a mers la Formula 1 „în interes de serviciu”, în plină criză generată de interferențele rusești în alegerile prezidențiale din România. Toate acestea se întâmplă în timp ce România alocă serviciilor secrete bugete uriașe, chiar și în perioade de austeritate.În contextul noilor numiri la conducerea serviciilor de informații, anunțate de președintele Nicușor Dan, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează mecanismele democratice prin care pot fi controlate serviciile secrete și motivele pentru care acestea nu sunt aplicate în România.Invitată: Emilia Șercan, despre legătura dintre plagiatele academice și infiltrarea serviciilor în politică.Surse: Zulean, M. (2025). Securitatea României între reformă, control civil și impostură, HumanitasGhincea, M. (2024). “Moștenirea lui Iohannis. Extinderea la infinit a conceptului de securitate națională.” LibertateaHuntington, S. P. (1957). The soldier and the state: The theory and politics of civil–military relations. Belknap Press of Harvard University PressGhincea, M., Zulean, M. (2024).”Protracted Transition: The Civilian Control Over the Military and Intelligence”. In: Stan, L., Vancea, D. (eds) Post-Communist Progressand Stagnation at 35. Palgrave MacmillanZulean, M. & Şercan, E. (2018). Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?. Defense & Security Analysis.#recorder #politicalaminut #sri

La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical. Am intrat în UE și NATO, economia a crescut, iar instituțiile democrației s-au consolidat. În același timp, exodul masiv, regiunile subdezvoltate și sărăcia rămân o realitate îngrijorătoare pentru țara noastră. Inegalitățile economice și neajunsurile i-au făcut pe unii români să spună că în comunism România o ducea mai bine.În acest episod din Politica la minut by Recorder, Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează efectele tranziției de la comunism la democrație și modul în care acestea se reflectă în opțiunile de vot din prezent.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.

Odată cu creșterea mișcărilor suveraniste, s-au intensificat și conspirațiile legate de deciziile și influența Uniunii Europene în România. Criticată pentru că ar fi prea tehnică, birocratică și elitistă, UE ne-a oferit totuși o viață mai bună, nu doar aici, în România, ci și celorlalți europeni care fac parte din această comunitate.În acest episod, Vlad Adamescu și Răzvan Petri discută despre viitorul proiectului european, despre ce are de câștigat România din apartenența la UE, dar și despre rolul real al instituțiilor europene în influențarea politicilor naționale.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt fondatorii inițiativei Politică la minut și sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London.

Politicieni, artiști, oameni de cultură sau ai Bisericii continuă și astăzi să rostogolească propaganda la un secol de la apariția celei mai sângeroase mișcări extremiste și antisemite din România.De la filmele lui Sergiu Nicolaescu până la muzica hip-hop, discursul legionar a rămas o constantă în spațiul public românesc, primind doar ambalaje diferite în funcție de regim și de interesele politice.Cum a supraviețuit legionarismul în cultura și politica românească? Și cum ar trebui să ne raportăm în mod corect la personalități marcante ale culturii noastre, dar care au luat parte la mișcările de extremă dreapta? Acestea sunt doar o parte dintre temele pe care Vlad Adamescu și Răzvan Petri le discută în acest episod din Politica la minut by Recorder.

Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat. Însă un model bazat exclusiv pe merite, aplicat la toate nivelurile, poate genera și multe nedreptăți.În noul episod al podcastului „Politică la minut by Recorder", Răzvan Petri și Vlad Adamescu discută despre originile ideii de meritocrație, despre frustrările pe care le poate provoca un astfel de sistem, despre cum a apărut mitul „asistaților social” și despre felul în care politicienii populiști folosesc discursul meritocratic pentru a justifica opoziția față de politicile menite să aducă mai multă echitate în societate.

Promisiunile lui Donald Trump, discuțiile tot mai aprinse despre reglementarea platformelor online, reacțiile controversate ale autorităților față de protestele pro-Palestina și moartea lui Charlie Kirk au readus în centrul atenției o temă esențială: libertatea de exprimare.Care sunt limitele acesteia în România? Există cu adevărat cancel culture în spațiul public autohton? Și unde se trasează granița dintre libera exprimare și instigarea la ură?Aceste subiecte sunt discutate de politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri, în noul episod Politică la minut by Recorder.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt fondatorii inițiativei Politică la minut și sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London.

Pe fondul protestelor anti-imigrație, a violențelor la adresa lucrătorilor străini și a accentuării mesajelor care incită la discriminare, în primul episod din podcastul Politică la minut by Recorder, Vlad și Răzvan și-au propus să răspundă concret la întrebarea „Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România?”Aceștia analizează temele de propagandă ale extremei drepte din România și de dincolo de granițe, demontează cele mai populare mituri despre migratorii străini și analizează motivele pentru care pare că tinerii sunt mai predispuși în a pica în plasa dezinformărilor.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt licențiați în științe politice cu First Class Honours la King’s College London. Vlad are un masterat în Politici Publice Europene și Internaționale de la London School of Economics and Political Science (LSE), iar Răzvan a absolvit un masterat în Politici Publice la University College London.„Politică la minut” este o inițiativă nepartizană și apolitică, fondată în 2020, dedicată explicării actualității politice românești și europene și creșterii implicării civice a tinerilor.

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).

Prima ediție a emisiunii Cap la cap, cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu dezbate cele mai importante evenimente din ultima perioadă: Războiul de la granița Fâșiei Gaza, rezultatele alegerilor din Polonia și pericolul extremismului în Europa de Est. Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks.

Timp de trei ani am fost aici împreună încercând să dăm explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim, fiecăruia în parte, că v-ați alăturat acestei idei, că ne-ați încurajat, că ne-ați și criticat argumentat. În toți acești ani, v-am citit cu atenție și mesajele.

Mulți dintre voi ne-ați sugerat constant să încercăm să transformăm podcastul Recorder în ceva mai mult decât o producție audio. Așa că am testat diverse spații de filmare, am căutat soluții editoriale, am analizat, de fiecare dată, ce și cum putem face mai bine.

Concluziile la care am ajuns în pauza ceva mai lungă din această vară ne-au îndreptat către soluția de a transforma acest canal într-un spațiu mai amplu de dialog, dezbateri, opinii și explicații - sperăm noi - relevante.

În urmă cu câteva zile am dat startul emisiunii Cap la cap, o producție live pe Youtube, în care îl avem ca invitat permanent pe scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu. Veți găsi aici fiecare ediție. Iar în lunile următoare, ne dorim să adăugăm acestei producții și altele.

Sperăm să vă avem în continuare de partea noastră și a jurnalismului onest pe care vrem să îl ducem mai departe. Arhiva integrală a podcastului On the Record rămâne disponibilă pe acest canal care, de azi, se va numi Recorder Talks.

În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă. 

Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a desenat-o Guvernul, iar așteptarea trece dincolo de un plus la salarii. La această ieșire din amorțire, puterea a răspuns însă prompt antagonizând prin presă, asmuțind prin discurs, transformând societatea în arena unei coride. 

Conferențiar universitar și diplomat, Ciprian Mihali studiază teoriile puterii și ale spațiului public și predă filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În acest ultim episod al sezonului, vorbim despre puterea care ne dezbină, despre puterea exercitată prin șantaj și prin impostură, dar și despre formele de contraputere pe care le poate crea societatea ca să nu se prăbușească în violență sau în haos social.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase.

Celor care au lăsat cataloagele din brațe societatea vocală le strecoară constant îndoiala că lupta lor și-ar fi găsit momentul potrivit. Dar zeci de mii de profesori merg totuși mai departe, în marșuri cuminți, care nu mai pot fi ignorate.   

După șase ani la catedră, Mihai Crangă – profesor la o școală de stat din București – s-a gândit că și mesajul lor, al idealiștilor, trebuie să se facă auzit în stradă:„Preferatul meu fost că nu plecăm. Eu nu-mi doresc să plec din învățământ. Mă gândesc la asta, destul de des, dar suntem mulți care nu ne dorim să plecăm, mai ales că suferă și școlile de o anumită deșertificare în unele zone – nu vin profesori tineri, pleacă foarte mulți, e o lipsă de personal – și cred că e un mesaj important să rămânem, cei care suntem, și să dăm un exemplu.” 

Urmează, așadar, un episod On the Record dintr-o perspectivă subiectivă – a exasperării și a așteptărilor unui tânăr profesor care nu e încă gata să-și dizolve entuziasmul de a preda într-o luciditate amară.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul.

După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă.

De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică, în acest episod, profesorul de științe politice Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București.

Fost consilier prezidențial în administrațiile Constantinescu și Băsescu și europarlamentar timp de două mandate, Cristian Preda pune în discuție, cu un an și jumătate înainte de alegeri, și o schiță de portret prezidențial pentru 2024: „Harnic, moderat și darnic”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini.

În așteptarea demisiei lui Nicolae Ciucă, pe 26 mai, discuțiile despre un nou guvern sunt reduse, în aceste zile, la o sumă de tranzacții. Cât România pierde bani și șansa la o minimă schimbare de perspectivă, o putere haotică, dar acaparatoare, câștigă timp.

De ce pretențiile lui Marcel Ciolacu la funcția de prim-ministru, în ciuda biografiei sale lacunare, nu sunt chestionate la vârful statului și cum își alege miniștrii un personaj politic șters, dar hotărât să preia întreaga putere explică, în acest episod, jurnalistul Sebastian Zachmann, realizatorul interviurilor Insider politic la Prima TV.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste.

Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt.

Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda.

“Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest.

Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu oamenii care le locuiesc.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane.

Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională.

Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum.

Explicațiile vin, în acest episod, de laCătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine publicate la editura Humanitas și în revista „Dilema Veche”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

***

Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim-ajutor psihologic, în caz de episoade depresive, anxietate sau atacuri de panică, hub-ul antidepresie poate fi contactat non-stop la numărul de telefon 037 445 6420, apelabil gratuit din orice rețea, la nivel național.

Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială.

Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apolitizată prin dezgustul față de politicianul mic, inadecvat și incapabil, lipsită de șansa unei educații timpurii pentru democrație, această nouă generație își caută, totuși, o cale a ei.

Cum se uită cei mai tineri români cu drept de vot spre politică și, mai ales, cum se uită politicienii la ei? Cine și pe ce căi ajunge să le vorbească? Sunt ei mai fragili în fața extremiștilor care le speculează frustrarea? Răspunsurile vin, în acest episod, de la Vlad Adamescu și de la Răzvan Petri. Răzvan și Vlad s-au întâlnit la facultate, în Marea Britanie. Au absolvit licee de top în România, apoi Științele Politice la King’s College London. Împreună au fondat Politică la minut, o platformă online care explică actualitatea politică pe înțelesul generației lor. Ambii cred, cu optimism moderat, într-un viitor aici.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Lăsăm, azi, actualitatea deoparte pentru a ne uita mai bine la noi înșine și, cu îngăduință, la propriile ratări. E o cale bună, vom descoperi, inclusiv pentru a le da o mai mare șansă societăților noastre și construcțiilor politice în care ne-am nimerit sau am ales să trăim.

Ne-a dus spre acest episod una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme: „In Praise of Failure. Four Lessons in Humility”, în curs de traducere și în română. Autorul, Costică Brădățan, e profesor de studii umaniste la Texas Tech University, în Statele Unite, și semnează adesea articole de opinie în New York Times și Washington Post.

Cum ne ajută propriile nereușite, cât de nocivă e industria falsului care răstoarnă automat ratarea într-o cale de succes și cum am ajuns noi, românii, la o relație privilegiată cu eșecul, explică, în acest episod On the Record, Costică Brădățan.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Politica e un joc care nu se joacă cu toate cărțile pe masă. Politica e deseori spectacol și rareori căutarea sinceră a celui mai mare bine pentru cei mai mulți. Când vine vorba de Justiție, însă, politica obscură ar trebui să tacă și politicienii să caute să scrie, cu știință de carte și bună credință, legile corecte. În realitatea noastră, nu-i așa.

Suprarealism, tupeu, replici care deturnează atenția – toate compun perdele de fum pe care le-am mai văzut în Parlament. Iar de această dată ascund strategia perfectă a evaporării unor viitoare cazuri penale la adăpostul unor legi incomplete.

De ce noile modificări la codurile penale deschid, de fapt, calea spre compromiterea dosarelor de abuz în serviciu, ce câștigă „securiciul român” din omisiunile parlamentarilor care stau cu mâna la chipiu și cel fel de Justiție mai avem în România explică, în acest episod, Ovidiu Vanghele – jurnalist la Centrul de Investigații Media și co-realizator al podcastului Judecata de Acum (bit.ly/43fWmqq).

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai departe oricărui alt venit de la stat, iar noi ratăm încă o șansă de a începe de la vârf schimbarea.

Cu această lege trecută deocamdată prin Senat, Guvernul Ciucă va încerca să ceară la Bruxelles alte 3 miliarde de euro din PNRR, programul european care ar trebui să împingă România mai departe.

Dar pensiile speciale sunt numai o necunoscută din complicata ecuație a sistemului nostru de pensii publice. Ce alte motive de îngrijorare ne așteaptă în anii ce vin și cât de dificilă e rezolvarea lor politică explică, în acest episod, Radu Burnete. Lămurește, însă, și cum s-ar putea reașeza corect sistemul, cu condiția ca purtătorii de mesaj să fie politicieni în care societatea să aibă cu adevărat încredere.

Radu Burnete a absolvit Științe Politice, are un master în Studii Internaționale la Viena, a lucrat în consultanță specializată în reglementări financiare, în industria pensiilor private, iar acum este directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România. 

Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul au venit, dar au evitat răspunsuri la întrebări esențiale: De ce au asistat aproape impasibili la falimente în lanț? Cu ce argument și-au dat prime în timp ce „supravegheau” scheme ponzi? De ce mai sunt în funcție?

Operațiunea se repetă periodic într-un stat slab, lăsat să plătească polița finală. A demonstrat-o ziarul Libertatea în peste 70 de articole care au arătat schemele de fraudare din City și Euroins în fața cărora Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a făcut, luni la rând, mai nimic.

Despre un sistem de furt care se perfecționează cu îngăduința instituțiilor, despre amenințările cu care au de-a face cei care vor să-l devoaleze vorbește, în acest episod, jurnalistul Cătălin Tolontan - coordonator editorial al publicațiilor GSP și Libertatea și unul dintre autorii seriei de investigații a ziarului Libertatea despre falimentele din asigurări.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.

Un profesor care știe să jongleze cu slăbiciunile elevelor sale ajunge, pas cu pas, să le toarne alcool pe gât și să se fotografieze împreună în pat. Dar povestea de la Seminarul Teologic din Baia Mare publicată săptămâna aceasta de Recorder nu e atât de simplă. Dincolo de imaginile revoltătoare și de tăcerea asurzitoare a Bisericii Ortodoxe, mai bine de un an, investigația „Toate sunteți ale mele” arată cât de puține știm, în societate, despre periculosul fenomen al grooming-ului.

Reporterii care au investigat acest caz și pe care i-ați auzit doar punând întrebări dau acum răspunsuri. Alina Păduraru și Isabela Poppovestesc, în acest episod On the Record, cât de complicată a fost confruntarea unei eleve de 15 ani cu un sistem ermetic care refuză să recunoască abuzul și explică de ce e important ca grooming-ul, un fenomen atât de răspândit, să fie înțeles și recunoscut la timp.

Muzica acestui episod: Emanuel Abrudean și EpidemicSound

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

În firava noastră democrație, puterea politică și-a amintit brusc cine o calcă pe nervi: ONG-urile gălăgioase și presa neplătită de partide. Și a găsit, pentru ambele probleme, aceeași rezolvare: o sumă de proiecte de lege strecurate abil, cu mâna acelorași oameni, care să le slăbească mult puterile și să le pună în pericol finanțarea.

Confruntarea surdă care se duce în aceste zile între politicieni și ONG-urile amenințate cu reducerea la tăcere aduce în prim-plan o mai veche realitate. Parlamentarul știe ce se petrece, chiar dacă nu ne spune și nouă. Parlamentarul este, în viziunea proprie, mai mult decât ceilalți. Parlamentarul poate.

Cine profită din această luptă inegală? De ce e dispus statul să renunțe în favoarea dezvoltatorilor imobiliari la spațiile verzi și la banii pe care societatea civilă îi câștigă în instanță pentru autorități?

Cum alunecăm, în final, prin legi promovate tocmai de liberali, spre iliberalism explică, în acest episod, Oana Preda, directorul Centrului de Resurse pentru participare publică, CeRe. Oana e ONG-ist de peste 25 de ani și, în ultimele săptămâni, le-a scris tuturor parlamentarilor implicați cerându-le să nu calce în picioare societatea civilă prin lege.

UPDATE 13 martie 2023: La trei zile după acest episod în care am atras atenția asupra mai multor inițiative ale PNL care ar avea drept consecință limitarea serioasă a vocii societății civile, senatorul liberal Daniel Fenechiu a anunțat că va retrage ultimul său proiect de lege anti-ONG și că nu va mai reveni cu o astfel de idee. Până la materializarea acestei promisiuni, rămânem totuși atenți la subiect, ca și la restul stratagemelor partidelor politice în încercarea de a minimaliza puterea opoziției civice.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Șapte ani i-a luat lui Klaus Iohannis să facă din cea mai mare promisiune a campaniei sale electorale o idee cu care să ajungă în guvern.

Încă doi ani le-a luat miniștrilor săi să scrie o lege.

Societății i s-au dat, însă, doar câteva zile în care să citească, să înțeleagă și să ridice obiecții dacă viitorul desenat de ministrul Ligia Deca pare că n-are nimic de-a face cu resetarea, depolitizarea și meritocrația promise, cu ani în urmă, în campanie.

Cum răspund, la vechile probleme ale școlii, textele care ar trebui să devină noile legi ale educației? Ce privilegii conservă și ce interese partinice continuă să servească? E vorba de o viziune nouă asupra învățământului viitorului sau de un soclu pentru un bust de politician? Explicațiile vin, în acest episod, de la Raluca Pantazi, fondator și editor al platformei jurnalistice EduPedu.ro, specializate în educație.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Oboseala de război estompează amintirile. Ziua de 24 februarie 2022 nu e una la care să vrem să ne întoarcem. E, totuși, ziua suprarealistă în care Ucraina și lumea întreagă au descoperit un lider. Pus în fața noii realități, actorul Volodimir Zelenski renunța la măști și se înconjura de un staff de criză.

Fără a fi un mare gânditor, președintele Ucrainei în război a ieșit la marginea scenei ca un tip pragmatic cu idei simple, dar foarte bun în a le transforma în mesaje puternice. Occidentul complicat – acela al oamenilor, nu doar al diplomației – a început, în sfârșit, să înțeleagă Ucraina. Acest fenomen politic strecoară, însă, în mințile tuturor o întrebare firească: "În caz de război, am avea, oare, și noi un  Zelenski al nostru?"

Paradoxal, ucrainenii sunt ceva mai prudenți în desenarea aurei președintelui lor. Cât sună încă sirenele, detractorii au tăcut și societatea e miraculos unită în jurul lui. Dar Zelenski al viitorului e încă o necunoscută. Așa cum e, acum, și finalul acestui război.

Povestea uimitoare a transformării unui om de showbiz într-un lider real, legitimat sub amenințarea rachetelor, e spusă, în acest episod, de Marin Gherman – jurnalist și politolog ucrainean de etnie română care a trăit, până la începutul invaziei ruse, la Cernăuți.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Realitatea de la Chișinău pare o sursă inepuizabilă de idei cinematografice. Din întâmplări cu politicieni și gangsteri, Republica Moldova a alunecat, după un scurt respiro, direct în filmul războiului lui Putin. Salvată anul trecut de armata ucraineană, care a oprit avansul Rusiei spre Transnistria, Moldova se vede acum în fața altui înspăimântător scenariu – unul cu spioni și luări de ostatici, cu proteste și final necunoscut.

Opozanții președintelui Maia Sandu au cerut dovezi imposibil de oferit. Susținătorii i-au luat în serios avertismentul, iar jurnaliștii au căutat să-l înțeleagă, mai ales în perspectiva unor noi proteste organizate de pro-ruși.

Vitalie Cojocari e jurnalist Euronews România. A intrat, însă, în presă în Republica Moldova. Acolo s-a născut, când țara era încă parte din URSS, și tot acolo a căutat, în aceste zile, răspunsuri la câteva întrebări esențiale: De ce ar avea nevoie Vladimir Putin de un „cap de pod” la Chișinău, ca strategie în războiul din Ucraina? Se poate întoarce Republica Moldova la mâna oligarhilor pro-ruși? Are România încă o bombă cu ceas la graniță? Explicațiile – în acest episod On the Record.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder.Partener:Aqua Carpatica.

Începută de ceva timp, conviețuirea noastră cu sistemele de inteligență artificială devine, în aceste zile, și mai interesantă. ChatGPT, chatbot-ul lansat de OpenAI capabil să poarte conversații scrise a depășit 100 de milioane de utilizatori unici în numai două luni de la lansare, iar 5 milioane de oameni îl deschid deja în fiecare zi.Democratizarea aproape peste noapte a unui sistem de inteligență artificială generativă a împins Google să anunțe săptămâna aceasta lansarea propriului chatbot, testat deocamdată cu un public restrâns.

Dar, unde încă se cioplește, sar și așchii. Dincolo de uimirea în fața unor răspunsuri complexe primite în câteva secunde, dincolo de hazul stârnit de stângăciile unor mașinării imperfecte, suntem datori să ne întrebăm la ce sunt cu adevărat buni ChatGPT și semenii lui și cât pun în pericol lumea noastră, cu regulile ei de până acum.

Cum e de așteptat să schimbe aceste mașinării ordinea socială, discursul public și dacă ne pot influența alegerile explică, în acest episod, Constantin Vică, lector universitar și coordonatorul masterului de Etică Aplicată la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Ziua în care președintele Iohannis anunța, la Cotroceni, intrarea României în stare de urgență era și ziua în care, scuturați de orice temeri, câțiva oameni influenți în stat începeau să aranjeze primele afaceri de pandemie. În spatele apelurilor publice la calm, s-au creat neîntârziat noi rețele de influență: firme fără pată veneau cu autorizații, oameni cu bani finanțau importuri dubioase, iar gradați numiți politic în companii strategice știau deja calea prin care statul să acopere rapid costurile la suprapreț.

Înaltul patronaj al epoleților e moștenirea lăsată României după pandemie. Iar cazurile Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu, puse acum în prim-plan la știri, sunt doar un exemplu. Un stat în care nimeni nu știe câți foști ofițeri de informații ocupă încă funcții cu susținere politică, un stat în care un antrenor de fotbal își găsește intrare la Ministerul Apărării, printr-o armată de pioni, nu poate fi decât vulnerabil.

Dar, înainte de a exista rețineri răsunătoare, au existat câteva investigații de presă. Spre ce oameni politici duce această poveste, de ce e bănuit Victor Pițurcă și ce s-a întâmplat cu cei care au reclamat, încă din 2020, ilegalitățile anchetate azi explică jurnalista Ana Poenariu, autoarea primelor investigații Rise Projectcare au scos la lumină neregulile de la Romarm din starea de urgență.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Pe 17 ianuarie, într-o marți ca oricare alta, ambulanța din Petroșani e chemată în pauza mare să ducă la spital trei elevi de clasa a VIII-a. Povestea, ajunsă la știri, e deja una din multele despre consumul de stupefiante în școli din ultimele patru luni.

După gardul școlii, fie ea de renume sau nu, consumul de psihoactive, ieftine și la îndemână, s-a banalizat. Cei care se fac că nu înțeleg rămân adulții. Mai ales când autoritățile oscilează abil între prevenția cu parul și ridicatul din umeri.

Eugen Hriscu e, de peste 20 de ani, psihoterapeut și medic psihiatru, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor de substanțe. Cunoaște bine fenomenul care pune pe gânduri generații întregi de părinți, iar în acest episod răspunde, deopotrivă, întrebărilor pe care le vociferăm în societate, ca și celor pe care nu avem prea des curajul să le rostim cu voce tare. Ce împinge un adolescent să recurgă la droguri? Când și cum ar trebui să le vorbim copiilor despre asta? Ce putem aștepta realist să facă școala?

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Cum România e încă un enorm inventar de nereguli, cazul unui ministru care refuză să-și asume plagiatul și să se retragă a trezit mai mult curiozitate decât indignare. Cât va mai rezista Lucian Bode la Interne și cine îl protejează? Cum reușește o figură ștearsă de sindicalist local să învețe, în câțiva ani, scurtătura până la cele mai înalte trepte ale puterii? Și cum rămâne acolo?

Răspunsul e de găsit în traseul său politic multă vreme ignorat. Dar și în păcatele și inocența societății noastre, căci Lucian Bode întruchipează, pe rând, poporul umil și răbdător, poporul vigilent și moralist cu alții, poporul împăcat, în sinea lui, cu plagiatul. Cazul Bode ne obligă, de fapt, să ne uităm mai atent la pregătirea și la inteligența celor ajunși la putere. Dar și la tarele întregului sistem de educație care perpetuează cu succes mediocritatea.

Despre plagiat, partidocrație și prostocrație în România vorbește, în acest episod, Theodor Paleologu – eseist, diplomat și fost ministru al Culturii al cărui drum politic s-a intersectat, la începuturi, cu cel al lui Lucian Bode.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

În primăvara lui 2022, pe email-ul redacției Recorder ajungea un mesaj de la un ofițer de Operațiuni Speciale care lucrase 10 ani în sistem. Ionuț Mihalache povestea, între altele, cum fusese chemat să caute – cu un patent și o lanternă –  dacă în biroul unui proaspăt numit șef al Poliției erau plasate microfoane. Și, pentru că le-a găsit, serviciul de informații care le montase, nu se știe de ce, a reușit să-i încheie cariera abrupt și fără explicații.

Povestea ofițerului Mihalache a ajuns în mai multe redacții și în cele mai importante instituții ale statului. Jurnaliștii au ignorat-o, iar Președinția a trimis-o pentru verificări la Interne, chiar ministerul în umbra căruia se află serviciul de informații implicat – DGPI.

Recorder l-a contactat pe Ionuț Mihalache și a mers apoi mai departe pe firul informațiilor cu care serviciile secrete  controlează oamenii din sistem, își protejează șefii și negociază legi care să le garanteze, la nevoie, ștergerea oricăror urme de abuz. Cazul Mihalache s-a dovedit a fi doar un detaliu al unui fenomen mult mai complicat – excesul de putere.

Ce stă în spatele acestei ample documentări jurnalistice aflăm, în acest episod On the Record, de la autorii investigației „Puterea din umbră”. Andreea Pocotilă, Cristian Delceași Mihai Voinea povestesc cum au reușit să treacă dincolo de opacitatea sistemului pentru a înțelege cine ce fel de putere deține și cum o folosește.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

Se împlinesc zece luni de când Rusia a pornit la război împotriva Ucrainei, forțând aproape zece milioane de oameni să-și abandoneze casele.

Peste trei milioane au ajuns în România, iar aproape 100,000 au și rămas.

Inițial, a ajutat fiecare cum a putut. După care, grație fondurilor europene, lucrurile au început să se așeze.

Ce am reușit, totuși, să facem în 2022 pentru refugiații ucraineni? Destul sau prea puțin? Cum s-au integrat (dacă au făcut-o) și cum ne privesc astăzi ucrainenii care și-au făcut din România a doua casă?

Răspund, în acest episod, Anastasiia Konovalova, profesoară de limba engleză din Odesa care a ajuns la București în prima săptămână de după invazia rusească, și Sorana Stănescu – jurnalistă care a documentat, pentru „Decât o Revistă”, primele încercări de ajutorare a refugiaților din București.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

Despre decembrie 1989 se vorbește, de ani buni, în aceleași clișee. Eroii sunt amestecați cu provocatorii, securiștii cu cu salvatorii, cei care au ucis deliberat cu militarii obligați să răspundă la ordin. Povești construite atent, semnate de istorici chiar, au fabricat, în timp, o pseudorealitate din care aproape nimeni nu mai înțelege nimic.

Și, în această abundență de vorbe, o mare întrebare a rămas constant fără răspuns: cine a tras, după 22 decembrie, în oamenii din stradă, chiar dacă Nicolae Ceaușescu fugise și Revoluția părea încheiată?

În 2022, un grup de istorici și de cercetători dă acest răspuns, în clar, după ani de căutări în arhive și în dosarul deja uitat al Revoluției. În scurt timp, omul care le era director științific la Institutul Revoluției este demis.

Numele lui e Andrei Ursu, iar în acest episod On the Record așază la vedere răspunsurile căutate în societatea românească de peste trei decenii: cine a tras la Revoluție în civili, cu cine își făcuse Ceaușescu planul de revenire la putere, ce s-a întâmplat apoi cu miile de oameni direct implicați ai Securității.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

De mulțumit, a mulțumit solemn ministrul Bode, încă de la Bruxelles, tuturor celor care l-au trimis să ducă România în Schengen. Dar, de intrat, tot nu intrăm; măcar deocamdată.

După 11 ani de încercări repetate, România își vede refuzat, prin vot, un obiectiv strategic asumat ca atare: libertatea totală de circulație în Europa, fără controale vamale. Un „nu” categoric a venit din partea Austriei. Cel spus pe jumătate e, iarăși, al Olandei.

Odată ce deziluzia se va fi domolit, statul român are de hotărât rapid cum schimbă strategia. Dacă ridicarea mizei politice și sociale a intrării României în Schengen a fost sau nu o greșeală, cine jubilează în fața acestui eșec și ce se mai poate face, realist, de aici încolo explică, în acest episod On the Record, redactorul-șef al RFI România, Ovidiu Nahoi - jurnalist care urmărește atent, de trei decenii, politica externă.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

De la microfonul On the Record și în investigațiile Recorder, vă punem adesea în fața unei realități dureroase, ușor de acceptat, dar greu de dus. În încercarea de a traduce, uneori, intraductibilul, de a găsi un sens rupturii dintre „hard-ul social” și „soft-ul politic”, lăsăm firesc la o parte știrile de bine.

Dar lumea noastră nu e construită doar din decizii care vin de sus. Da, România nu are nici acum drumuri bune și trenuri de mare viteză. E agresată zilnic de cei cu conștiința extirpată, e otrăvită lent de aerul din jur. Însă România poate fi văzută – și nu numai de Ziua Națională – cu ochi buni.

Spre țara deseori exaseperantă, dar care a învățat să-și facă bine, spre puterea oamenilor obișnuiți și spre „griul minunat al democrației”, în contrast cu policromia autoritarismelor din jur, ne uităm, în acest episod, într-un dialog cu Radu Vancu – scriitor, activist civic și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

On the Record este un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

A trecut un an de când Nicolae Ciucă a depus jurământul de prim-ministru. Un guvern al neasumării conduce de atunci o țară care fuge, de la o zi la alta, de realitate. Pentru cei care deschid televizorul, realitatea e acolo, nu mai trebuie făcut efortul de a o cunoaște. Ceilalți, care l-au închis de mult, tot de realitate fug, dar în direcția opusă.

Starea națiunii sub Guvernul Ciucă e un amestec de lehamite și sinceră indiferență la adăpostul cărora o armată politică împarte banii și strânge abil șurubul propriei puteri.

Atent de aproape trei decenii la politică și la societate, jurnalistul Liviu Avram – redactor-șef adjunct la „Adevărul” – pune cap la cap, în acest episod On the Record, motivele pentru care nu ne putem totuși permite să ignorăm realitatea: cu un premier șters care conduce la ordin, indecizia și tăcerea au ajuns politică de stat, iar rețelele de corupție din Justiție se întăresc în fiecare zi.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank.PartenerAqua Carpatica.

Nu e nevoie să-ți placă fotbalul pentru ca el să ți se strecoare, pe nesimțite, în viața de zi cu zi: că e vorba de imnul devenit hit al unei Cupe Mondiale, de vedetele lui, care ne populează reclamele, sau de folclorul urban (cine n-a spus, măcar o dată, „Să fie bine ca să nu fie rău”?), acest sport e mai tot timpul prin preajmă.

Însă Cupa Mondială din Qatar, prima organizată într-o țară arabă și prima care se joacă iarna, iese puternic și nefericit în evidență.

Stadioanele construite în grabă au devenit cimitire pentru mii dintre oamenii care le-au ridicat, FIFA - asociația care conduce fotbalul global - l-a pierdut pe drum pe foarte controversatul președinte Sepp Blatter, în urma (încă) unui scandal de corupție, iar unii dintre fani se întreabă sincer dacă nu cumva a te uita la meciuri înseamnă a fi complice.

Ce trădează, așadar, Campionatul Mondial din 2022 despre felul în care e croită lumea în care trăim? Cum s-au confruntat jucătorii și tehnicienii cu realitățile cumplite ale organizării competiției? Ce poate să facă și ce va face publicul?

Răspunde, în acest episod, Radu Paraschivescu - scriitor, ziarist, microbist și realizator al podcastului „Vorbitorincii”.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Acum două luni, Recorder publica o amplă investigație video despre secretul cel mai bine păstrat, în România, de politicieni și de jurnaliști deopotrivă: contractele pentru presă plătite din banii publici ai partidelor. În acest episod On the Record, schimbăm perspectiva și încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat de atunci.

Președintele Klaus Iohannis s-a arătat surprins și a cerut – public, cel puțin – transparență. Premierul Nicolae Ciucă a tăcut cu subînțeles, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a văzut nevoit să-și amintească de promisiunea făcută în fața camerelor: „O să vorbesc chiar și în coaliție, să venim cu o reglementare ca să închidem aceste discuții”.Și Marcel Ciolacu a vrut să arate că se ține de cuvânt: ca din senin, Autoritatea Electorală a început să rostogolească bulgărele de modificare a legii prin care partidele își primesc banii. Dar sunt schimbările promise mai mult decât praf în ochii celor care așteaptă transparență și o finanțare de bun-simț a partidelor? Până unde poate merge aroganța față de alegător?

Răspunsurile vin de la Ovidiu Voicu și de la Mihai Voinea. Ovidiu e director executiv la Centrul pentru Inovare Publică și unul dintre puținii oameni din societatea civilă care încearcă să îndrepte legea, iar Mihai face parte din echipa de jurnaliști Recorder din spatele investigației „Prețul tăcerii”.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. PartenerAqua Carpatica.

Un cutremur de peste 5 grade a zgâlțâit România în această săptămână. Cu câteva secunde înainte, telefoanele mobile au vibrat cu mesaje de alertă trimise, pentru prima dată, de Google, pe Android. Bucureștiul și alte câteva orașe au tremurat scurt. Apoi, a venit vestea că totul a rămas la locul lui. Și de data asta.

Știrea pe care nimeni nu și-o dorește, dar la care toată lumea trebuie să se aștepte e, însă, alta: un cutremur mult mai puternic, de peste 7 grade, va fi, mai devreme sau mai târziu, o realitate. E în stare statul român să facă față unor crize simultane? Cum pot fi atenuate efectele unui dezastru anunțat?

O problemă apăsătoare și trei voci raționale în acest episod: Dragoș Toma-Dănilă, cercetător la Institutul de Fizică a Pământului, explică ce spun - sau ce refuză să spună - datele strânse deja despre ceea ce ar putea să vină; inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al organizației neguvernamentale Re:Rise, face inventarul clădirilor cu cel mai ridicat nivel de risc și pune în discuție practicile companiilor din industria de construcții; în final, Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, povestește cum convinge cetățeni, instituții și oameni de afaceri că de unul singur e greu - spre imposibil - să supraviețuiești unui mare cutremur.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank.PartenerAqua Carpatica.

Un popor de peste un miliard de oameni, o țară imensă, cât să-i încapă pe toți, un secretar general: în China oficial comunistă, Xi Jinping începe să capete profil împărătesc și să se comporte ca o statuie în viață.

În istorie, absența Chinei din prim-plan a fost mai degrabă excepția decât regula. Nici nu-și amintise bine lumea contemporană de acest adevăr, că s-a și pomenit în fața unui partid-stat mai interesat de ideologie decât de afaceri și parcă tot mai hotărât să-și exporte viziunea, ba chiar să se lupte pentru ea.

Ce forță de atracție are, azi, în lume, combinația dintre logica profitului cu orice preț și supravegherea statală cea mai strictă? Ce presupune actualizarea Revoluției Culturale cu tehnica prezentului? Câtă putere reală are China în România și în partea noastră de lume? Explicațiile vin, în acest episod, de la Sorin Ioniță – analist politic, expert în politici publice și președintelethink tank-uluiExpert Forum.

Dar, pentru că nu putem ignora ce se întâmplă, între timp, în România, tot în acest episod veți găsi și o explicație despre noua amnistie formalizată, săptămâna aceasta, de Curtea Supremă și despre posibilele ei urmări.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

Viața s-a scumpit foarte mult în ultimele luni. E o realitate incontestabilă și departe de a-și fi epuizat resursele cu care să surprindă.

În orașele mari au început deja proteste sindicale. Dar chiar și cei care nu ies în stradă găsesc tot mai greu banii cu care să-și plătească ratele bancare.

România începe să semene, pe alocuri, cu cea din complicații ani 2000. Cât se estimează că va dura noua criză a costului vieții, cum se anunță dobânzile la credite în următoarele luni și cât de dispus să lupte cu recesiunea e un guvern care se gândește deja la alegeri explică, în acest episod, Ionuț Dumitru – profesor la Academia de Studii Economice din București.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank. Partener:Aqua Carpatica.

Ultimele zile au urcat Rusia pe un nou piedestal al terorii. Rachete și drone kamikaze mătură de-a valma parcuri, blocuri de locuințe și puncte critice din infrastructura marilor orașe. Dar Vladimir Putin amenință să meargă și mai departe.

Nici condamnarea, la Națiunile Unite, a anexărilor ilegale de teritorii ucrainene, nici avertismentul că NATO stă cu ochii pe armamentul nuclear rusesc nu aduc încă liniștea în Ucraina.

Cum se face că politicienii de la București nu înțeleg, nici acum, momentul istoric? În ce măsură mai poate fi evitată o catastrofă umanitară în Ucraina și de ce nu e de ignorat amenințarea nucleară a lui Putin? Explicațiile vin, în acest episod, de la istoricul Cosmin Popa – cercetător în istoria Federației Ruse și în cea a Războiului Rece la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deUniCredit Bank.Partener:Aqua Carpatica.

În țara scurtăturilor, vestea că Poliția cumpără sute de mașini tocmai de la dealer-ul partenerului de golf al președintelui nu a produs tocmai o surpriză. De altfel, și lui Klaus Iohannis i-a luat zile bune până să ceară – și numai la insistența unor jurnaliști – clarificări publice de la Ministerul de Interne.

Previzibil, statul de drepți a dus degrabă mâna la chipiu și a livrat, prin vocea ministrului Lucian Bode, concluziile așteptate de președinte.

Doar că licitația pentru autospeciale nu e singura din ultimul an a Poliției Române în care competiția e scoasă din joc. Că e vorba de uniforme, de mașini sau de motociclete, la adăpostul bunelor intenții se găsesc mereu condiții care să elimine concurența. Acolo unde Corpul de Control al ministrului consfințește perfecta legalitate, întrebările puse de câțiva polițiști scot la iveală teama companiilor de a se așeza de-a curmezișul intereselor puterii.

Cum s-a ajuns din nou la licitațiile cu un singur ofertant, dar și cum se simte talpa șefului pe grumazul oricui încearcă să-i încurce afacerile explică, în acest episode On the Record, unul dintre polițiștii care au deschis public subiectul achiziției de BMW-uri – liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorder. Partener:Aqua Carpatica.

În ultima zi de mandat, un ministru – al Educației, din România – a reușit să compare un suport de seminar universitar cu instrucțiunile unei cafetiere. Nonșalanța vine din faptul că volumul e unul pe care Sorin Cîmpeanu și-a pus numele, prin omiterea altor doi autori pe care cartea îi avea în trecut.

Investigația de presă a Emiliei Șercan, publicată în PressOne, a pus Guvernul Ciucă în ipostaza de a răspunde pentru al treilea ministru suspectat că a plagiat. De această dată, răspunsul a constat într-o demisie la ceas de seară, anunțată pe Facebook. Sorin Cîmpeanu a plecat din guvern, aparent „din proprie inițiativă”, dar după o conversație cu premierul – el însuși acuzat de furt intelectual. Înaintea demisiei, însă, timp de aproape o săptămână, singurele reacții guvernamentale au fost răstălmăcirea faptelor și culpabilizarea celor care au deschis subiectul.

Așadar, ministrul pleacă, dar legile lui rămân. Cum se schimbă învățământul românesc, dar și de ce s-a tăcut atât de expresiv în cancelarii și în societate într-un moment în care credibilitatea ministrului Educației era fundamental pusă la îndoială? Explică, în acest episod, profesorul de istorie Marcel Bartic.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Când intră în biserică și se îndreaptă spre altar, nimeni nu-și închipuie că, în loc de promisiunea iertării divine, va rămâne cu o amintire brutală, de neșters: preotul căutat pentru confesiune își caută el însuși o pradă ușoară pentru pofte lumești.

Stupoarea societății în fața cazului Visarion Alexa e, așadar, de înțeles, iar ancheta condusă precaut până la obținerea unor dovezi clare ale agresiunii sexuale un semn bun, îndelung așteptat de victimele tăcute ale unor împrejurări similare. Dar societatea noastră nu s-a oprit la stupoare. Anatema aruncată asupra femeii agresate, bășcălia și croirea unor conspirații ticluite împotriva Bisericii au luat locul răbdării și al compasiunii.

Cât de pregătiți suntem, ca stat și ca societate, să discutăm deschis despre fenomenul agresiunii sexuale din biserică, din școală, de pe stradă sau din instituții explică, în acest episod, Diana Oncioiu. Diana este jurnalist Dela0 și Să fie lumină, e printre reporterii care au documentat în detaliu cazuri de abuz sexual și totodată unul dintre autorii unei serii de investigații despre instituțiile de cult din România și despre oamenii lor.

On the Record este un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Cu legea tăcerii pe masă, partidele și trusturile de presă au reușit să facă, în ultimii ani, o înțelegere perfectă. Politicienii alimentează constant sateliți ai televiziunilor de știri cu bani publici pentru servicii fictive sau la suprapreț, iar jurnaliștii uită că rolul lor e tocmai denunțarea unor astfel de practici.

Rezultatul acestui mecanism e foarte convenabil pentru partide. Vorbăria politicienilor în medii protejate ia locul chestionării lor în conferințe de presă deschise, iar ziariștii ajung să-și sufoce publicul cu monologuri ministeriale găunoase și vorbe goale.

Cât de departe se poate merge în complicitatea presă - politicieni și cât ne costă asta ne arată povestea banilor publici dosiți de partide în contracte confidențiale, reconstituită în acest episod de jurnaliștii Recorder care au documentat în ultimele luni subiectul:Cristian Delcea, Victor Ilie și Mihai Voinea.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Două sute de zile de război în Ucraina au amplificat, în toată Europa, marele necunoscut – un fundal gri în care se amestecă amenințări, temeri și crize. Iar sub spectrul acestor incertitudini se apropie iarna.

Cu clipuri provocatoare și pilde înfricoșătoare din basmele rusești, Vladimir Putin face în aceste zile ultima încercare de a forța mâna statelor europene să renunțe la sancțiuni dacă mai vor gaz rusesc.

Va rezista Europa – și noi odată cu ea – acestei confruntări cu Moscova, populismului și naționalismului care revin zgomotos în criză?

La începutul acestui nou sezon, recompunem ecuația complicată a situației din energie încercând să înțelegem în ce măsură suntem sub amenințarea beznei și a frigului din case, dar și dacă plasa întinsă de Guvernul Ciucă e una de siguranță sau o capcană, într-un dialog cu Radu Burnete – director executiv al Confederației Patronale Concordia.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Cristian Mungiu e pentru a patra oară în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes. De data asta cu „R.M.N.”, un film care a reușit până acum să nu-și lase vreun spectator indiferent.

Construit, în cercuri concentrice, de la cazul Ditrău, un episod pe care l-am trăit intens în România în urmă cu doi ani, filmul face până la final o radiografie premonitorie a prezentului în care desconsiderarea celuilalt a ajuns să însemne război în Europa.

În finalul acestui sezonOn the record, regizorul Cristian Mungiu vorbește, de la Cannes, despre „R.M.N.”, despre nevoia de a-l asculta pe celălalt, ca temă de reflecție, ca și despre validarea cinematografică dincolo de scena unui festival.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

În timp ce lasă impresia unei dispute aprige pe cotele de impozitare, partidele de guvernământ își împart în aceste zile, în perfectă armonie, banii pentru investițiile locale cu care vor ieși peste doi ani să ceară voturi. Ca să nu-i se mai spună PNDL, mai vechiul program din vremea lui Liviu Dragnea a primit un nume nou, dar problemele lui esențiale rămân aceleași.

Septimius Pârvu coordonează, la Expert Forum, programul legat de clientelism politic și monitorizează atent investițiile locale finanțate din bani guvernamentali. În acest episod, punem cap la cap tarele vechiului PNDL cu primele semne date de noul Program „Saligny” și încercăm să explicăm ce poate face fiecare dintre noi pentru a urmări cum se vor cheltui cele 65 de miliarde de lei înaintea următoarelor alegeri.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

În fața unei lumi așteptând cu răsuflarea tăiată mutarea care să împartă istoria între „înainte” și „după” 9 mai 2022, Vladimir Putin a ieșit la parada din Piața Roșie de la Moscova cu aerul epuizării.

Mai vechiul obicei rusesc de a căuta viitorul în trecut a lăsat încă o dată prezentul cu nenumărate scenarii și prea puține perspective clare. Înaintează rușii în Ucraina sau așteaptă câteva luni ca noii recruți să ajungă pe front? Caută o cale de ieșire sau se pregătesc de un război lung și dur?

Cum se transformă, ce pare să înțeleagă din acest război, dar și ce mai conduce azi Vladimir Putin explică, în acest episod, Armand Goșu: „El prezidează colapsul. Este sfârșitul – finalul unui imperiu care după sute de ani se prăbușește. Imperiile nu se prăbușesc frumos, imperiile nu se prăbușesc în liniște. Unele imperii se prăbușesc zgomotos, e deranj mare, e praf mult pentru vecini. Așa se va întâmpla și cu Federația Rusă. E un proces care va putea dura mai mulți ani de acum încolo. Să ne pregătim pentru ce e mai rău!”

Conferențiar la Universitatea din București, Armand Goșu predă de aproape 20 de ani istoria politică a Rusiei și a Uniunii Sovietice, iar în anii ´90 a fost corespondent la Moscova pentru radio BBC.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Războiul a coborât și în subteranele internetului. Mii de computere din România sunt folosite intens de câteva zile în atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale și baze de date.

Obișnuite să amestece cuvinte goale ca să salveze aparențe, autoritățile statului nu reușesc să clarifice nici care e, în prezent, „armata cibernetică” a României, nici cât de capabili i-ar fi „cyber-soldații” să pareze un atac serios al unei rețele statale de hackeri îndelung pregătite.

Cât de temuți sunt hackerii ruși și cât de departe se poate merge în războiul cibernetic explică, în acest episod, Bogdan Botezatu - director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefender, una dintre cele mai puternice companii de securitate cibernetică din lume, creată în România.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Pe teritoriul oficial al Republicii Moldova, Transnistria e locul care păstrează încă statuile lui Lenin, face comerț cu o clonă a rublei și ține de 30 de ani în viață o pseudo-putere separatistă gata să fie activată la nevoie. Acolo s-a dat alarma, săptămâna aceasta, după o succesiune de explozii și focuri de armă anunțate în presa controlată de la Moscova.

Sunt transnistrenii gata să-și riște viețile în război, spre satisfacția regimului Putin, sau caută deja soluții de scăpare?

Despre bulele unei societăți aflate la mâna separatiștilor, dar și despre amploarea pe care curentul pro-Putin o ia zilele acestea în Republica Moldova vorbim, în acest episod, cu jurnaliștii Andrei Captarenco și Viorica Tătaru, realizatorii seriei de documentare „Dincolo de Nistru” la TV8 din Chișinău.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Cazul unui liceu în care comportamentul abuziv al unui profesor față de elevele sale adolescente a fost ascuns de întreaga cancelarie scoate la iveală minciuna, blazarea și autosuficiența în care se afundă, în România, una una dintre cele mai ruginite rotițe ale mecanismului numit stat: școala.

După ani de abuz ignorat la Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” din Codlea, o investigație Recorder a pus autoritățile în situația de a deschide, în sfârșit, o anchetă. Doar că aflarea adevărului e ultima grijă a colectivului de profesori care refuză mai departe confruntarea cu realitatea.

Coruperea de minori de la înălțimea catedrei de profesor e un adevăr dureros pe care nimeni nu pare că vrea să-l audă – nici în cancelarie, nici la inspectorat, nici la minister, nici în societate. Și totuși noi ne încăpățânăm să credem că măcar un elev va înțelege ceva din povestea reconstituită săptămâna aceasta de trei dintre jurnaliștii Recorder care au documentat subiectul: Isabela Pop, Andrei Udișteanu și Mihai Voinea.

De la generația elevilor revoltați de minciună avem acum toate așteptările.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Tentația extremismului crește în Europa. Cu fiecare scrutin ca cel din Franța sau din Ungaria e tot mai vizibil că partidele naționaliste capitalizează rapid frustrările și sapă constant la temelia liberalismului democratic desenat în decenii în Uniunea Europeană. Or, democrații încă fragile, ca România, au găsit în Occident o ancoră. În lipsa ei, viitorul ar fi tot mai neclar.

În România, cei care privesc cu nostalgie în trecut și cu speranță spre partidele extremiste nu sunt musai dintre perdanții tranziției. Sunt tineri care au trecut granița încă din adolescență, dar nu ca să învețe în Vest, ci ca să muncească acolo. Sunt oameni furioși și confuzi, gata să se agațe de un lider cu discurs inflamat doar pentru că înțelege cum să le vorbească.

Cum se conturează până acum acest portret al votantului român cu înclinații extremiste, ce impact are păstrarea insulelor de sărăcie în societate, din interes politic, dar și cum se pot reinventa democrațiile explică în acest episod Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Ocupate cu punerea în siguranță a viitorului politic al premierului, instituțiile României își fac tot mai puțin timp pentru siguranța cetățeanului oarecare. Mai ales când cetățeanul e jurnalist și a încurcat, prin demascarea plagiatului din teza de doctorat, poate unicul plan făcut anul acesta la Cotroceni: ascensiunea lui Nicolae Ciucă până la vârful puterii.

Cazul Emiliei Șercan pune statul în fața imposibilității de a răspunde care a fost amestecul Poliției Române în încercarea de discreditare a unui jurnalist prin scurgerea pe internet a unor probe – fotografii private – dintr-un dosar penal. Dar, mai mult decât atât, pune instituțiile de forță în fața unei oglinzi în care se conturează deja un sistem gata oricând să-și înlăture adversarii.

Cum se traduce tăcerea la nivel înalt în contrast cu valul de solidaritate din societate, dar și cum pune „cultura militarizată” stăpânire pe instituțiile din România, explică în acest episod Mona Dîrțu, jurnalist și editor al articolelor Emiliei Șercan.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

În ultimii 12 ani, Viktor Orbán a câștigat de trei ori puterea în Ungaria cu o majoritate covârșitoare. O forță greu de închipuit pe care a folosit-o abil să controleze procuratura, să uniformizeze presa și să înăsprească fricile sociale. De la înălțimea scenei sale de lider absolut, concurența politică părea imposibilă.

Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Pe 3 aprilie, Ungaria are din nou alegeri. Iar de data asta victoria FIDESZ nu mai e, ca de atâtea ori, o certitudine. Cine i se opune actualului premier și cât mai crede societatea în retorica lui – când naționalistă, când de cazarmă – descifrăm cu jurnalistul de politică externă Balázs Barabás, corespondent RFI la Budapesta.

În ecuația complicată a viitoarei puteri din Ungaria intră însă și maghiarii din România. Despre ei și despre fabrica de putere a FIDESZ, întinsă inclusiv în Transilvania, vorbește Zoltán Sipos, jurnalist de investigație la Átlátszó Erdély (Transilvania transparentă) din Cluj-Napoca.

On the Recordeste un podcast săptămânal produs deRecorderși susținut deBanca Transilvania. Partener:Aqua Carpatica.

Cu un război la graniță, știrile din ultimele săptămâni despre armata română sunt dezarmante: un militar a sfârșit sub șenilele unui tanc, un MIG-21 Lancer s-a prăbușit și unei santinele i-a fost furată mitraliera cu tot cu cartușe.

Chiar dacă nu există, în prezent, vreo amenințare militară directă la adresa României, slăbiciunile armatei ne expun, ca societate, pe multe alte fronturi – de la neîncrederea în generali compromiși la valurile pe care le fac în online conspiraționiști cu trese și, mai departe, la Omerta unui sistem care și-a pătat, în ultimii ani, reputația.

Care ar fi, realist, marile amenințări care ne pândesc astăzi și cât de pregătită e România să le răspundă pe mare, în aer sau pe uscat explică ofițerul în rezervă Hari Bucur-Marcu, expert internațional în politici de apărare și fost coordonator al Centrului de Studii NATO din București.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

DISCLAIMER: Întrucât calitatea audio a acestui episod lasă de dorit, am transcris integral dialogul cu invitatul nostru. Găsiți podcastul în format text aici: https://bit.ly/3weRKmA

Cât timp România încă deliberează de unde să înceapă să combată propaganda rusă, Kremlinul e în plină campanie de dezinformare, exersată cu ani înainte, inclusiv în online-ul românesc.

În bule bine filtrate, acest pericol poate părea inexistent. Dar propaganda a trecut de mult de news feed-urile marilor rețele sociale și sapă acum adânc prin canale de mesagerie și prin comunitățile anti-sistem rămase, după ridicarea restricțiilor de pandemie, fără mesajul predilect al ultimilor ani.

Cum s-au construit narațiunile strategice ale propagandei digitale ruse, cum se explică transformarea grupurilor online anti-vacciniste în grupuri putiniste și de ce SRI poate fi considerat, în bună măsură, responsabil pentru eșecul combaterii dezinformării în România explică, în acest episod On the Record, Corneliu Bjola – profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și coordonatorul Oxford Digital Diplomacy Research Group.

Câteva idei din acest episod:

Sursele propagandei. „Sunt trei surse mari, vectori de dezinformare. Una e cea dată de state ca Rusia. A doua – partidele politice care au învățat că minciuna dă rezultate electorale. Cam 30% din dezinformarea din statele democratice vine din partide. A treia – cetățeni care intră în acest joc fie pentru stimulente economice, fie pentru statut social. Deci când spunem că propaganda se termină cu Rusia trebuie să ținem cont că celelalte două elemente rămân în continuare în mijlocul nostru.”

Replierea anti-vacciniștilor. „Ce am observat e că, în ultima lună, s-a produs o repliere a grupului de anti-vacciniști, s-au mutat spre putiniști. În lumea anglofonă, am văzut asta în Australia, am văzut în UK, am văzut în SUA. Gruparea anti-vaccinistă din România a crescut foarte mult, dar uitați-vă la discursul inițial. Vorbeau de «globaliști», de «progresiști». Dacă îi întrebi ce înseamnă asta habar n-au. Sunt termeni pe care îi folosește dreapta americană mai radicală, însă mesajele au fost traduse și au început să fie diseminate la interval de câteva zile. Acum, pandemia s-a cam diluat, dar s-a creat o comunitate care are identitatea ei, o comunitate anti-sistem care se transformă și care nu cred că va dispărea foarte ușor.”

Eșecul SRI.„În țările baltice, în Marea Britanie, s-au creat structuri care reușesc să controleze dezinformarea. În Anglia, s-a lucrat profesionist. Au fost încercări ale Rusiei de a sabota campania de vaccinare cu Astra Zeneca și au fost înăbușite în fașă. Să vezi (în România, n.red.) o campanie de vaccinare care a plecat bine și pe urmă să clacheze așa de rapid – și din cauza dezinformării masive –, iar la tine, SRI, care aveai niște atribuții în treaba asta, niciun cap n-a picat... Dar bugete au. Ce văd eu, cu ochiul meu de academic, în spațiul românesc online, mă sperie. Păi, dacă mă uit eu și văd, SRI care are 1.000 de oameni și buget ce păzește?

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Încordarea, cu un război la graniță, știrile alarmiste și neîncrederea împing încet România în pragul isteriei. Vestea scumpirii carburantului la o benzinărie din Bihor s-a răspândit miercuri noaptea ca focul. Din calea lui, șoferii au fugit făcând cozi imense la pompă.

Cu o săptămână înainte, Bulgaria trecuse printr-o noapte similară.

Cozile panicii și ale dezinformării, ca și cele ale solidarității și responsabilității vor rămâne cu noi săptămâni, poate luni de acum înainte. Tensiunii publice nu i se poate răspunde coerent decât recurgând la rațiune, la date, la context.

De unde vin scumpirile și cât de departe pot merge, ce efecte ale războiului din Ucraina ar fi de așteptat în România și cât de necesar ne e azi un plan financiar al fiecăruia pentru zile de criză explică Cristian Păun, profesor universitar la Facultatea de Relații Internaționale a Academiei de Științe Economice din București.

Câteva idei din acest episod:

„Benzinăria” numită Rusia. Suntem într-un conflict care apasă și pe niște pârghii economice, într-un război care s-a alimentat din economie. Rusia a vândut resurse lumii civilizate, a acumulat acele resurse și și-a finanțat un arsenal de luptă cu care acum vine și face pe marele zmeu. În față e benzinărie, în spate e fabrică de cartușe. Nu merge așa.

Un plan personal de criză. Mă gândesc foarte serios în perioada asta să am o rezervă. Banii aceia trebuie să fie lichizi pentru că am observat de la ucraineni că sistemul bancar cade. O mică sumă în valută, o mică sumă în lei care să-ți asigure măcar o săptămână de supraviețuire pentru tine și familia ta, dacă nu o lună, ar trebui să fie la îndemână. Apoi, da, trebuie să ai niște bani pe card. Nu-mi cumpăr un un apartament pe care să îl închiriez, nu-mi schimb încă mașina, că nu e momentul.

Costuri în contul sancțiunilor.Cu toții vom avea un cost. Dar trebuie să punem în balanță acest cost cu celălalt cost – ai un bătăuș la ușă și singura modalitate de a-l face să nu-ți intre în casă este asta: să îi tai resursele cu care își cumpără bâta..

Lovitura economică fatală.Iminența unei insolvabilități a Rusiei este pe masă. Deja nu-și mai plătesc datoriile externe, deja nu mai au valută în conturi băncile, nu mai au lichiditate, au o inflație în creștere, au o depreciere în creștere. Nu cred că mai rezistă mult.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În urmă cu o săptămână, Vladimir Putin începea un război pentru propria glorie. Antrenată în decenii să creadă într-o realitate diformă, adesea răsturnată, o bună parte din societatea rusă își apără încă președintele, deschis sau prin tăcere complice. Dar nu toți rușii gândesc și simt la fel.

Există o parte a Rusiei, atât cât e, încercată de tristețe și de rușine. În locul „operațiunii militare speciale” această mică Rusie spune răspicat „război” și „cruzime”. În locul salvatorului închipuit vede un dictator în stare nu doar să ucidă, ci și să își trimită propriul popor la moarte.

Pentru că niciun război nu poate fi explicat, am ales să vă arătăm azi gândurile și mărturiile unor oameni în al căror pașaport scrie, ca o povară a prezentului, „cetățenie rusă”.

Dar înainte de a-i asculta, trecem prin Kiev, acolo unde o echipă de jurnaliști Recorder a trăit o noapte apăsarea și necunoscutul războiului, alături de ucraineni, într-un adăpost subteran.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorderși susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În timp ce armata lui Vladimir Putin atacă Kievul cu tancuri, rachete și mii de soldați, zeci de milioane de oameni ridică steagul Ucrainei în semn de solidaritate. Dar foarte, foarte puțini dintre ei o fac între granițele Rusiei.

Kamil Churaev (46 de ani) e unul dintre cei puțini. În dimineața primelor bombardamente a ieșit în orașul Ufa cu o pancartă: „Nu vă războiți cu Ucraina!”. Prea puțini i s-au alăturat. Dar Kamil Churaev nu și-a pierdut nici speranța, nici curajul de a spune cu voce tare ce simte și ce gândește despre Vladimir Putin.

Ce urmează e manifestul său trimis redacției Recorder. Emoția care îi înoțește vorbele e atât de puternică încât am ales să publicăm integral mesajul așa cum a fost ne-a fost transmis, în limba engleză.

Pe parcursul corespondenței noastre, i-am sugerat lui Kamil Churaev că îi putem păstra anonimatul și chiar distorsiona vocea câtă vreme poliția Federației Ruse înăbușește cu brutalitate orice formă de protest din aceste zile. Ne-a răspuns că nu e nevoie. „Încerc să folosesc fiecare posibilitate de a face ceva ce ar putea ajuta”, ne-a scris. „Dacă veți publica, vă rog să îmi dați numele și vocea. Anonimul e un om fără chip în care nu poți avea totală încredere.”

Mai multe despre ce gândesc și ce simt cetățenii ruși din interiorul și din afara granițelor, în aceste zile, vă spunem vineri, într-un nou episod On the Record.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Ceea ce părea inimaginabil în Europa de decenii, s-a produs într-o dimineață de joi. Războiul a început pe întuneric, cu câteva explozii în Kiev. În scurtă vreme, întregul cer al Ucrainei s-a aprins sub lumina înfricoșătoare a rachetelor rusești.

Răsăritul a lăsat la vedere clădiri fără ferestre și oameni fără speranță. În zgomotul sirenelor, ucrainenii s-au văzut nevoiți să ia pe loc decizia de viață și de moarte pe care o tot amânaseră: rămân sau pleacă?

Armata lui Putin a atacat Ucraina din toate părțile după o noapte lungă la capătul căreia lumea noastră din estul Europei a încetat să mai semene cu ce știam.

Refacem ultima noapte de pace, dar și prima dimineață de război cu jurnalistul Mircea Barbu, corespondent al ziarului „Libertatea” în Ucraina.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Ultima țară din Uniunea Europeană la consumul de carte s-a procopsit, în 2022, cu o lege pentru o zi națională a lecturii. 

La prima celebrare, pe 15 februarie, parlamentarii s-au strâns în aule, iar primari cu banderole tricolore au luat școlile la pas. La ordin de ministru, elevii au deschis la oră fixă cărți aduse de acasă, iar rețelele sociale au consfințit solemn înclinația profesorului român pentru cosmetizarea realității.

Care sunt mizele financiare ale acestor zile festive, dar și cum ajunge fariseismul politic până la plagiat în textul unei recomandări de carte, de ziua națională a lecturii, aflați, în acest episod On the record, într-un dialog cu Alexandra Tănesescu, fondator și redactor-șef al publicației online Cultura la dubă.

Câteva idei din acest episod:

Indiferența prezidențială. „Am scris un mail către Administrația Prezidențială, pentru o recomandare de carte, dar din păcate nu am primit niciun răspuns. Spun «din păcate» mai ales pentru că vorbim despre un profesor și despre un om care aproape la fiecare discurs public vorbește de importanța educației și care are acest program «România Educată». Dacă țin cont de faptul că premierul a răspuns, poate un consilier de la Cotroceni ar fi avut timp să ne răspundă. Nu cred că a fost un refuz conștient, ci mai degrabă indiferență.”

Evenimente de bifat. „De fiecare dată când se adoptă o lege dedicată unei zile naționale, această lege le permite instituțiilor publice să acceseze niște fonduri suplimentare din bugetele publice. De exemplu, Ministerul Culturii a sprijinit demersul Muzeului Național al Literaturii, a sprijinit un eveniment de la BCU unde s-au adunat ei între ei - miniștri, primar, inspectori școlari. Instituțiile publice fac aceleași simpozioane, iar pentru independenți aceste forme de finanțare sunt de supraviețuire. An de an, se dau acești bani și nu rămânem cu nimic.”

Plagiat de ziua lecturii. Fost ministru al Culturii explică de ce și-a copiat textul recomandării de pe copertă: „Când am scris eram într-o ședință și trebuia să scriu repede și la obiect.”

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un partid anti-sistem ridicat din activism civic intră, în 2016, în Parlament. Protestează când în stradă, când de la tribuna oficială, dă speranță unei generații pentru care mai vechea politică se epuizase, crește, adună voci credibile, dar odată ajuns la putere se fisurează tot mai mult, în ciuda discursului public de fuziune și unitate. Un partid care pierde, în doi ani, peste un milion de voturi, iar în sondaje continuă să scadă.

Așa s-ar scrie fragmentar istoria USR văzută din afară. Un ochi aruncat în interior, însă, poate da aceleiași povești alte contururi.

Radiografia declinului USR, în care demisia lui Dacian Cioloș e doar un punct vizibil, vine de la Valeriu Nicolae - activist civic pentru drepturile omului, consultant în comunicare, fost secretar de stat în Guvernul Cioloș și rămas, după renunțarea la politica de partid, simpatizant declarat al USR.

Câteva idei din acest episod:

USR în România reală. „În rural, USR-ul e dincolo de catastrofal. Zdrobitoarea majoritate a liderilor USR sunt oameni foarte inteligenți care au fost tot timpul în clasa de mijloc sau de sus și nu sunt deloc confortabili în zone sărace. Ei sunt confortabili la birourile lor, în Parlament, în țoale de firmă și cam atât. După ce am plecat din PLUS, mi-au zis «Hai, ajută-ne cu campania din Ferentari!» Ok. Și vin oameni în tricouri «Fără hoție». Să merg în ghetou, unde 70% dintre adulți au fost în pușcărie, cu oameni îmbrăcați în tricouri «Fără hoție». Am zis: «Sunteți sănătoși la cap?»...”

Găștile și puterea.„La guvernare, USR-iștii au fost scoși vinovați pentru tot. Și n-au știut să răspundă. De ce? Pentru că ei erau în tabere – tabăra Voiculescu, tabăra Ghinea, tabăra Cioloș, tabăra Coliban... Logica asta de competiție continuă i-a dus în gaura în care sunt.”

Oameni noi.„Problema partidului nu e să-și mențină grupul ăla de oameni pe care deja îi are. Problema e că ei nu mai sunt atractivi pentru oameni mai buni ca ei, care să le mai aducă public, care să inspire pe cineva. (...). Angela Cristea, fosta ambasadoare a Uniunii Europene la București, un comunicator foarte bun și director de comunicare la Comisia Europeană, a vrut să intre în USR. A așteptat vreo două luni până să primească aprobare. Și după aia au mai trecut luni și nimeni nu îi cerea niciun fel de ajutor.”

Transparență și nu prea.„Ca parlamentar, poți să iei 14.010 lei lunar, pe semnătură, pentru hârtii, benzină, tonnere la cabinet. E foarte, foarte urât că parlamentarii noștri, oameni care ar trebui să fie atenți cu banul public, iau aproape toți, la blană, banii ăia. Drulă a fost ministru, da? A avut un cabinet ministerial foarte mare. În același timp, Drulă – care-i milionar și care era ministru cu un salariu foarte bun și cu un buget foarte bun pentru cabinetul ministerial – a încasat, în medie, 12.000 de lei lunar de la Parlament, pe semnătură. Nu zici tu că trebuie să cheltuim banul public cu temperare? În plus, el are colegi care nu accesează banii ăia sau care explică foarte detaliat cum cheltuiesc fiecare ban.”

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un anunț de la microfonul Pentagonului, acela că 1.000 de soldați americani instruiți pentru reacție rapidă vor fi mutați în zilele următoare în România, a stârnit indignarea Federației Ruse. Ca răspuns au venit deocamdată doar declarații politice, dar, cu fiecare mișcare a lui Vladimir Putin, occidentalii sunt tot mai convinși că Moscova se pregătește de război.

Trăiesc însă cu aceeași convingere și ucrainenii flancați deja de câteva săptămâni, la graniță, de peste 100.000 de soldați ruși? Despre temerile lor reale, dar și despre radicalizarea inevitabilă a unei societăți aflate deja într-un război psihologic vorbește azi jurnalistul și politologul ucrainean de etnie română Marin Gherman.

Cât timp Ucraina își învață cetățenii unde să se adăpostească și copiii cum să se ferească de explozibil, în Rusia convoaie miliare își fac în continuare drum spre graniță. Dar nu toți rușii ar fi, într-un eventual război, în corul președintelui lor. Fotografia unei Rusii cum nu se vede la televizor vine de la Victoria Borodin - jurnalist de investigații la Ziarul de Gardă din Chișinău, care și-a petrecut ultima săptămână în Rusia.

Câteva idei din acest episod:

Opozanții lui Putin.„Am petrecut mai multe zile, săptămâna aceasta, în Rusia cu un activist de opoziție. Mi-a zis un lucru care pe mine m-a mirat. Cum că, în cazul unui eventual conflict, mulți dintre prietenii lui sunt gata să treacă de partea Ucrainei, să lupte de partea Ucrainei.”

Planuri de emigrare. „Tinerii pleacă masiv din Rusia. De exemplu, cineva m-a rugat să îl ajut cu informații despre cum ar putea să obțină pașaportul românesc. El, având rădăcini românești, vrea să obțină pașaportul românesc pentru a pleca din Rusia.”

Rezistența civilă din Ucraina. „Întrebarea este cât timp va reuși armata ucraineană să opună rezistență până când fie comunitatea internațională va reacționa, fie ucrainenii se vor organiza – deja sunt pregătiri de acest gen în fel de fel de unități de apărare alternativă forțelor armate profesioniste. Eu sunt încrezător în faptul că nu va fi un război prea ușor pentru Rusia.”

Radicalizarea. „Din 2014, în Ucraina s-a trezit un sentiment civic extraordinar. Desigur, vorbim și de reizbucnirea sentimentelor naționaliste. Iar aceste sentimente au acum ca bază un dușman extern care este Rusia. Nu știu dacă a vrut Putin sau nu, dar a reușit coalizarea identității etnice ucrainene. În vreme de război, naționalismul devine o chestie esențială pentru o națiune.”

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Într-o societate ca un arc gata să sară, coaliția de guvernare și-a pus toată priceperea într-o dispută confuză. Două săptămâni, ministrul Energiei s-a războit cu furnizorii de gaze și de energie electrică fără ca statul să poată spune nici acum câte facturi din ultimele luni au fost calculate greșit și câte sunt, prin prețurile mai mari, consecința unor politici proaste.

Un spectacol politic al opozanților aflați, de fapt, la putere a ocupat agenda și ecranele.  O nouă ordonanță a fost prezentată public ca soluție salvatoare. În realitate, e un plasture pentru două luni: februarie și martie. Facturile din ianuarie vor fi calculate cu vechile prețuri, iar pentru ce urmează din aprilie Guvernul are doar scenarii.

Cum a ajuns România să se comporte iar „ca o găină fără cap”, de ce o ordonanță a supercompensărilor nu e suficientă pentru a rezolva problema prețurilor la energie, dar și cum poate profita extremismul de temerile sociale amplificate în aceste zile explică Sorin Ioniță, analist, expert în politici publice şi președintele think tank-ul Expert Forum.

Câteva idei din acest episod:

Paradoxul politic. „În ultimele săptămâni nu există guvernare. L-au lăsat pe domnul Ciucă acolo, dar toată lumea e în Opoziție. Avem un guvern de coaliție care se opune lui însuși, e guvernul de Opoziție.”

Ordonanța-plasture. „Ordonanța supercompensărilor e un plasture bugetar, dar tu nu faci nimic în a rezolva cauza internă a crizei care este faptul că nu ai destulă energie – pentru că nu ai făcut nimic timp de 10 ani, ai descurajat investitorii străini, ai furat dividendele companiilor românești producătoare cu care se puteau face investiții.”

Costul imprevizibilității. „Statul român are în mână – decisiv – producția de electricitate și, în mare parte, de gaz. Deci, când se scumpesc aceste produse, banii în plus se duc la stat. Când vine dl Ciucă să spună «Plafonăm prețurile» asta înseamnă că reduci veniturile unor companii predominant de stat. Practic, muți banii dintr-un buzunar în altul. Sau îi lași cu prețuri mai mari, dar le iei banii și îi pui în subvenții. Până la urmă sunt tot banii noștri și dacă-i gestionăm prost și imprevizibil aici este pierderea netă. Imprevizibilitatea ne creează costuri.”

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Un an și mai bine, o redacție independentă cere și urmărește atent digitalizarea tezei de doctorat a unui ministru. Lucrurile se mișcă lent, birocratic, invers proporțional cu saltul doctorului în științe militare de la treapta de ministru la cea de premier.

Un jurnalist de investigație care a cercetat zeci de teze fraudate dă apoi vestea: Nicolae Ciucă, atunci șef de batalion militar, acum șef al Guvernului, a plagiat în lucrarea de doctorat. Jurnalistul e Emilia Șercan, redacția – PressOne. Subiectul – unul dintre cele mai bine documentate din ultimele luni. Și totuși, ca la comandă, televiziunile de știri aleg să-l ignore.

Ce omite premierul Ciucă în răspunsul său public, câți miniștri cu suspiciuni de plagiat mai sunt azi în Guvern, dar și de unde acest blat al televiziunilor cu politicienii explică Emilia Șercan, autoarea investigației.

Câteva idei din acest episod:

Sistemul. „M-am prezentat la poartă să fiu preluată pentru că, Universitatea Națională de Apărare fiind unitate militară, nu te duci să te plimbi cum vrei și erau doi domni care m-au așteptat. Era în 2019. Se prezintă unul dintre domni care-mi spune că e șeful structurii de securitate de la UNAp. Mi l-a prezentat pe celălalt domn care era adjunctul. Ne-am dus până la sala de lectură, iar cei doi domni au rămas în sala de lectură – unul în fața mea, celălalt în spatele meu – și mai erau doi bibliotecari care stăteau drepți, lângă un pupitru, fără să se miște.” – min. 9.08

Provocarea. „Cercetarea empirică pe care premierul o invocă – experiența sa din teatrele de operații – nu există în teza sa de doctorat. Eu îl provoc pe premierul Nicolae Ciucă să își facă publică teza de doctorat. Pentru că atunci orice persoană ar putea să citească și să vadă dacă această experiență invocată a fost valorificată în conținutul tezei și mai ales cum a fost valorificată.” – min. 23.02

Suspiciunile. „Cel puțin doi miniștri ai actualului Guvern vor avea motive să dea niște explicații legate de lucrările lor științifice în viitor.” – min. 35.30

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Numire, rătăcire în detaliile întunecate ale propriului trecut, demisie. Aceasta este scurta istorie a mandatului de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării al liberalului Florin Roman – autor incert al unei lucrări de cercetare dispărute, semnatar al unei teze de disertație în care jurnaliștii de la „Libertatea” au descoperit 10 pagini identice cu ale unui suport de curs și pretins licențiat al unei universități de top.

În ultimul episod din acest sezon „On the Record”, reconstituim săptămâna retragerii lui Florin Roman din Guvern după doar 20 de zile de mandat. Urcăm treptele deconspirării CV-ului său, așa cum le-a văzut și le-a trăit jurnalistul Răzvan Luțac, unul dintre cei trei autori ai seriei de investigații despre trecutul academic al lui Florin Roman. În final, explicăm de ce filtrele anti-plagiat funcționează, dar nu pe de-a întregul în România, într-un dialog cu profesorul universitarMircea Dumitru,membru al Academiei Române.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Avertismentele insistente că rușii sunt la un pas de a invada Ucraina au împins Occidentul la o încercare de negociere după aproape o lună de criză în Europa de Est. O conexiune video securizată a legat marți, timp de două ore, Casa Albă de reședința prezidențială de la Soci, iar televiziunea rusă a livrat lumii un scurt schimb de amabilități între Joe Biden și Vladimir Putin. 

Dacă zecile de mii de soldați ruși aduși la graniță vor trece sau nu în Ucraina rămâne incert. Pe moment, Vladimir Putin ia drept provocatoare întrebările care pomenesc invazia, iar Joe Biden le frânge entuziasmul care credeau că americanii ar fi dispuși să riposteze cu trupe.

Rămâne,așadar, pe masă un pachet de sancțiuni economice deloc ușor de suportat dacă rușii vor trece de la amenințare la război. Dar și riscul unui conflict armat la o aruncătură de băț de România.

Ce urmărește Vladimir Putin, cum s-a pregătit Occidentul să îi răspundă și de ce nu vom vedea prea curând soldați occidentali apărând cu pușca în mână teritoriul Ucrainei explică Armand Goșu, cercetător în istoria Rusiei și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre politica spațiului ex-sovietic.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Tocmai când ne pregăteam de o vacanță liniștită, pandemia și-a luat un scenarist mai bun decât ar putea găsi omenirea. Și, ca într-un serial ajuns doar la capăt de sezon, buletinele de știri din toată lumea au dat vestea pe care nimeni n-ar mai fi vrut să o primească: a apărut Omicron, a cincea variantă îngrijorătoare a coronavirusului.

Povestea Omicron începe oficial în Africa. De la o zi la alta, tot mai multe țări europene îi dau, însă, de urmă, între granițele lor. O variantă mai contagioasă decât Delta, cea care a lăsat în urmă milioane de morți.

Când e de așteptat să vedem un val al Omicron și în România, cât ar mai putea fi prevenit și cum se anunță vacanța de sărbători sub amenințarea noii tulpini pandemice ne spune cercetătorul Octavian Jurma, autorul celor mai riguroase prognoze de până acum legate de evoluția pandemiei în țara noastră.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Pe 25 noiembrie 2021, România s-a întors în timp. După șapte decenii are din nou un general prim-ministru.

Pe Nicolae Ciucă îl știm de acum. E la a doua desemnare, căci, în ciuda anomaliei de a avea un general șef de guvern pe timp de pace, indignarea societății n-a fost atât de mare cât să-i schimbe președintelui Klaus Iohannis opțiunea. Dar, în spatele generalului, se aliniază în acest guvern politicieni care au stârnit - și nu demult - valuri imense de indignare, în stradă. Acum, și ei au depus jurământul.

De peste 20 de ani cu ochii pe politică și pe societate, jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef adjunct la „Adevărul”, explică în acest episod „On the Record” cum a ajuns toată puterea din România în mâna unei coaliții în care PNL și PSD stau la aceeași masă, dar și cum mocnește, în plan secund, furia electoratului mințit.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În vreme ce în România negocierile se îndreaptă spre același nume de premier desemnat și acum o lună, Bulgaria respiră cu speranță după al treilea rând de alegeri parlamentare anticipate într-un singur an.

„Continuăm Schimbarea”, un partid apărut de numai câteva luni, dar cu doi lideri charismatici școliți la Harvard, a câștigat scrutinul de duminică. Kiril Petkov și Asen Vasilev l-au învins pe Boiko Borisov, după un deceniu în care fostul premier și-a convertit în bani puterea politică, dar și după luni de proteste la care, în ciuda pandemiei, bulgarii au ieșit să-i ceară demisia.

Aruncăm o privire peste graniță ca să înțelegem de ce sunt bulgarii supărați pe politicienii lor, dar și ce efecte poate avea o criză politică întinsă pe aproape un an. Jurnalistul Georgi Gotev, senior editor la Euractiv, ne traduce în românește politica bulgărească și explică de ce ultimele alegeri dau și cea mai mare speranță că, de data asta, criza va fi depășită.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Cât timp partidele își reașază scaunele la masa puterii, Recorder a arătat zilele trecute cât de șubredă e Poliția Română în spatele etichetei de instituție de forță.

Surprinzător sau nu, în România, tocmai cei care ar trebui să ia urma falsurilor umblă cu falsuri. Și își falsifică propria pregătire fizică și tactică - singurul scut pe care o societate îl poate pune între oameni onești și infractori.

Dincolo de amuzament sau de indignare, această lipsă de încredere a polițiștilor în propria pregătire și în instituția în care lucrează susține, ca un colos invizibil, neîncrederea tot mai accentuată a întregii societăți în poliție. Dacă mai există o ieșire din asta, câtă vreme cei mai mulți dintre polițiști se tem să vorbească, explică Andreea Pocotilă, autoarea investigației „Poliția Română în misiune de autodistrugere”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În România, pare că asistăm de ceva timp la falimentul termoficării în marile orașe. Ca în fiecare an, primarii s-au năpustit la Guvern să ceară bani ca să treacă iarna. Și tot ca în fiecare an, miniștrii reinventează apa caldă: scormonesc prin Fondul de rezervă pentru sute de milioane, dar fără vreun plan coerent de viitor.

Peste tot în Europa și în lume, sistemele centralizate în care s-a investit sunt considerate cele mai bune soluții pentru orașe. Avem o astfel de poveste și în România. Cele mai multe sunt, însă, exemple de incompetență, politizare și pierderi.

Se mai poate vorbi de soluții ale viitorului într-o astfel de criză? Ce poate face cu adevărat Guvernul și ce ne rămâne de făcut fiecăruia dintre noi când administrația ratează explică, din iureșul summitului climatic de la Glasgow, Răzvan Nicolescu. Expert în energie, Răzvan Nicolescua plecat de la conducerea unei importante companii multinaționale în care era partener și a înființat recent Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Două luni de zbateri politice au, deocamdată, același rezultat: fraze vagi cu aer de declarații cifrate, cuvinte rostite apăsat, dar a căror înșiruire nu duce nicăieri. Și, peste toate, un președinte tăcut, aproape absent.

Din colțul său de țară, președintele Klaus Iohannis s-ar putea vedea câștigător absolut al acestor luni. Are un partid loial pe care îl va ține la Putere, fie și într-un guvern minoritar. Are un soldat la partid și un comandant la Palatul Victoria. Are, chiar și prin intermediari, putere în Opoziție. Are statul. Doar că e vorba de același stat declarat deja eșuat.

Despre puținele opțiuni de ieșire din criză, dar mai ales despre lacunele figurii prezidențiale care ar fi urmat să readucă meritocrația în administrația din România stăm de vorbă cu politologul Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, fost consilier al președinților Emil Constantinescu și Traian Băsescu și deputat european timp de zece ani.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Sutele de oameni care mor zilnic la Terapie Intensivă ne obligă să ne întrebăm cum s-a ajuns aici. Iar unul dintre răspunsuri a fost, în tot acest timp, sub ochii noștri.

O avalanșă de minciuni pe ecrane, dublată de cinismul autorităților, a încețoșat minți și a înălțat un zid insurmontabil de neîncredere. Multă vreme nesancționate, emisiuni de dezinformare de pe posturi naționale au făcut rating și au legitimat voci antivacciniste care ar fi putut rămâne obscure. Așa ne-am ales în România cu o nouă academie: a ticăloșiei, cum o numește Mircea Toma.

Fost jurnalist, doctor în psihologie și, de puțină vreme, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, Mircea explică, în acest episod „On the Record”, cum se face că amenzile pentru minciuna de pe ecrane încep abia acum să curgă. Un dialog din care reiese cât se simplu poate face orice telespectator o sesizare la CNA (https://bit.ly/3GewHmS) și în ce măsură poate fi și azi sancționat conținutul din online care dezinformează.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

O cameră video montată la piept i-a reținut bătăile inimii colegului nostru Victor Ilie, la capătul mai multor luni în care s-a infiltrat într-o rețea de afaceri cu bani publici a Bisericii Ortodoxe Române. Așa a ieșit, involuntar, și primul portret audio al unui jurnalist de investigație.

„Clanul Marelui Alb” e primul documentar jurnalistic care intră în măruntaiele corporației ignorate de controalele statului laic, dar ridicate exact pe nesupunerea față de regulile lumești.

Recorder a trecut de zidul gros care adăpostește deopotrivă corupția, traficul de influență și obediența, sub o identitate falsă. A făcut-o, însă, în numele adevărului.

Protagoniștii investigației, filmați cu camera ascunsă, au fost înlăturați din funcțiile publice și din ierarhia bisericească. Patriarhia îi reneagă și sugerează că ar fi acționat pe cont propriu. Dacă această rețea era doar un caz izolat, ce spun preoții de rând și de câte ori a încercat Recorder să stea de vorbă cu însuși Patriarhul Daniel despre aceste practici explică Victor Ilie, autorul investigației „Clanul Marelui Alb”.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

După o vară liniștită, România a intrat în cel mai înfricoșător scenariu de la începutul pandemiei. Cu 15.000 de noi infectări în fiecare zi, Urgențele sucombă, iar pacienții în așteptare își împart, pe holuri, aceeași mască de oxigen.

Așa arată realitatea în cele mai fierbinți puncte ale prezentului – în secțiile de Terapie Intensivă și în Urgențe. O realitate ignorată de cei mai mulți și care stă să împingă spitalele din România dincolo de limita suportabilității.

Cât se poate agrava situația pentru toți bolnavii, nu doar pentru cei de COVID-19, și ce poate obține, realist, România din activarea mecanismului european de protecție civilă explicăm azi într-un dialog cu medicul Bogdan Tănase – managerul Institutului Oncologic din București și președintele Alianței Medicilor. Încercăm să recompunem totodată atmosfera din secțiile COVID-19 cu doctorul Diana Cimpoeșu și cu asistenta ATI Mariana Luceanu.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

Trecut de propriul congres, partidul care guvernează România în pandemie și președintele său se pregătesc acum de un lung interimat la guvernare, ca și cum știrile despre sutele de oameni care mor sau despre miile de infectări în fiecare zi nu i-ar privi direct.

Traversăm deja de o lună o criză politică pe care am fi putut-o evita și dincolo de care se văd acum colții prădătorilor politici: primarii unor administrații falimentare de a căror bunăvoință depind liderii de partid și, în final, guvernarea. 

De ce un guvern minoritar e mai probabil, în acest moment, decât o coaliție majoritară îndelung negociată, dar și care ar putea fi soluția rapidă, dacă PNL va renunța la pretenția de a-l reimpune pe Florin Cîțu la vârful guvernului, explică Cristian Pîrvulescu, analist politic și decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În  urmă cu un an, România își alegea primarii. Puțini îndrăzneau să-și închipuie, înainte de ziua votului, cât de mulți tineri din marile orașe aveau să-și descopere interesul pentru politica locală. Și cât de categoric avea să piardă Gabriela Firea Bucureștiul.

Capitala dădea atunci un vot împotriva tupeului zgomotos și intra, pentru prima dată, pe mâna unui fost activist civic. Dar valul de speranță s-a risipit destul de repede.

Ce s-a ales de „noul București”, dar mai cu seamă ce fel de primar a arătat în acest an Nicușor Dan că poate să fie încercăm să descifrăm cu Irina Zamfirescu. Irina e coordonator de programe la ActiveWatch România și unul dintre activiștii care monitorizează îndeaproape deciziile administrației locale în Capitală.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

În anul care a trecut, rețelele sociale au câștigat peste 1 milion de români. Azi, mai mult de 12 milioane de oameni își iau, în România, informațiile din social media și tot acolo își formează opiniile. Fiecare stă, în medie, 2 ore pe zi pe platformele online, acceptând tacit statutul de consumator dictat de algoritmi. Iar din meniul zilnic n-au cum să mai lipsească informațiile înșelătoare sau false.

De ce știrile false circulă online de șase ori mai repede decât cele veridice, cât ne-ar putea ajuta inteligența artificială să le deosebim și cum se feresc de manipulare oamenii atenți la puterile algoritmilor explică, în acest episod, Constantin Vică și Sintia Radu.

Constantin Vică e director adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și coordonatorul masteratului de Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații de la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Fost jurnalist, Sintia Radu e acum expert în comunicare în tehnologie, la Washington.

Acest episod a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Recorder își asumă integral veridicitatea informațiilor prezentate, precum și responsabilitatea pentru documentarea și publicarea lor.

Al doilea an școlar din pandemie a început cu teamă și bucurie deopotrivă. Dar înainte ca viețile copiilor să-și regăsească vechiul ritm, întoarcerea în online în cel mult o lună e dată ca certitudine în mai toate școlile din marile orașe. Un scenariu care ar îngropa încet nu doar performanțele școlare.

Mai pot suporta copiii încă un an cu școlile închise? Și dacă nu, ce putem face toți ca educația online, chiar și temporară, să fie ultima opțiune în această toamnă?

Vă propunem, în acest episod On the Record, o schimbare de perspectivă: de la teama de infectare la responsabilitatea cu care îi putem proteja pe copii de COVID. Ne-o dă doctorul Mihai Craiu, șeful secției de pediatrie și pneumologie a Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București și omul din spatele paginii online Spitalul Virtual pentru Copii.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.

La nici un an de la alegeri, partidele sunt din nou în conflict unele cu altele și toate în război cu realitatea. În numai o săptămână, USR PLUS a ieșit de la guvernare, a semnat o moțiune de cenzură împreună cu AUR și a confirmat, în Parlament, o bănuială mai veche a electoratului său: că PNL și UDMR păstrează în continuare relații strânse cu PSD.

E azi întreaga societate într-o degringoladă politică doar ca Florin Cîțu să poată prelua, pe 25 septembrie, puterea în partidul său? Iar dacă o câștigă câtă vreme o poate păstra?

E timpul pentru o privire lucidă în interiorul PNL, dar și pentru recursul la memorie. Cât ne arată trecutul recent că se poate prelungi criza guvernamentală și mai cu seamă care se anunță a fi deznodământul explică, în acest episod, Adriana Săftoiu - fost deputat PNL și purtător de cuvânt la Palatul Victoria în timpul guvernării Convenției Democratice.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania.

În timp ce Guvernul vinde dozele de vaccin, cu ochii pe raportările tot mai încurajatoare de la ora 13.00, la celălalt capăt al continentului virusul se upgradează. De la Alpha a ajuns, în câteva luni, la Delta, cea mai contagioasă formă de până acum. Și nu se oprește aici.

În Marea Britanie n-a fost nevoie decât de două săptămâni ca numărul cazurilor noi să explodeze. Apoi, ca într-un schimb de ilustrate, primele vacanțe au început să poarte noua tulpină prin toată Europa. Portugalia și-a izolat capitala, Grecia testează din nou turiștii la graniță, iar politicienii germani își avertizează cetățenii că ignorarea variantei Delta ar fi o gravă eroare. Vestul își face deja planuri pentru a treia doză de vaccin, în toamnă.

Contrar previziunilor optimiste de acum câteva luni, România e azi o țară cu 10 milioane de nevaccinați, complet descoperiți în fața oricărei tulpini de coronavirus. Putem evita oare o nouă criză sanitară în toamnă?

În ultimul episod On the Record din sezonul al treilea, încercăm să înțelegem dimensiunea acestei noi amenințări cu Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica.