Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Inteligența artificială schimbă deja felul în care muncim, comunicăm și ne organizăm viața de zi cu zi. Dar cum va arăta timpul nostru liber în viitor? Vom avea mai mult timp pentru relaxare și pentru pasiunile noastre? Vom continua să mergem la film, la teatru, la operă sau la circ și ce impact vor avea noile tehnologii asupra industriei culturale? Într-o nouă ediție a podcastului „Tomorrow Europe – Europa de mâine”, Robina Cornaciu discută cu europarlamentarul Claudiu Târziu despre modul în care inteligența artificială ar putea redefini relația dintre muncă și agrement, despre riscurile și oportunitățile pe care le aduce în domenii creative precum arta, muzica și scrisul, dar și despre felul în care înțelegerea noastră asupra odihnei și relaxării s-ar putea schimba în deceniile următoare. Va deveni timpul liber o componentă mai importantă a vieții decât munca? Mai sunt granițele dintre viața profesională și cea personală la fel de clare într-o lume în care putem lucra de oriunde și oricând? Sunt câteva dintre întrebările la care încercăm să găsim răspunsuri în această ediție a podcastului „Tomorrow Europe – Europa de mâine”.

Fără îndoială, evenimentele socio-politice din ultimii ani dar și evoluția economică au influențat modul în care oamenii își organizează vacanțele precum și modul în care se face turism în Europa dar și la nivel global.  În vara lui 2026 cu siguranță călătoriile nu se opresc, după ce, în 2025, ele au înregistrat un record, potrivit datelor Eurostat, turismul european contribuind cu aproape 10% la PIB-ul regiunii. Vom continua să ne achiziționăm vacanțe dar o vom face în alt mod: călătoriile din timpul liber devin mai conștiente și mai digitalizate, transformând siguranța și flexibilitatea în condiții obligatorii pentru orice destinație.   În această ediție a podcastului ”Europa de mâine” aflăm care sunt noile tendințe de pe piața turistică, ce destinații sunt preferate pentru siguranță și liniște și cum se poate evita supraaglomerarea lor pe viitor. Abordăm și subiectul inteligenței artificiale din domeniul ospitalității și din planificarea vacanțelor și aflăm cum schimbă AI-ul domeniul turismului dar și cum ne adaptăm la aceste schimbări.  Magda Vâjaică, realizator Radio România Constanța a discutat cu Adrian Axinia, europarlamentar membru în Comisia de transport și Turism, Cristian Bărhălescu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România precum și cu Nikola Miladinov, ofițer de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.

Platformele online ne fac viața mai ușoară, dar ne și transformă, în același timp, în ținte. Marketingul modern nu mai este doar o reclama la televizor sau la radio. Este personalizat, agresiv și, de multe ori, manipulator. Există  și așa-numitele capcane psihologice, atunci când site-urile îți adaugă în coș produse ascunse sau te fac să te simți vinovat dacă refuzi o ofertă. Un alt exemplu ar fii legat de urmărirea agresivă, atunci când există algoritmi care iți fac profilul comportamental și îți exploatează vulnerabilitățile emoționale sau citești așa zisele recenzii care sunt false și care transformă un produs slab într-unul extraordinar. Pentru a ne proteja de toate acestea și de multe altele există măsuri prevăzute atât în legislația din România, cât și în cea a Uniunii Europene  De atlfel,  Uniunea Europeană are unele dintre cele mai stricte reguli din lume în  ceea ce privește protecția consumatorilor.    Ștefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre legislația în domeniu și despre drepturile consumatorilor cu Sorin Mierlea, președintele Asociatiei pentru protecția consumatorilor – InfoCons și cu europarlamentarul Gheorghe Piperea,  membru în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor a PE.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre drepturile pasagerilor aerieni. În mare majoritate, aceştia călătoresc în interes personal şi, pe lângă biletul de avion, fac rezervări la hoteluri şi, uneori, închiriază maşini, într-un pachet de servicii recent definit şi reglementat la nivel european. De mai mulţi ani, la nivel european se poartă negocieri pentru modificarea legislaţiei privind normele comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Va reuşi viitoarea legislaţie europeană să pună capăt costurilor ascunse care duc la creşterea preţului biletului de avion? Ce pârghii instituţionale are la dispoziţie Uniunea Europeană pentru protejarea pasagerilor, în special pentru cei care călătoresc cu avionul, care s-au confruntat sau care se confruntă cu amânarea sau suspendarea unor zboruri? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Virgil Popescu şi lui Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre fraudele prin plăți în Uniunea Europeană, fenomen care crește rapid. Escrocii își schimbă tacticile — de la furtul de date la manipularea oamenilor pentru a face singuri plățile — folosind metode avansate precum inteligența artificială și ingineria socială.   În 2025, 45% dintre consumatorii din Uniunea Europeană E s-au confruntat cu tentative de fraudă, iar inteligența artificială a crescut rata de succes a atacurilor de tip phishing cu 400%. Printre noile mtode de escrocare figurează phishing prin coduri QR („quishing”), fraude cu voci deepfake, mesaje false pentru plata taxelor de drum, reduceri online înșelătoare și reclame frauduloase generate cu AI folosind imaginea celebrităților pe rețelele sociale.  Așadar, întrebarea este: escrocherii reale, falși experți și influenceri manipulatori - cât de departe pot merge escrocii din mediul online?   Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European şi cu Alexa Jospeh, expert în securitate cibernetică.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre migrația calificată versus perfecționarea profesională internă în Uniunea Europeană. Într-o economie europeană aflată într-o competiție globală tot mai intensă, una dintre marile întrebări este cum își pot menține statele competitivitatea pe piața muncii. România și alte țări din Uniunea Europeană se confruntă deja cu lipsa forței de muncă în anumite sectoare, în timp ce transformările tehnologice și economice cer competențe tot mai specializate. În acest context, apare o dilemă: ne putem baza exclusiv pe formarea și perfecționarea profesională a propriei forțe de muncă sau este nevoie și de atragerea migranților calificați? Cu alte cuvinte, poate Europa să rămână competitivă fără imigrație sau soluția realistă este o combinație între dezvoltarea competențelor interne și migrația calificată? Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, a discutat  despre aceste provocări și despre politicile europene în domeniul pieței muncii cu europarlamentarul Maria Georgiana Teodorescu.

În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu mai multe crize energetice, iar aceste evoluții au readus în prim-plan o dezbatere importantă: cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei. Tranziția către o economie verde presupune costuri semnificative pentru companii, în special în sectoarele cu consum ridicat de energie, în timp ce concurența globală devine tot mai puternică. În același timp, presiunea de a reduce emisiile și de a respecta angajamentele climatice rămâne una majoră. În acest context, provocarea pentru Uniunea Europeană este de a găsi un echilibru între sustenabilitate și competitivitate, astfel încât tranziția verde să nu devină un obstacol pentru dezvoltarea economică, ci o oportunitate. Cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei? Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.

Sub genericul „Tomorrow’s Europe, Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre  competitivitatea Uniunii Europene, Economiile statelor membre au fost afectate de  războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei din cauza modificării fluxurilor de  aprovizionare și a turbulențelor prețurilor la energie. Cel mai recent război, din Orientul  Mijlociu, a provocat instabilitate pe piețele energiei și o impredictibilitate a prețurilor, cu  impact asupra costurilor de producție și de transport.    Pe de altă parte, tarifele vamale și acordurile comerciale influențează, la rândul lor,  economiile statelor membre ale Uniunii Europene. Se discută despre politica industrială a  Uniunii versus piețe deschise, despre autonomia strategică și despre producția  europeană, eventual cu eticheta „Made in the EU”.    Un aspect important îl reprezintă acordurile comerciale, precum cel cu MERCOSUR, care  reprezintă piața comună a Americii de Sud, alcătuită din Argentina, Brazilia, Paraguay și  Uruguay. Semnarea acestui acord a provocat vii dezbateri, conturându-se două curente,  fie deschiderea piaței europene cu respectarea unor standarde de calitate, fie evitarea  unui astfel de acord pentru a-I proteja pe producătorii europeni. Am încercat să aflăm  care sunt avantajele și riscurile unui astfel de acord în dialogurile pe care le-am purtat cu  profesorul Radu Ciobanu, prodecan de la Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse  de Valori, Academia de Studii Economice din București și cu europarlamentara Maria  Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din  Parlamentul European.

Cum își rezolvă armatele europene deficitul de personal ?           Într-un context internațional de securitate tot mai complicat parcurgem o perioadă marcată de numeroase conflicte și evenimente internaționale ce au pus la încercare stabilitatea globală, afectând viețile a milioane de oameni de pe aproape toate continentele.           În aceste condiții, în statele membre ale UE se vorbește tot mai des despre armată. Despre creșterea cheltuielilor militare, despre noi programe de înarmare și mai ales despre recrutarea de noi militari, cu atât mai mult cu cât unele rapoarte indică faptul că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ de personal militar.           Spre exemplu, o analiză recentă a Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI) arată că UE are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de anul 2030.           Între altele, raportul arată că Europa nu are suficienți soldați pentru un război terestru. Astfel, 20 din 30 de națiuni europene (din NATO/UE) au sub 15.000 de soldați activi. Dacă punem la socoteală și faptul că o parte a trupelor americane prezente în Europa ar urma să fie relocate, tot mai multe armate europene își propun să gestioneze mai bine deficitul de personal.             Problema nu este foarte simplu de rezolvat. S-a avansat ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu sau recrutarea de mai mulți rezerviști voluntari ori chiar angajarea de mercenari.           Cum se poziționează România în această dezbatere este un subiect abordat în dialogul lui Sorin Şchiopu jurnalist la Radio România Târgu Mureş cu europarlamentarul PNL (PPE) Gheorghe Falcă și cu conf.dr. Mihaela Natea, director al Departamentul de Istorie și Știinte Politice al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș și director al Centrului de excelență Jean Monnet în Securitate Europeană și Combaterea Dezinformării.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, astăzi, subiectul aflat în atenție  este legat direct de posibilitatea înființării unei agenții europene de informații. Întrebările ce gravitează în jurul acestei teme vizează aspecte care țin de oportunitatea funcționării unei astfel de instituții,  de piedicile existente în punerea la punct a unei entități de intelligence și ce poate construi Uniunea Europeană în lipsă. În materialul jurnalistic semnat de Horia Daraban, redactor la Radio România Iași, interlocutorii  săi, eurodeputatul român Vasile Dîncu,  și profesorul ieșean Teodor Moga, folosesc în răspunsurile lor  noțiuni precum suveranitatea națională a statelor membre ale Uniunii, încredere între parteneri și pericole reale la adresa spațiului comunitar.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre apărarea Europei. Suntem pregătiţi pentru un nou tip de război, bazat pe tehnologie şi inteligenţă artificială? În ce măsură ar putea inteligenţa artificială să-i înlocuiască pe militari pe câmpul de luptă? Care va fi rolul dronelor într+un viitor conflict militar? Avem legislaţia necesară pentru a apăra populaţia din Uniunea Europeană de aceste ameninţări? Acestea sunt întrebările comune pe care jurnaliştii din reţeaua EuranetPlus le-au adresat interlocutorilor, întrebări pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Vincze Lorant, membru supleant în Comisia de Securitate şi Apărare a Parlamentului European.

„Un alt loc pentru o viață mai bună” este tema pe care o vom aborda în această ediție a podcast-ului „Tomorrow`s Europe”- „Europa de mâine.” În ultimele decenii, milioane de cetățeni europeni au ales să-și părăsească țara natală și să se mute, temporar sau defintiv, în alte state din spațiul european. Motivele sunt din cele mai diverse: economice, de securitate, oportunități de dezvoltare, culturale sau calitatea vieții. De altfel, dreptul la libera circulație este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Cei mai mulți dintre cei care caută un alt loc pentru o viață mai bună sunt cetățeni din Est, care aleg să se stabilească în țările vestice. Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți europeni din Vest aleg să se mute în țările estice. În România, de pildă, erau înregistrați în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări, la finalul lunii noiembrie 2025, peste 69.700 de cetățeni europeni cu drept de ședere. Cei mai mulți vin din țări precum Italia, Germania, Franța sau Suedia. Monica Neacșu de la Radio România Brașov a discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Maria Grapini și cu Thomas Hoffman, un cetățean german care s-a stabilit, de câțiva ani, în centrul României, la Brașov.

Într-o lume marcată de crize suprapuse, suprasaturație informațională și polarizare accentuată, încrederea pare tot mai fragilă. Tinerii pun sub semnul întrebării instituțiile, politica și chiar adevărul, în timp ce liderii vorbesc despre o epocă a epuizării și a speranței pierdute. În acest podcast, adunăm vocile unei generații neliniștite și ale unor experți care analizează mecanismele neîncrederii: de la război și extremism, la rețele sociale, dezinformare și inteligență artificială. Este scepticismul noua noastră formă de luciditate sau un drum periculos spre izolare și ruptură socială?

Europenii, între securitatea socială și securitatea în apărare. Aceasta este tema ediției podcast-ului ”Tomorrow”s Europe / Europa de mâine” , în care încercăm să aflăm în ce măsură vor avea de ales guvernele europene, în următorii ani, între a-și proteja cetățenii din punct de vedere social și a se apăra în fața conflictelor.În noul climat geopolitic, țările europene își măresc semnificativ bugetele destinate sectorului de apărare, urmărind să aloce în jur de 5% din PIB iar România nu face excepție de la această direcție.În consecință, va trebui să alegem între protecție socială și protecție împotriva conflictelor?Cum avem grijă de prioritățile și nevoile sociale într-o perioadă tensionată așa cum este cea de acum și cum echilibrăm bugetele protecției sociale și ale armatei astfel încât bunăstarea cetățenilor europeni să nu aibă de suferit în următorii ani?Magda Vâjaică de la Radio România Constanța a stat de vorbă despre aceste subiecte cu Georgiana Teodorescu, europarlamentar, vicepreședinta Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale precum și cu Enache Tușa, cercetător, doctor în științe sociale, politologie și antropologie, profesor la Universitatea Ovidius din Constanța.Cu o intervenție avizată este prezent și profesorul Georgi Shopov de la Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Bulgare de Științe, expert în probleme de asistență socială și asigurări.

Sub genericul „Tomorrow’s Europe – Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre cum poate îmbunătăți inteligența artificială guvernarea. Mirabela Afronie, jurnalist la Radio România Reșița, a stat de vorbă cu Raluca Spătaru, președintele ONG-ului PauseAI.info, care spune că AI poate eficientiza procedurile și reduce birocrația, dar deciziile trebuie verificate de oameni, iar statul trebuie să păstreze controlul asupra datelor. La rândul său, europarlamentarul român Gheorghe Piperea avertizează că inteligența artificială nu garantează onestitate, folosește informații adesea inexacte și România nu dispune de infrastructura necesară pentru implementare.

În această ediție a podcastului Tomorrow’s Europe”, "Europa de mâine", vorbim despre procesul de educație și încercăm să răspundem la întrebarea :  În era inteligenței artificiale, școlile vor mai fi necesare ?   Pe măsură ce inteligența artificială (și robotica!) se dezvoltă și modul nostru de a munci se schimbă, iar sistemele de educație trebuie să se gândească ce competențe sunt necesare pentru a trăi și a lucra în această nouă lume. Aceste schimbări ar putea fi semnificative și rapide. Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu eurodeputatul Dan Barna și cu Alexandru Mălureanu, co-fondator și CMO Ascendia, compania românească prezentă în Grupul de Experți pentru Conținut Educațional Digital al Comisiei Europene.

Inteligența Artificială (IA) transformă profund lumea muncii, aducând atât oportunități uriașe, cât și provocări semnificative. Automatizarea, analiza avansată a datelor și sistemele inteligente modifică modul în care companiile funcționează, felul în care angajații își desfășoară activitatea și chiar competențele necesare pe piața muncii. La nivelul Uniunii Europene avem Legea privind utilizarea Inteligenței Artificiale (AI ACT), aprobată în iunie 2024, dar care va deveni pe deplin aplicabilă în 2026. De anul acesta (2025) au fost interzise sitemele IA care presupun riscuri inacceptabile cum sunt identificarea și clasificarea biometrică sau recunoașterea facială în spații publice; Codul de bune practici, precum și regulile privind sistemele IA de uz general care trebuie să respecte cerințele de transparență, sunt deja in vigoare în Uniunea Europeană. Temerea că IA „ne va lăsa fără locuri de muncă” este parțial justificată. Unele profesii, în special cele bazate pe sarcini repetitive și de rutină, sunt într-adevăr vulnerabile la automatizare. Totuși, istoria arată că fiecare revoluție tehnologică, cum a fost cea  „industrială”, a înlocuit anumite meserii, dar a creat altele noi, adesea mai complexe și mai bine plătite. IA nu elimină neapărat munca umană, ci o transformă — accentul se mută de la execuție la creativitate, analiză și supraveghere a tehnologiei. IA este deja folosită intensiv în mai multe sectoare ale economiei: tehnologie și IT – pentru automatizarea proceselor, securitate cibernetică, dezvoltare software și analiză de date; finanțe și banci– pentru detectarea fraudelor, analiza riscurilor, precum și optimizarea investițiilor; sănătate – în diagnosticare medicală, interpretarea imaginilor, descoperirea de medicamente și chiar managementul pacienților; transport și logistică – vehicule autonome, optimizarea rutelor, gestionarea stocurilor; producția industrială –  realizarea de roboți inteligenți, mentenanță și control al calității; marketing și servicii clienți – chatboți, analiză comportamentală și personalizare a experienței consumatorului. Cele mai expuse sunt locurile de muncă bazate pe sarcini standardizate și repetitive, cum sunt operatorii de date, casierii, agenții de callcenter, lucrătorii de pe o linie de asamblare, șoferii profesioniști (în contextul vehiculelor autonome). Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate aceaste aspecte cu europarlamentarul Lorant Vincze.

Fermierii europeni se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, de la scăderea producțiilor la hectar până la presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale. Soluțiile pot veni din cultivarea unor plante mai rezistente, din utilizarea tehnologiilor digitale, a roboților și a inteligenței artificiale, dar și din schimbările de consum sau adoptarea unor alternative ecologice la pesticide și îngrășăminte, care să reducă dependența externă și impactul asupra mediului. Clara Iancu abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.

În ultimii ani, pe timpul verii, tot mai multe orașe europene au fost lovite de valuri de căldură, determinând locuitorii și turiștii să fugă în locuri mai răcoroase și mai puțin sufocante. Specialiștii apreciază că, în viitor, durata și intensitatea valurilor de căldură va crește afectând tot mai mult nu doar confortul oamenilor, ci și sănătatea publică și economia. Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie am încercat să aflăm ce fel de măsuri se pot lua la nivel local și european pentru a ne adapta cât mai bine la valurile de căldură. Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm care este impactul valurilor de căldură, care sunt tot mai dese și mai intense în ultimii ani ș ice se poate schimba în infrastructura orașelor pentru a ne proteja cât mai bine. De asemenea, am discutat despre cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice. Sorin Șchiopu, de la Radio România Tg.Mureș a dialogat cu specialiști în domeniul climatic și europarlamentarul Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului timp de mai multe mandate.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice și care sunt potențialele efecte asupra sănătății publice în Europa, care este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Am încercat să aflăm care este impactul schimbărilor climatice asupra calității aerului și apei, precum și modul în care pot fi prevenită răspândirea virusurilor transmise de vectori precum țânțari, căpușe și alte specii invazive. Pentru a afla cum și în ce fel este influențată sănătatea populației de schimbările climatice, Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, i-a invitat pe doamna Roxana Bojariu, coordonator al Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie și pe europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și membru supleant al Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre patrimoniul cultural al Europei. Conservarea moștenirii culturale și artistice se confruntă cu numeroase provocări: dezastre naturale, turism de masă, efecte ale schimbărilor climatice. Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cât de mult le pasă cetăţenilor de imensa moştenire culturală a Europei şi ce ar trebui să facem pentru a proteja siturile sau pentru a salva obiective negiljate şi în curs de degradare sau locuri de importanţă culturală şi istorică, invadate şi uneori, vandalizate de turişti. Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, l-a invitat pe europarlamentarul Eugen Tomac, membru al Comisiei de Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, să răspundă la câteva întrebări legate de protejarea, la nivel naţional şi european, a patrimoniului cultural.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre perspectiva ca europenii să vorbească, într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat, aceeași limbă. Ideea unei limbi comune pentru Europa a fost discutată de mulți ani, dar este dificil de prezis dacă sau când s-ar putea întâmpla acest lucru. Motivele ţin de peisajul lingvistic actual. În primul rând, diversitatea! Europa găzduiește o multitudine de limbi, inclusiv limbi importante precum engleza, franceza, germana și spaniola, precum și multe limbi regionale și minoritare. În al doilea rând, identitatea culturală! Limba este o componentă cheie a identității culturale, iar mulți europeni sunt mândri de limbile lor materne, ceea ce poate face dificilă, din punct de vedere politic și social, adoptarea unei limbi comune. În prezent, engleza este a doua cea mai vorbită limbă în Europa și servește drept limbă de lucru în multe contexte, inclusiv în afaceri și diplomație. Influența sa globală ar putea sugera că ar putea deveni o limbă comună. Dar este posibil să vorbim cu toții aceeași limbă? Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Saterlor, a discutat subiectul pe larg cu europarlamentarul Claudiu Târziu.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” – „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre un subiect cu o miză esențială: Ar putea Europa să repete greșelile trecutului?  După decenii de pace și prosperitate, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu multiple crize: războiul din Ucraina, ascensiunea extremismului, scăderea încrederii în instituții și atacurile hibride asupra valorilor democratice. Aceste semnale de alarmă au stârnit îngrijorări reale cu privire la fragilitatea proiectului european și la pericolul repetării unor derapaje istorice. Cătălin Glăvan, jurnalist la Radio România Oltenia Craiova, a discutat cu fostul europarlamentar Vlad Gheorghe şi cu Mihai Ghițulescu, doctor în istorie, lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova despre crizele internaţionale actuale, despre presiuni asupra statului de drept în unele state membre, despre manipularea informației și fragmentarea discursului public.

UE are în față ani grei de criză - economică, politică, militară și, foarte important, o criză de leadership. Fundamentele lumii cu care ne-am deprins după 1989 se prăbușesc cu zgomot, iar noua lume încă nu s-a născut. Tocmai de aceea, Europa unită este obligată să se mențină în prima linie a succesului, cu compromisuri minimale, altminteri va deveni o piesă de muzeu politic și nimic mai mult. Evident că părerile celor direct implicați în politicile europene, sau care le studiază, sunt diferite, de la încredere deplină într-un viitor luminos la îndoieli raționale. Doi politicieni și doi profesori universitari din trei state europene argumentează la temă. Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a dialogat cu profesoara universitară Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj şi cu europarlamentarul Rareş Bogdan.

Într-un context global marcat de instabilitate geopolitică, provocări economice și crize succesive, Uniunea Europeană trebuie să își regândească relațiile strategice, în special cu Statele Unite, să își consolideze capacitatea de a gestiona relațiile internaționale cu state conduse de lideri cu viziuni radicale și să își mențină statutul de partener stabil și previzibil, în special în domeniul apărării. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare extinderea cooperării internaționale, de la parteneriatele cu vecinătatea imediată până la dezvoltarea relațiilor în regiuni precum Indo-Pacificul sau Africa, precum și să își reafirme rolul în susținerea multilateralismului, inclusiv prin sprijinirea misiunii Organizației Națiunilor Unite, într-o ordine globală aflată în continuă transformare. Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste provocări în dialogul purtat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Confruntarea privind taxele vamale, dificultatea în a găsi soluții, temerile care apar pe acest fundal, toate acestea creează premisele  invocării protecționismului, a naționalismului economic.  Datele Băncii Centrale Europene arată că  integrarea comercială a încetinit în ultimul deceniu. După o perioadă, 1990-2008, când comerțul total cu bunuri și servicii a crescut de la 39% la 61% din PIB-ul mondial, schimburile comerciale au încetinit, în timp ce protecționismul a fost în creștere, ca urmare a  apariției barierelor netarifare și, mai recent, a barierelor tarifare. Ce răspunsuri are Uniunea Europeană, dacă blocul comunitar este relevant la masa unor discuții pe acest subiect sunt câteva din temele abordate în cadrul podcastului Euranet Plus. Interlocutorii lui Horia Daraban, Iuliu Winkler și Vlad Voiculescu, eurodeputați români, oferă proiecțiile și interpretările proprii inclusiv în cheia avantajelor pe care le aduce liberul comerț pentru statele membre.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre materiile prime critice. Ce ar fi dacă Uniunea Europeană ar trebui să se aprovizioneze singură cu materii prime critice? Folosite în tehnologii de vârf, pământurile rare și metalele rare sunt acele elemente care, la nivelul scoarței terestre, se găsesc în concentrații mai mici de 1%. Uniunea Europeană este dependentă de importuri din China, Turcia și Africa de Sud, deoarece unele materii prime critice fie nu există, fie nu mai sunt extrase pe bătrânul continent. În 2023, executivul comunitar a prezentat Actul European privind materiile prime critice, după care Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unei acord informal pentru ca mai multe materii prime rare să fie extrase, procesate și reciclate în Uniunea Europeană. Ștefan Baciu, jurnalist la Radio România Internațional, a discutat despre extracția, prelucrarea și materiilor prime critice cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie și cu Dumitru Turbăceanu, primarul comunei Baia de Fier, unde se află cel mai mare sit de grafit din Europa.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre securitatea energetică a Europei. „Ce ar fi dacă ar trebui să ne bazăm pe noi înșine pentru toate sursele noastre de energie?” Aceasta este întrebarea la care au căutat răspunsuri colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus. Printre priorităţile Comisiei Europene se numără investiţiile în energie regenerabilă şi în reţeaua de transport şi reducerea costurilor de producţie. Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, ca parte a Acordului Industrial Curat al Uniunii Europene, ar urma să ducă la economii totale estimate la 45 de miliarde de euro în 2025, care vor crește progresiv până la 130 de miliarde de euro pe an până în 2030. Ştefan Baciu, de la Radio România Internaţional, a discutat cu europarlamentarul Virgil Daniel Popescu despre costul energiei în Uniunea Europeană şi despre capacitatea europenilor de a acoperi, din producţie proprie, cererea de energie.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, vorbim astăzi despre capacitatea Uniunii Europene de a se apăra în eventualitatea unui atac. Timp de ani de zile, cheltuielile pentru apărare nu au reprezentat o preocupare majoră pentru membrii europeni ai NATO. Însă vremurile se schimbă, iar apărarea este acum pe buzele tuturor. După anunțul Comisiei Europene privind împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru arme, UE asistă la o schimbare rapidă și de proporții a modului în care înțelege să se apere. Însă pot întreprinderile europene să recupereze teren în fața achizițiilor enorme de arme americane? Are Europa o armată suficientă? Puterea nucleară este suficientă în Europa? Sunt întrebări a care încercăm să răspundem astazi împreună cu Maria Grapini, europarlamentar, și  conf. univ. dr.  Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, analist politic.