Cu DREPTul Podcast

În acest episod discutăm despre digitalizarea justiției cu Petru Vîrlan, directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești din R.Moldova, instituție subordonată Ministerului Justiției, responsabilă de asigurarea activității organizatorice a instanțelor de judecată, ceea ce presupune o lungă listă de sarcini, inclusiv administrarea și dezvoltarea sistemului informațional judiciar.

Sistemul Informațional Judiciar are patru componente: Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), care este o aplicație de uz intern a instanțelor de judecată; Soluția informatică a ședințelor de judecată, care asigură înregistrarea audio a ședințelor și participarea prin video conferință la judecată; e-Dosarul judiciar, care este la etapa de testare, dar se dorește a fi extins în toate instanțele și cu acces pentru toți participanții la procesul de judecată și Portalul Național al Instanțelor de Judecată, care reprezintă un punct unic de acces la informaţiile despre activitatea tuturor instanţelor și este accesibil pentru toți.

Digitalizarea este o prioritate a Ministerului Justiției pentru următorii ani. Tehnologia poate contribui nu doar la independența și eficiența actului de justiție și a sistemului în general, dar și la îmbunătățirea, la facilitarea accesului la justiție pentru toate persoanele.

Firește că instanțele de judecată sunt doar doar un element al justiției, dar pe partea de digitalizare pot fi un bun exemplu de cum sunt îmbunătățite lucrurile atunci când este voință.

Invitata acestui episod este Olesea Tabarcea, directoarea executivă a Clinicii Juridice Bălți. Clinica juridică este una dintre puținele organizații de profil din afara Chișinăului, care este prezentă și în localitățile rurale, acolo unde este cea mai acută nevoie de serviciile juridice. Clinica activează de 20 de ani. Deși inițial a fost creată ca o structură universitară, pentru a susține educația juridică practică a studenților de la facultatea de drept, de-a lungul timpului a dezvoltat o activitate mai vastă de asistență juridică gratuită pentru persoanele social vulnerabile nu doar din municipiul Bălți, dar din întreaga regiune de nord a Republicii Moldova, care ar fi vreo 13 raioane. Cu Olesea Tabarcea discutăm despre organizația pe care o conduce, care sunt prioritățile și provocările cu care se confruntă, dar și care este în regiune situația în domeniul accesului la justiție, pentru cine și cât de necesare sunt serviciile juridice gratuite, în special în perioadele de criză.

În această ediție a podcastului Cu DREPTul discutăm cu avocata Arina Țurcan-Donțu despre studiul pe care l-a realizat de curând „Bune practici privind facilitarea accesului la justiție în Moldova”. 

Autoarea a documentat inițiativele locale, regionale și naționale care au facilitat accesul la justiție al populației și care au potențial de extindere, preluare și/sau instituționalizare, a evidențiat mai multe modelele internaționale care pot fi adaptate pentru grupurile vulnerabile și marginalizate din Moldova, dar și a intervievat diverși actori implicați în acest domeniu, pentru a înțelege care sunt barierele și provocările în procesul de funcționare, dar și de extindere a acestor practici. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”. 

În acest episod continuăm discuția cu Olga Tumuruc, directoarea Agenției de  Guvernare Electronică din Republica Moldova. Dacă anterior am vorbit  despre ce înseamnă guvernarea electronică și relația acesteia cu  cetățeanul, cum și până când își propun autoritățile să devenim o națiune digitală,  acum vom discuta un pic mai mult despre justiție - ce efecte are rezistența la transformarea digitală, cum se împacă evoluțiile digitale cu legea, dar și care este impactul tehnologiilor asupra drepturilor omului. Toate astea după ce aflăm care sunt, în  opinia Olgăi Tumuruc, instituțiile și serviciile model, dar și codașe la capitolul digitalizare și optimizare a serviciilor publice.

Invitata acestui episod este Olga Tumuruc, directoarea Agenției de Guvernare Electronică din Republica Moldova, cu care vom discuta pe durata a două episoade despre ce înseamnă guvernarea electronică și relația acesteia cu cetățeanul, cum și până când își propun autoritățile să devenim o națiune digitală și ce presupune acest lucru, care sunt marile provocări și ce loc deține, printre acestea, rezistența la schimbare, care sunt realizările majore din perspectiva impactului asupra vieții cetățeanului, dar și care sunt serviciile importante care încă nu au fost optimizate/digitalizate, dar tare ar fi necesar să fie.

Juristul și avocatul Oleg Palii are experiență de peste 24 de ani în domeniul azilului. Este directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, care este unicul partener juridic al Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați pe teritoriul RM de la fondarea acestuia în 1998. Echipa Centrului oferă asistență juridică gratuită solicitanților de azil, refugiaților, persoanelor cu protecție umanitară, străinilor, apatrizilor, promovează drepturile acestor persoane, instruiesc și asistă toți actorii implicați în sistemul de azil din Republica Moldova, dar și monitorizează politicile, legislația și activitățile instituțiilor statului din acest domeniu.

De la începutul războiului din Ucraina, juriștii Centrului de Drept al Avocaților se află la punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova unde monitorizează cum sunt respectate drepturile persoanelor refugiate și le oferă asistență și consiliere juridică. Din sutele de mii de refugiați care au intrat în Moldova în această perioadă, aproximativ 90 de mii încă se află pe teritoriul moldovenesc și doar 8% dintre ei au depus cerere de azil, adică puțin peste 7 mii. Ce se va întâmpla când expiră termenul legal de ședere de 90 de zile, ce soluții de legalizare ar fi pentru aceste persoane și de este discrepanță atât de mare între aceste două cifre, dar și multe alte aspecte ne explică Oleg Palii în acest episod Cu DREPTul.  

Invitatul acestui episod este Ceslav Panico, Avocatul Poporului, numit și Ombudsman. În februarie 2022, Ceslav Panico a fost numit în funcția de Avocat al Poporului, pentru un mandat de șapte ani, datorită și experienței sale profesionale printre care se regăsește poziția de fost membru al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, vicedirector al Institutului de Reforme Penale și consultant național la Oficiul Consiliului Europei și la Misiunea OSCE în Moldova.

Avocatul poporului este o instituție independentă, autonomă și responsabilitatea acestuia este de a contribui la apărarea drepturilor şi libertăţilor omului prin prevenirea încălcării acestora, prin monitorizare, raportare, prin perfecţionarea legislaţiei, dar și de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor omului inclusiv de către autorităţile publice şi de către persoanele cu funcţii de răspundere.

Acest episod l-am realizat împreună cu Anna Cîvîrjik, elevă în clasa a 11 la Liceul teoretic Valentin Moshkov din or. Ceadîr-Lunga. Anna este una dintre câștigătorii concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus tinerii să trăiască experiența realizării unui podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului și justiției, pe care s-o întâlnească și cu care să discute.

Invitata acestei ediții este Secretara de Stat a Ministerului Justiției Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru. Cu o frumoasă carieră în avocatură, dar și cu multiple implicări ca expertă și consultantă în proiecte din domeniul drepturilor omului, Veronica Mihailov-Moraru este convinsă că profesioniștii onești și perseverenți sunt cei care produc schimbările spre bine. Iar cazul ei este un exemplu în acest sens. 

Vă invit să o descoperim pe Secretara de Stat Veronica Mihail-Moraru dintr-o perspectivă mai umană, să aflăm nu doar de ce nu este deloc ușor să fii avocat în R.Moldova sau despre reforma justiției, care întâmpină o rezistență destul de mare, dar și despre ce o motivează în ceea ce face sau ce-și dorește să realizeze în continuare. 

Acest episod este gândit și moderat de invitatul gazdă Cristian Gologurschi, student în ultimul an la Colegiul "Mihai Eminescu" din Soroca. Cristian urmează să decidă în ce domeniu să-și înceapă cariera, iar jurisprudența este una din opțiuni. Cristian este unul dintre câștigătorii concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus ca tinerii să trăiască experiența realizării unui podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului și justiției, pe care s-o întâlnească și cu care să discute ceea ce-i interesează. 

Invitatul acestui episod este Ian Feldman, Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Consiliul a fost creat acum 9 ani și are în misiunea sa, așa cum ne dăm seama și din denumire, prevenirea și protecția împotriva discriminării, asigurarea egalității, promovarea oportunităților egale și a diversității, pentru a  dezvolta o societate incluzivă, în care oamenii își realizează drepturile și libertățile indiferent de particularitățile individuale. Dar, de fapt, ce face Consiliul și echipa sa la modul practic? Examinează dacă și cum legislația corespunde cerințelor privind nediscriminarea, monitorizează cum este aceasta pusă în practică, examinează plângeri, repun în drepturi victimele discriminării și informează societatea în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare.

Acest episod, la fel ca anteriorul, este unul mai special. L-am realizat împreună cu Cristina Damian, elevă în clasa a 11-a la liceul Teoretic Boris Dânga din Criuleni, care este câștigătoarea locului II în cadrul concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus câștigătoarele să trăiască experiența realizării unui podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului, pe care s-o întâlnească și cu care să discute ceea ce-i interesează. 

Ian Feldman explică cât de răspândită este discriminarea în R.Moldova și care sunt cele mai afectate categorii de persoane, cum poate acționa o persoană care este discriminată sau care sesizează o astfel de situație, dar și ce impact a avut pandemia din ultimii doi ani. 

Invitata acestui episod este Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului. Apropo, ați știut că ombudsman, așa cum i se mai zice avocatului poporului, este un cuvânt de origine suedeză care înseamnă persoana care pledează pentru alții? În esență, această autoritate, fie ea persoană sau instituție, are sarcina de a-i apăra pe cetățeni de excesele de putere ale autorităților publice și este considerată un simbol al unui stat democratic. 

Acest episod este unul mai special. L-am realizat împreună cu Lia Bîtca, elevă în clasa a 10-a la liceul Teoretic Boris Dânga din Criuleni, care este câștigătoarea locului I în cadrul concursului de eseuri „Realizarea deplină a drepturilor omului — precondiție pentru edificarea societăților echitabile”, organizat de Proiectul PNUD „Consolidarea eficienței și a accesului la justiție în Moldova”. Ca parte a premiului, organizatorii și-au propus nu doar Lia, dar și ceilalți câștigători, să trăiască experiența realizării unui Podcast cu o personalitate din domeniul drepturilor omului și justiției, pe care s-o întâlnească și cu care să discute ceea ce le este interesant. 

Evident că Lia și-a propus să discute cu Dna Bănărescu despre drepturile copilului, care sunt cele mai încălcate și de ce, cum a afectat pandemia de COVID respectarea drepturilor, dar care este pentru avocatul copilului partea preferată a muncii sale.  

Uniunea pentru Echitate și Sănătate lucrează de foarte mulți ani cu unul dintre cele mai vulnerabile și marginalizate grupuri din R.Moldova, persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, utilizatorii de droguri, lucrătorii sexului comercial, foștii deținuți. Beneficiarii lor se confruntă și cu multe limitări de drepturi și de acces la justiție. Ideea de para-juriști veniți din interiorul acestor grupuri, care să cunoască specificul acestor persoane, să aibă acces la ele, dar și încrederea lor, părea o idee bună de testat. După patru ani, cei implicați spun că aceasta este o soluție care chiar funcționează. 

Este o rețea experimentală, din care fac parte 17 para-juriști specializați, creată în cadrul unui proiect pilot realizat de Uniunea pentru Echitate și Sănătate din Bălți în parteneriat cu Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și cu suportul Fundației Soros Moldova. 

Oxana Buzovici, invitata acestui episod, este persoana care coordonează activitatea acestei rețele.

În acest episod discutăm despre victimele traficului de ființe umane, provocările cu care se confruntă aceste persoane, dar și profesioniștii din domeniu. În ultimii 5 ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate oficial. Cercetările arată că numărul real ar fi de peste 20 de ori mai mare, iar copiii reprezintă 30% din persoanele traficate.

Specialiștii observă că deja sunt cazuri când copiii fostelor victime ajung să fie traficați și asta pentru că autoritățile nu le oferă reabilitare de lungă durată, iar victima este practic lăsată de una singură să-și găsească soluții. Un cerc vicios care poate fi depășit doar cu acțiuni bine focusare, care deocamdată lipsesc. Cum se descurcă victimele, dar și profesioniștii care încearcă să le ajute, aflăm de la cei trei invitați: Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional La Strada Moldova, Rodica Moraru-Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane și Sergiu Russu, procuror-șef, Secția combaterea traficului de ființe umane a Procuraturii Generale.

Profesia de para-jurist este una relativ nouă pentru Republica Moldova, doar de vreo 3 ani cu acte în regulă și de vreo 11 de când a fost lansată această activitate ca proiect-pilot. Para-juriștii sunt angajați de către Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat și responsabilitatea lor este consultarea juridică primară a comunității din care ei fac parte. Și asta înseamnă nu doar oferirea de informații și orientarea către organele competente atunci când persoana are o problemă, dar, mai ales, educarea juridică a oamenilor. 

În prezent, în R.Moldova sunt 64 de para-juriști, majoritatea în localitățile rurale. Invitatele acestui episod activează în raionul Hâncești. Veronica Li-Șui-Cean este para-juristă în comuna Cărpineni, iar Viorica Chirnicinîii în satul Logănești, ea fiind și președinta Asociației Naționale a Para-juriștilor din Moldova. 

Continuăm discuția despre cum funcționează sistemul de asistență juridică garantată de stat, de această dată din perspectiva avocaților la cerere. Asistența juridică calificată, adică serviciile juridice de consultanță, reprezentarea și apărarea, poate fi oferită de către avocații publici și avocații la cerere. Și unii și alții sunt contractați de către cele 4 oficii teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat. Despre avocații publici am discutat în episodul anterior: ei sunt mult mai puțini la număr, doar 12 erau la începutul verii, lucrează exclusiv cu oficiile teritoriale, spre deosebire de avocații la cerere, care sunt contractați, în rezultatul unui concurs, și acordă această asistență în paralel cu activitatea lor privată ca apărători. La moment, putem spune că din cei aproximativ 2.000 de avocați cu drept de a profesa această meserie, practic fiecare al patrulea oferă și servicii la cerere. 

Invitatul acestui episod, Pavel Grițco, este avocat la cerere, dar, anterior, a activat și ca avocat public 5 din cei 11 ani ani de experiență. Pavel știe și din proprie experiență prin ce diferă munca unui avocat care are și clienți prin contract, față de cea a unui apărător public care nu-și prea poate alege clienții. Dar și de ce îi pare mai responsabil angajamentul avocatului care oferă asistența garantată de stat. 

În acest episod, continuăm discuția despre asistența juridică garantată de stat din R.Moldova, reforme și provocări, din perspectiva unui avocat public. Putem spune că avocații sunt actorii principali pe care se bazează sistemul de asistență juridică garantată de stat. Avocații publici, mult mai puțini la număr, la moment doar 12, lucrează exclusiv cu cele patru oficii teritoriale ale Consiliului Național pentru Acordarea Asistenței Juridice Garantată de Stat, spre deosebire de avocații la cerere, care sunt contractați și acordă această asistență în paralel cu activitatea lor privată ca apărători. 

Invitata acestui episod, Ludmila Spînu, doctor în drept, conferențiar universitar, este una din cei 12 avocați publici din Republica Moldova. Cu o experiență în avocatură de peste 20 de ani, majoritatea ca apărător public, este, probabil, printre cei mai potriviți profesioniști să explice cine sunt avocații publici și care este rolul lor în acest sistem, dar și în procesul de înfăptuire a justiției.

Continuăm discuția despre sistemul de asistență juridică garantată de stat din R.Moldova și anume cum acesta funcționează la model practic, adică cine, când și cum poate beneficia de aceste servicii, și dar și cine și în ce situații le acordă.

Invitatul acestui episod este Sergiu Chiruța, coordonatorul oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat. Acesta este cel mai mare oficiu dintre cele patru existente pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care coordonează prestatorii și serviciile de asistență juridică plătite din banul public. Ca să exemplific cu cifre, oficiului Chișinău are în responsabilitate 17 raioane și activitatea a peste 320 de avocați la cerere, 24 de para-juriști și 8 avocați publici. Pentru comparație, cel mai mic oficiu teritorial ar fi cel din Cahul, cu 3 raioane, 24 de avocați la cerere, 8 para-juriști și 2 avocați publici.

Invitații acestui episod sunt juriștii și experții în drepturile omului Gheorghina Drumea și Dumitru Russu. Gheorghina este secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, iar Dumitru - coordonator de programe la Institutul pentru Drepturile Omului. În cadrul proiectului Accesul la Justiție în Moldova, Gheorghina și Dumitru au mers în mai multe comunități în care locuiesc romi și au oferit gratuit consultații juridice, cu sprijinul Centrului Național al Romilor. Cei doi experți au observat că în teritoriu e nevoie stringentă de asemenea servicii, însă pentru că nimeni nu le oferă, oamenii își caută dreptatea doar în situațiile cele mai critice. 

Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra respectării drepturilor omului, romii fiind printre cele mai afectate categorii, se arată într-un recent studiu al Oficiului Avocatului Poporului. Ce drepturi le sunt încălcate și cu ce probleme se confruntă romii din Drochia, Bălți, Călărași sau Otaci, discutăm în acest episod CuDREPTul.

În acest episod, împreună cu Victor Zaharia, preşedintele Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat din R.Moldova, expert al Institutului de Reforme Penale și conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității de Stat, vorbim despre asistența juridică garantată de stat, despre succesele și provocările acestui sistem care a fost total regândit și practic început a fi construit de la zero acum 13 ani, în 2008. 

Simplu spus, cu riscul de a părea simplist, rolul sistemul de asistență juridică garantată de stat este de a se îngriji că fiecare persoană, indiferent de cunoștințele pe care le deține sau de venitul pe care-l obține, are acces liber și egal la justiție. Și este mult mai complex procesul decât doar asigurarea cu avocat a persoanei care are nevoie de serviciile unuia, dar nu și le permite financiar. La fel de importantă este informarea și abilitarea juridică a persoanelor, încât toți să cunoască ce drepturi au și cum să acționeze când acestea li se încalcă. Întreg procesul este coordonat și administrat de Consiliul Național pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat și oficiile sale teritoriale. De curând, după ani buni de așteptare, unul dintre succesele Consiliului, dar și a sistemului în ansamblu este majorarea remunerației avocaților publici și a avocaților la cerere, care probabil erau printre cei mai prost plătiți profesioniști din justiție.

În acest episod vorbim despre organizațiile societății civile(OSC) din Republica Moldova și despre provocările acestora, multe acutizate de pandemie și de criza politică. Adoptarea legii privind organizațiile necomerciale din iunie 2020 este, probabil, cea mai importantă schimbare pentru societatea civilă din ultimul an. De ce a fost necesară o nouă lege și ce îmbunătățiri aduce sunt doar câteva dintre subiectele discutate cu invitata acestui episod, jurista Aliona Țurcan. 

Aliona este expertă și traineră în buna guvernare a organizațiilor societății civile, planificarea strategică și advocacy. A participat la elaborarea mai multor proiecte de legi ce vizează activitatea societății civile, inclusiv noua lege a OSC-urilor din 2020, dar și cea privind mecanismul de desemnare procentuală, cunoscută drept legea 2%.

În acest episod, vorbim despre medierea extrajudiciară, adică de ce și când este mai bine de apelat la mediere, dar nu la judecată, dar și despre provocările aceste meserii, care există în Republica Moldova doar de câțiva ani. Deși în multe state medierea este deja o tradiție, fiind folosită pe larg alături de justiția tradițională, în R.Moldova această practică este la început de cale. Timp de 5 ani, litigiile soluționate prin mediere au crescut de 8 ori. Ar părea impresionant, dacă nu am zice că, de fapt, cifra maximă e de nici o mie de cazuri pentru anul 2020. 

Invitatul acestui episod este Victor Cojocari, unul dintre cei mai activi mediatori din R.Moldova. Victor este fost militar. De 9 ani soluționează conflicte și, în calitate de trainer, îi învață și pe alții secretele acestei meserii. Deși an pandemic, în 2020 Victor a mediat de două ori mai multe conflicte, în raport cu anul precedent, ceea ce reprezintă aproape o pătrime din toate cazurile de mediere extrajudiciară din R.Moldova. 

Violența în familie și față de femei este una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. În Republica Moldova, practic 3 din 4 femei (73%) au trecut printr-o formă sau alta de violență în familie pe parcursul vieții. Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale ”Viața Fără Violență în familie”, explică de ce legea din domeniu continuă a fi bună doar pe hârtie, de ce este educația importantă în diminuarea acestui fenomen și de ce multe din victimele violenței ar fi și victime ale unui sistem de justiție birocratic și neprietenos.