Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Cât la București s-a simțit atmosfera anilor 1990, cu o ciobaniadă care a testat și felul în care violențele pot fi organizate în offline, nu (doar) pe rețele, lumea e preocupată de felul în care Inteligența Artificială poate scăpa de sub control. Ce state sunt vulnerabile? Cum modifică IA democrațiile și societățile? Și cum ajunge asta în România, unde instituțiile reprezentative par a fi golite de legitimitate și unde nu știm ce ni s-a întâmplat în 2024, dar cu siguranță vom afla că mortul e vină? O discuție cu profesorul de diplomație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Au încercat să înșele, și-au ascuns erorile, au inventat date: e vorba despre modele de Inteligență Artificială, date practic în vileag chiar de industria IA. Cât e însă scenariu apocaliptic, agentul IA ostil și care poate înlocui omul, și cât e calcul de afaceri? Și care e de fapt riscul major, care e decontat de societăți și democrații? Un dialog cu Răzvan Rughiniş, prodecan la Automatică și Calculatoare, autorul unei cărți despre societatea digitală, publicată la Editura Humanitas.

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Președintele Nicușor Dan a decis să-l apere pe șeful SPP Lucian Pahonțu, despre care Recorder arată că a participat la represiunile din decembrie 1989, din Piața Universității. Totuși, întrebarea cea mai importantă e mai largă: cum se face că tot personaje legate de fosta Securitate, o instituție de forță și represiune, sunt și astăzi în poziții de forță, chiar și la conducerea unui serviciu de informații? Invitat este profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

Situația energetică e critică, arătăm cu degetul Dunărea, însă nicio secetă nu întrece pagubele pe care le facem singuri, cu mâinile băieților deștepți din energie și ale populiștilor. România are de toate, și hidrocentrale, si gaze, și cărbuni, se strigă, dar numărăm gazele de patru ori și vinovații și responsabilii nici o dată. Invitată este Otilia Nuțu, expert politici publice și energie, de la Expert Forum.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Pentru patru zile consecutive, spațiul aerian românesc a fost penetrat de drone, trei au fost doborâte, ceea ce marchează un punct de cotitură pentru felul în care România se raportează la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. 

Sunt însă și altfel de drone, atrage atenția Anatol Şalaru, cele care își fac loc în instituțiile românești, pentru cā Rusia nu mai merge cu tancul la Chișinău, dar încearcă să slăbească Republica Moldova și prin România. 

În acest context, cât de oportună e tema unirii, pusă pe masă chiar de președinta Maia Sandu?

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția.

 Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. 

Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția.

 Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. 

Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,  co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.

Felul în care decupăm și spunem istoria nu e lipsit de importanță, mai ales atunci când războiul nu se mai duce doar pe câmpul de bătălie, ci și în mințile oamenilor. Nu e o noutate faptul că Rusia utilizează propaganda și tehnicile informaționale. Or, dacă ne uităm la ce se petrece în România în ultimii ani, unde diferite narațiuni istorice își cer decontul, de la neolegionarism la națioanl-ceaușism, ne întrebăm, rezonabil, cum sunt utilizate istoria și memorai colectivă pentru a forma nu doar opinia cetățenilor despre țară., ci și reziliența cognitivă. Patriotismul nu e un sentiment înăscut, ci un construct social. Invitat este Șerban Pavelescu, cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București,  co-autorul, împreună cu Alina Pavelescu, al unui volum de esență tare, "Istoria orbilor. România în război, 1940 - 1945," care se ocupă, printre altele, și de felul în care războiul a fost perceput și deformat în memoria publică.

Am învățat cā relele făcute în istorie, de la Holocaust si programul de exterminare a romilor până la un program de exterminare a copiilor cu dizabilități, în comunism, sunt din vina altora. Sau pur și simplu cu noi istoria a fost prea grea și nu ne-a lăsat loc de asumări. Nu trebuie nici să ne punem cenușă în cap, spune istoricul român care predă la Oxford Brookes Marius Turda, dar nici să lăsăm ca teme ca patriotismul, naționalismul și identitatea sa fie confiscate. Trebuie mai întâi să dezvățăm minciunile care ne-au fost spuse despre noi și să sperăm ca nu suntem într-un punct fără întoarcere, în care doar un nou experiment rău al istoriei ne va trezi. Marius Turda este membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor și predā istoria biomedicine. Cercetează istoria rasismului, naționalismului și eugeniei.

Ne e teamă să ajungem, noi și cei dragi, în grija lui, îl vrem fie maximal, fie maniheist, când de fapt discuția nu ar trebui să fie despre stat, ci despre binele comun și cum ieșim din marketingul politic care pare ca ne sufocă și nu mai putem discuta. Cazul Dumbrava are aspectele legale pe care ancheta le va lămuri, însă nu ar trebui să ratăm temele lui majore: asistența socială, grija față de cel vulnerabil, îngrijirea celor care nu pot să o facă singuri.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Servicii de informații, sistemul și restaurația. Emil Constantinescu s-a declarat învins de sistem și nu a mai candidat pentru cel de-al doilea mandat. Nicușor Dan se declară șeful sistemului și spune că nu poți lupta contra sistemului atunci când ești în fruntea lui: o eroare de limbaj sau un exercițiu de onestitate? Cert este că România nu reușește să ducă la capăt, din 1989 încoace, o schimbare autentică de regim, o curățare a instituțiilor, inclusiv a celor de informații, așa cum a început să o facă Peter Magyar la Budapesta. Invitat este profesorul de științe politice de la Universitatea Maryland Vladimir Tismăneanu.

Suntem atacați militar de Rusia, politic de SUA și economic de China, în același timp. Nu am mai fost niciodată în această situație. Lui Donald Trump trebuie să-i ținem piept, dar trebuie să o facem colectiv, pentru că nicio țară europeană singură, nici măcar Germania, nu este destul de mare pentru a o face de una singură. Însă prognosticul e rezervat: “Dacă mi-ați pune pistolul la tâmplă și mi-ați injecta serul adevărului, aș spune că intuiția mea este că forțele antiliberale, forțele naționalismului și ale dezintegrării vor avea câștig de cauză, cel puțin într-un orizont de timp de cinci până la zece ani”, spune Timothy Garton Ash, la Punctul pe știri. Timothy Garton Ash este istoric, scriitor și comentator britanic de prestigiu, specializat în istoria recentă a Europei, în special a Europei Centrale și de Est. Este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, membru al St Antony's College și cercetător principal (Isaiah Berlin Professorial Fellow), precum și Senior Fellow la Hoover Institution, Stanford University. În anii ’80 a călătorit mult dincolo de Cortina de Fier, scriind pentru publicații precum The Spectator, The Times, The Independent și New York Review of Books. Cea mai recentă carte, Patriile noastre. O istorie personală a Europei, este publicată în limba română la Editura Humanitas.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Se negociază orice, cu toate armele. Un element de noutate al acestei crize politice, pe cale să devină una de regim democratic, este cā totul e la vedere: șeful SPP apare în fotografie lângă președinte și politicieni, negocierea dintre Adrian Veştea și AUR nu e nici ea în culise. Încotro merge România și ce ne face să ajungem ritualic pe buza prăpastiei, până când fie norocul, fie o mână de oameni din tot mai fragilizată societate civilă salvează situația? Invitat este profesorul de filosofie Mihai Maci.

Horațiu Potra mai scapă o tură. Pe Călin Georgescu nu îl întreabă nicio autoritate de banii din campania electorală, CSM face liste cu dușmanii care critică acte ale justiției, jurnaliști, ONG-uri și politicieni. Magistrații care și-au asumat rolul de avertizori de integritate sunt sancționați, nu încurajați. Acestea sunt elemente de context. Pentru că în politică e și mai complicat: premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea voturi și de la partidele radicale, extremiste, însă nu mai e sigur nici de voturile PSD, iar Ciprian Ciucu ajunge la DNA, cu două zile înainte de Congresul PNL> Justiția trebuie să-și facă treaba, dar oportunitatea și contextul trebuie analizate. Invitată la Punctul pe știri este profesoara de științe politice Raluca Alexandrescu.

Cu câțiva ani înainte de ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu în alegeri, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt avertiza asupra focarelor neolegionare în care Georgescu este cultivat.

De altfel, spune el astăzi, strategia de recuperare a reziduurilor ceaușismului târziu a fost implementată încă din 1990, o operațiune care a întreținut curentul anti-occidentalizat și care și azi tine larg ușile deschise pentru restaurație. Privește critic anul care a trecut din președinția lui Nicușor Dan, mai ales pentru cum nu a încurajat masa critică, reformistă, din justiție și nu numai.

Care sunt instituțiile, personajele, grupările care țin în loc reformarea statului? De ce vorbim prea puțin despre figurile autentic bune ale României, cum este cea a lui Iuliu Maniu? La Punctul pe știri invitat este Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena.

Unde duce urma banilor Securității și ce au controlat ei în ultimii 36 de ani; cum au creat agenții sovietici Securitatea și ce au luat la plecarea din România; cum făcea Pacepa contrabandă; cum au fost recrutați generali și români de către GRU; ce breșe de securitate avea România în 2024, încât a anulat alegerile; de ce Rațiu și Coposu nu au avut o șansă reală; de ce statele occidentale nu înțeleg demiterea lui Ilie Bolojan și ar fi preferat să ducă la capăt reformele abia demarate. Sunt întrebări la care răspunde Dennis Deletant, istoric și analist de cursā lungă al României. Se întoarce mereu la tema democratizării serviciilor de informații: de ce România, în anii 1990, nu a vrut să asculte de sfaturile serviciilor de intelligence din statele cu democrații consolidate? 

Trăim în plină distopie orwellianå, în care algoritmii ne formateazā dorințele, așteptările și ne restrâng libertatea și băieții răi, dictaturile și autocrațiile, profită din plin. Nu ne ajută nici tehnocrați a GAFAM, nici pofta de beneficii a lui Donald Trump. Iar România e într-o situație mai precară, pentru cā, spune istoricul francez Thierry Wolton, nu are politicieni străluciți, dar are corupție. Avertismente lanseazā și Papa, chiar de la Vatican. Invitat este scriitorul și istoricul Thierry Wolton.

Dupā ce România a transmis cât se poate de clar neconcordanța de la vârful statului, cu informațiile contradictorii date de președinte și ministrul Apărării, de vreme ce ministrul Apărării nu validează informațiile președintelui, cā drona a fost deviată de ucraineni, însă le repudiază “poate la SRI”, șeful Armatei este vizat de DNA, sub suspiciunea de corupție. România pare vulnerabilizată și tributară unei lipse de curaj politic. Cum a citit Moscova reacția de la București și care sunt urmările? Invitat este istoricul Cosmin Popa.

Drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 nu a afectat doar un bloc. A lovit iluzia că regiunea Moldova este protejată și că statul român este pregătit pentru amenințările războiului modern, spune, și nu pentru prima dată, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Împietrirea în paradigma Porții Focsanilor înseamnă să abandonezi Moldova, pentru a apăra doar Capitala, lucru care nu trece neobservat nici de locuitori și nici de Rusia. E ca o invitație, spune la Punctul pe știri istoricul Dorin Dobrincu, invitatul acestei ediții.

Nu a fost raportul despre anularea alegerilor din 2024 și mai ales a cauzelor care ne-au dus acolo, cu tot cu "băieții" de acasă care au pregătit terenul, ci un raport despre dezinformare și cum ar trebuie să o contracarăm. 

România Imună, care se prezintă drept o organizație civică și parapolitică, a lansat astfel, la Cotroceni, sub înaltul patronaj al președintelui, o propunere de strategie care a ocolit și restanțele din serviciile de informații și garda lăsată jos, și alți elefanți din cameră, cum sunt vulnerabilitățile culturale și de justiție ale României. 

Rufin Zamfir, expert în combaterea dezinformării, și jurnalista Codruța Simina, autoarea Misreport, au fost la dezbaterea României Imune și sunt acum invitați la Punctul pe știri, pentru a discuta de fapt cum nu putem evita soluțiile pentru educație și justiție, în combaterea dezinformării. Or, magistrații care, de pildă, au vorbit în ancheta Recorder mai degrabă sunt sancționați de sistem, iar percepția nedreptății e o vulnerabilitate de securitate. 

Criticile aduse de premierul interimar Ilie Bolojan proiectului centralei nucleare de la Doicești, bazată pe tehnologia reactoarelro mici modulare, au pus pe agendă o temă falsă și care inflamează: se vorbește despre pro și anti-americanism, când dezbaterea este despre cost/beneficiu, ratarea unor opțiuni alternative, secretomania care îi aduce în prim-plan tot pe băieții deștepți din energie și avantajele de a nu rata trenul unor noi tehnologii. Tranzacționalismul administrației Trump a făcut președinția să contracteze o firmă care să facă lobby, inclusiv în domeniul energetic, dar înseamnă asta să nu pui în discuție problemele unui proiect costisitor, dar care are alte avantaje? Invitată  este experta în energie Eugenia Gusilov.

Un an de mandat l-a prins pe președintele Nicușor Dan criticat mai degrabă de susținători și lăudat de foști detractori. Dacă ne uităm la cum arată lucrurile, haosul și ambiguitatea par a fi folosite ca tehnici în războiul hibrid, dar cu tot materialul de acasă. Un fugar devoalat ca pro-rus, Sebastian Ghiță, îl ironizează pe președintele din "munții Făgăraș", pentru a da un brânci ONG-urilor și președintei Maia Sandu. Un infractor apare în Parlamentul European și face ce fac trolii, scandal la premierea Maiei Sandu. Ordonanța SAFE e și ea nesigură, PSD a atacat-o la CCR. Și peste toate, nimeni nu vrea cu totul la guvernare. Invitat la Punctul pe știri este filosoful Andrei Cornea.

Lumea așa cum este trebuie distrusā și refăcută de cei câțiva care au acces la adevăr,  într-o formă ideală, cea a "network state". Formula pare complicată filosofic, dar de fapt e simplă, distopică, și propune un fel de minunată lume nouă a lui Huxley, de asta-dată printr-o ideologie încă necompactā, pornind din Silicon Valley, unde Peter Thiel vorbește despre Catedrală și Antihrist și Srinivasan despre Network State. Sunt magnați tech, cu companii care au nume împrumutate din Stăpânul inelelor (cum e Palantir-ul lui Thiel) și a căror reușită ideologică și de putere depinde de eșecul democrației liberale, incompatibile în viziunea lor cu tehnologia și cu tehnologia puterii. Pe scurt, pentru ei inamicul al cărui fel de fi în lume îi amenință existențial este Europa, cu democrația ei veche. Au nevoie de state eșuate, slabe și de o naturā umană modificată cognitiv, încât, ca-n Huxley, să ia voluntar “pastila roșie”. Deocamdata sunt idei care se dezbat, doar cā unele au vehicul politic și o semantică pe care democrația liberală mai veche încă nu o poate contracara. Și democrația are nevoie de un vocabular nou și de o viziune asupra lumii care să dea oamenilor sentimentul de apartenențā. Și de instituții și state puternice, în Europa, care să înțeleagă ce înseamnă puterea pe care o vrea Palantir, în termeni de control. Invitat este profesorul de democrație digitală de la Oxford Corneliu Bjola.

Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta stabilității economice, pentru cā isteria politică poate buşi foarte ușor economie. Iar realitatea e cā România plătește pensii și salarii din împrumuturi și credibilitatea de țară e cea care influențează dobânzile la care se împrumutăm. Statul nu poate fi condus ca o companie, dar companii de stat trebuie eficientizate, încât să nu pierdem bani. Invitat este Sergiu Neguț, antreprenor în economia reală și președintele Romanian Business Leaders.

Olanda a făcut acest experiment și a lăsat un lider al dreptei radicale să guverneze: a eșuat și țara s-a întors către moderați. Franța nu rezistă unui astfel de experiment și construiește un cordon sanitar în jurul extremiștilor. Soluția nu e universală: dacă îi izolezi, pot crește la nivel local mai radicalizat; dacă îi lași să eșueze la guvernare, poate fi mult prea distructiv pentru țară. Invitat este profesorul de științe politice Radu Carp, autor al unui volum despre tehno-populism.

Cu toate cā România și-a dorit o participare americană la nivel înalt la summit-ul B9, pe care nu a obținut-o, dar SUA au participa totuși la nivel de subsecretar de stat, o reuşitā este prezența liderilor statelor scandinave. Putea fi însă un prilej din care să scoatem mai mult? O eroare pare fi aceea cā Republica Moldova nu a fost invitată ca observator, spune la Punctul pe știri invitata ediției, Oana Popescu Zamfir, de la Global Focus România.

După moțiunea de cenzură și tensiunile de pe scena politică, nu au trecut neobservate mesajele președintelui Nicușor Dan: a început să spună "pro-occidental" în loc de vechiul "pro-european" și a afirmat că Europa trebuie și criticată, inclusiv ideologic și chiar de ziua ei. Sunt doar nuanțe semantice sau marchează o schimbare de politică externă? Caută președintele să pună temeliile unei platforme moderat conservatoare, în vreme ce Ilie Bolojan a anunțat că va construi un pol de dreapta reformist? Și ce înseamnă un premier bibelou. cui servește? La Punctul pe știri invitat este politologul Marius Ghincea, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Instituțiile de securitate din România au acceptat principiul controlului democratic civil al serviciilor de informații de dragul integrării în NATO, dar au creat mecanisme de selecție a „controlorilor”. Astfel, au apărut politicienii cu doctorate militare sau de la colegii de apărare, ordine publică și siguranță națională. O rețea care a creat o elită “politici-militară”, care blochează consolidarea democrației și care, prin fenomenul plagiatului extins, au creat o vulnerabilitate majoră de securitate. Invitat este Marian Zulean, profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti. A publicat mai multe cărţi şi articole despre relaţiile dintre armată şi societate, în domeniul sociologiei militare și al studiilor de securitate. Înainte de cariera academică, a avut şi o bogată experienţă practică, în calitate de consilier la Preşedinţia României şi de ofiţer paraşutist (în Ministerul Apărării Naționale). Ca urmare a contribuţiei la aderarea României la NATO a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară“.

Planul de a forța mâna PNL și a președintelui Dan, în așa fel încât teama de un guvern AUR-PSD să facă acceptabilă îndepărtarea lui Ilie Bolojan, s-ar putea împiedica de ambiția unei elite “politici-militare” de a ajunge la guvernare. 

În fond, nu ar prima dată când combinațiile politice duc la rezultate care scapă de sub control. Ce e sigur însă e consemnul de a nu vorbi despre ce a dus la dezastrul din 2024, care continuă și azi. 

Restaurația e mai puternică decât societatea care vrea reformarea statului? 

Invitat este Sorin Ionițǎ (Expert Forum)

PSD a decis cā poate depune moțiune de cenzură împreună cu AUR, lăsând deschisă chiar și posibilitatea unui guvern cu partidul auto-intitulat suveranist. O formă de șantaj, pentru a pune și mai mare presiune pe Ilie Bolojan să plece din fruntea guvernului sau un plan în etape, care poate duce și la suspendarea președintelui? Până una alta, orice ieșire din criză nu va ține, fără ca instituțiile să fie depolitizate. Iar România deja pierde din credibilitate, inclusiv cea legată de securitate, dacă ne uităm la dronele care cad tot mai des pe teritoriul României. La Punctul pe știri invitat este politologul Cristian Pîrvulescu.

Ori de câte ori apare o criză, sunt puse în alertă și triburile: ești fie pro, fie contra, a treia soluție nu încape.   Cum se formează însă opiniile și cât de “vinovați” sunt influencerii? Cum ne polarizează algoritmii? Și cine ajunge în comunitățile reale, cat noi ne poziționăm în social media? Invitat este antropologul Alexandru Bālāşescu.

PSD a declanșat o criză guvernamentală, mizând pe vulnerabilitățile din PNL și pe ambiguitatea președintelui Nicușor Dan, dar Sorin Grindeanu nu stă liniștit în partid, mai ales că discursul de lider și l-a adjudecat Olguța Vasilescu, edilul Craiovei. Mai mult, deși PSD pare a fi vrut să aducă "acasă" electoratul pe care îl vede pierdut în curtea AUR, s-ar putea să fi obținut exact inversul și să piardă și mai mult din ce avea la ultimele alegeri. La Punctul pe știri, Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice București.

Listarea la Bursă a unor pachete minoritate ale companiilor de stat a devenit pretext pentru PSD de a repune pe piață sloganul anilor 1990: "Nu ne vindem țara". De fapt, asta ar deranja status quo-ul și ar obliga la transparență: ce bani intră, ce bani ies și cum sunt ei folosiți pentru interesul cetățenilor. E muniție în campania pe care PSD o duce contra premierului Bolojan, devenit indezirabil, chiar dacă, iarăsi, avem un jalon în PNRR și alți bani ar putea fi pierduți de România. Criza politică de la București complică lucrurile și economia și protejează vechi metehne. La Punctul pe știri, invitată este Otilia Nuțu, expert în politici publice și energie, de la Expert Forum.

Cine rămâne, cine aruncă zarurile? România a intrat în cămară: în cămara politică, unde premierul Bolojan spune că rozătoarele sunt gata să consume proviziile țării, iar PSD insistă că nu-l mai acceptă pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului. Iar soluțiile nu par a fi la președintele Nicușor Dan, care spune răspicat că se va limita la medierea constituțională. Mai poate fi România astfel guvernată sau ajunge la alegeri anticipate? E frica de suspendare a președintelui reală sau e o prudență în fața unei eventuale cooptări a AUR la guvernare? Care sunt ieșirile din criza politică de care România părea că nu mai are nevoie? Profesorul de științe politice Cristian Preda este invitat la Punctul pe știri.

Înfrângerea lui Viktor Orban la Budapesta a fost primită cu entuziasm în Europa, nu și la Moscova, nu și de MAGA, în America. La București se simte o oarecare invidie, mai ales că Peter Magyar, cel care l-a dat jos pe Orban, a anunțat rapid demantelarea sistemului de corupție, schimbarea unor șefi în justiție și o anchetă privind banii. E corect să comparăm sau liderii politici de la București nu au încotro, pentru stabilitatea politică? Cu cine va înlocui Moscova piesa pe care o pierde prin înlăturarea lui Viktor Orban? Urmează alegeri în Bulgaria, iar la București criza politică și numirile din justiție taie din speranță. Invitat este profesorul de diplomație digitală la Oxford Corneliu Bjola.

La Bruxelles se discută despre următorul buget al Uniunii - pentru ce nu vor mai fi bani și cum statele îi pot pierde, dacă nu fac și reforme. UE ar e însă o problemă suplimentară: Ungaria, care nu doar ca blochează decizii, dar și da Kremlinului informații. Vor schimba alegerile de la Budapesta situația? Și până la urmă ce mecanisme ale Uniunea Europeană pentru a ieși din blocaje și pentru a se asigura cå Moscova nu primește informații confidențiale? Sigfried Mureșan, raportor pentru viitorul buget al UE este invitatul ediției.

De 36 de ani, o carcasă parcă s-a închis deasupra noastră și trăim în plină revenire a fostilor din regimul comunist și a celor pe care i-au format și plasat la pârghiile puterii. Cum am ajuns aici, ce am ratat si mai ales cum facem ca despotmolitorii, cei care fac bine, să se audă mai mult? În fond, e și țara lor și țara mea, spune Gabriel Liiceanu, invitat la Punctul pe știri, intr-un dialog despre țarā, destin și de ce e unic fenomenul Pāltiniş.

După ce termină războiul cu Iran, președintele Trump a anunțat că, într-un fel sau altul, va lua Cuba. Situația la Havana este însă tot mai dramtică, dar și cu accente grotești: cu toate că lipsește electricitatea și cubanezii se deplasează, în lipsa transportului în comun, cu bicicletele, turismul ideologic, comuniștii de prin lume, s-au adunat în Cuba, în semn de solidaritate. 

China a trimis orez, după ce, în anii 1990, a trimis biciclete, pentru că și atunci, după căderea URSS, a urmat o perioadă specială de foamete. 

Cum a pierdut însă America partida, deși sancțiunile sunt în picioare de după criza rachetelor, singura dată când, după al Doilea Război Mondial, un conflict nuclear a fost cât pe ce să se întâmple? Și cum a rezistat regimul în epoca post-Castro, care, nici el, nu a pornit la drum convins de comunism? 

Caterina Preda, specializată în America Latină, este invitata acestui episod.

Războiul din Golf care a dus la eliberarea Kuweitului cucerit de Irakul lui Sadam Hussein a însemnat și intrarea statelor din Golf sub umbrela de securitate americană, bazele militare acum atacate de Iran. Totuși, Sadam Hussein a rămas la putere și sancțiunile dure de după au dus la consecințe dramatice. 

Al doilea război cu Irakul, când americanii au rămas câțiva ani, a consacrat Iranul ca stat problemă pentru regiune, mai ales din perspectiva creării organizațiilor proxy teroriste. De aceea statele din Golf nu-și permit acum ca America să încheie războiul, fără a distruge capacitățile balistice ale Teheranului. 

Invitat este Cătălin Gomboş, fost corespondent de război în Irak și Afganistan și autorul unui volum care reunește însemnările din teatrele de război.

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.

Intrată în comunism cu capitala aproape distrusă de bombardamente și cu elita ucisă în masacrul de la Katyn, Polonia nu a fost niciodată convinsă de ideile sovietice. Au făcut rezistență și, după 1989, cu economia distrusă, a reușit să se reinventeze și azi să fie printre cele șase țări nominalizate în viteza întâi a UE. Nu negociază însă pericolul rusesc și amenințarea uneori Rusii agresive. De ce România a fost mai slabă? Am avut un comunism mai dur și instituții parazitate și după 1989? La Punctul pe știri invitat e Adam Burakowski, istoric polonez, autorul unei cărți de referință despre Ceaușescu, "geniul Carpaților".

Cu conducerea politico-religioasă decapitată, după ce atacurile coordonate israelo-americane l-au eliminat pe ayatollahul Khamenei, Republica Islamică Iran, care luptă pentru supraviețuire, a început o serie de atacuri asupra bazelor americane din regiune, dar au ajuns și la baza militară din Cipru. Cât poate dura un război de uzură și cum poate fi schimbat regimul, cum a anunțat președintele Trump, fără "boots on the ground"? Ce instrumente mai are Iranul la dispoziție, cunoscându-i rețeaua regională de proxy, dar și alimentarea rețelelor teroriste? Sunt consecințe economice? La Punctul pe știri invitat este Flavius Caba-Maria, președintele think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), co-autor al volumului The Geopolitics of Iran.

Din timp în timp, ne amintim cā România a trebuit să navigheze, de-a lungul istoriei, între două sau chiar trei mari puteri. În doua sau mai multe luntri însă a fost însă și un mod de a supraviețui, de-a prezerva creștinătatea, chiar dacă pentru unii domnitori a însemnat și acuza de trădarea și moartea. O astfel de trădare a otomanilor la ruși i-a făcut pe otomani să ne trimită domnitorii fanarioți, pe umerii cărora punem azi tot greul corupției. Nuanțele însă și mai istoria de zi cu zi, de dincoace de războaie, sunt mult mai complexe. Invitat este Tudor Dinu, profesor de literatură și limba greacă, autorul unor volume de referință despre fanarioți și alte aventuri.

Prin poziționarea de mediator în Orientul Mijlociu, Nicolae Ceaeșescu a reușit să proiecte o politică externă corentă și cu rezultate, a fost primit chiar și în SUA, deși consecințele pe plan intern sunt cu totul altele. O vizită oficială în America își dorește și administrația Dan, de altfel acesta e unul dintre motivele pentru care președintele României a decis să mergă el la Comitetul de pace condus de Donald Trump, în absența majorității statelor europene și, acolo unde unele țări trimit observatori, aceștia sunt miniștri, consilieri, secretari de stat. Pot fi beneficiile mai mari decât pagubele, pentru că, așa cum arată, în acest Comitet vor fi prezenți mai degrabă lideri ai unor state cu democrații problematice, dacă nu chiar autocrați. Istoricul Cosmin Popa e invitatul acestui episod.

De la Conferința de securitate de la Munchen a lipsit și astfel România nu a participat la dezbaterile între liderii europeni, însă Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru pace, prezidat de Donald Trump. Dintre statele europene, vor mai fi reprezentate doar Ungaria și Polonia și, ca observator, Italia, dar fără reprezentare la nivel înalt, G.Meloni nu va merge. Anunțul a fost făcut de președinte în social media, fără explicații, fără a explica mandatul României și fără a justifica absența de la Munchen, unde au fost trasate noile linii conceptuale și de securitate pentru Europa. Două decizii care arată ambiguitate și prudență sau o strategie prin care România transmite că are o viziune, dar nu o comunică? Invitată este experta Global Focus Oana Popescu Zamfir, aflată chiar la Munchen.

Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teza tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntrii. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteza întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.

Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).

În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.

Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și  tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).

Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.

Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.

Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator,  Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.

Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.

Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!

La 16 ani, a fost arestată pentru că trimitea scrisori de compasiune familiilor deținuților politic din Reghin, orașul natal. Era în clasa a XI-a când a luat drumul temnițelor comuniste, o călătorie de aproape 2.000 de zile printr-o lume populată de oameni curajoși, încă luminoși, pe care dictatura comunistă îi voia lichidați. De altfel, faptul că Doina Cornea și Corneliu Coposu supraviețuiseră i-a iritat la culme pe Iliescu și cei din preajma lui, după 1989. Azi, fata de 16 ani, Nina Moica, este mai puțin cunoscută decât sunt clipurile virale cu Ceușescu, în social media. Cine a câștigat din pervertirea memoriei sociale, încât azi, sunt magistrați cărora le e teamă să vorbească? Invitat este scriitorul și politologul Ioan Stanomir.

În timp ce sunt magistrați care confirmă capturarea justiției și tergiversarea marilor dosare, președintele rămâne prudent, îi așteaptă pe magistrații care au ceva de spus la discuții, dar mesajul e cā în curtea lor, doar ei pot face curățenie. E o fereastră mică în care lucrurile pot fi recuperate și un anumit simț al dreptății relegitimat, spune și judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care s-a ridicat în picioare si a vorbit. Aici suntem, la 35 de ani de la căderea comunismului, cu momente în care pare cā reforma e ireversibilā și altele în care restaurația revine mai puternic. Invitat este profesorul de științe politice Cristian Preda.

De neregulile din justiție se vorbește de mult timp, la fel ca de batista pusă pe țambalul corupției. Dar filmul întreg al sistemului suveicā ridicat în jurul Liei Savone, cu magistrați șicanați și dosare împinse la prescriere, sā scape cine trebuie, nu-i mai lasă pe politicieni să tacă. Un documentar Recorder este cel care poate reseta și justiția, și responsabilitatea politică și chiar societatea, care și ea a ieșit din apatie. Ce trebuie făcut și pe cine protejează sistemul? La Punctul pe știri, cu Sorin Ioniță, de la Expert Forum.

Administrația Trump pare că declară război cultural deschis mai vechii Europe și le transmite mișcărilor extremiste, populiste, radical conservatoare că trebuie să aibă o voce mai puternică în fața democrației liberale. Va reuși MAGA să devină o ideologie dominantă, o locomotivă pentru toți contestatarii, mai ales cu ajutorul magnaților tech și al unei religii în care cei aleși accelerează istoria? Un episod cu antropologul Alexandru Bălășescu.

România a fost prinsă cu garda jos și nu pare cå își revine: politic, toți se grăbesc să apere status quo-ul, însă social tensiunea e în creștere, de unde și instrumentalizarea diverselor nostalgii totalitare, până la cultul lui Ceaușescu. Nu te poți face frate cu dracul să salvezi raiul, nu merge la nesfârșit, spune istoricul Cosmin Popa. O ediție maraton, cu directorul IICMER Daniel Şandru și istoricul Cosmin Popa, despre unde suntem în războiul hibrid și ce ne face mai slabi.

Cu cât știința a avansat, neuroștiința ne spune tot mai multe despre cum funcționează creierul și cum îl schimbă fiecare cuvânt nou învățat, dar și minciuna și deformările, cu atât oamenii au devenit mai nepricepuți la psihologie și la cunoașterea celuilalt. Reacționăm prin emoticoane și emoji, votăm lideri politici tot mai impostori sau prădători și umanitatea pare intr-un moment de cotitură. Un dialog așezat, cu scriitorul Vlad Zografi, totodată fizician și coordonatorul colecției de știință de la Editura Humanitas.

Președintele Nicușor Dan a numit-o independențā solidarā și a anunțat ca ambiția e ca România să devină lider regional. Dar ce înseamnă ca România să devină solidar independentă? E o concesie politică și se adresează mai degrabă unui public intern sau pe pentru urechile partenerilor României? Oana Popescu Zamfir, expert în politici internaționale la Global Focus, este invitată acestui episod.

După ce cei doi teroriști trimiși la ordinul direct al lui Nicolae Ceaușescu să o bată – dar să nu o omoare, ci să o lovească în cap, încât să nu mai poată vorbi, și să o facă acasă la ea, pentru ca toți să știe că ochiul panoptic al dictaturii îi găsește în orice loc pe care îl cred în siguranță și curat – nu reușesc până la final și ea iese din comă, primul lucru pe care îl face Monica Lovinescu, spre îngrijorarea medicilor francezi, e să ajungă la microfon, să spună că poporul român, la fel ca ea, e victima unor criminali. A fost vocea care denunța crimele pe care regimul comunist le organizase într-un sistem masiv de exterminare și reducere la tăcere a românilor. Decepțiile ei de după 1989 au fost însă enorme: a fost martora unui proces de restaurație care a rămas o traumă în istoria României, cu marile dosare ale Revoluției și Mineriadei încă neîncheiate. O ediție specială, despre Monica Lovinescu și destinul ei și al țării, chiar de ziua ei de naștere. Invitat este Cristina Cioabă, cea care a îngrijit la Humanitas monografia Monicăi Lovinescu.

După o perioadă în care corupția dispăruse din discursurile politice și nici mari dosare nu mai apăreau, corupția revine în forță, chiar în Strategia națională de apărare propusă de președintele Nicușor Dan. Mai mult, acesta vrea o implicare a serviciilor de informații, dar doar în etapa de colectare a datelor. Sunt serviciile pregătite să facă asta, după ce România a fost prinsă cu garda jos anul trceut, la alegerile prezidențiale?  Sau sunt elefantul din cameră? Invitat este Cosmin Popa, istoric.

Traiul pe datorie, consumerismul accelerat și supra-promisiunile politicienilor, care au făcut ca demagogul cel mai bun să câștige alegerile, caracterizează lumea în care trăim. Cu trai pe datorie, solidaritate socială redusă și o devalorizare a educației. Toate acestea au dus însă la fenomene radicale și la criza democrațiilor. Care e soluția și de unde începem? Un dialog despre moralitate, bani și democrație cu economistul șef al BNR Valentin Lazea.

Cântarea unor versuri atribuite poetului și comandantului legionar Radu Gyr, în Catedrala Națională proaspăt inaugurată cu fast, a suscitat critici în spațiul public. Patriarhia s-a apărat vorbind despre mesaje creștine și patriotice și spunând că poezia nu e scrisă de Gyr, dar varianta că ar fi scrisă de călugărițe în stil neolegionar nu sună deloc mai încurajator. E o vânătoare de vrăjitoare legionare sau un semnal de alarmă că ne adaptăm unui zgomot de fond în care reziduurile legionare, care au dus recent chiar la un puci eșuat, trec drept banale? Invitat este Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.

vineri, 7 noiembrie Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Fenomenul Mamdani. Un politician atipic, care se declară democrat socialist, a câștigat primăria New York. Zohran Mamdani a avut o campanie la firul ierbii și promisiunile lui au repus pe agenda tinerilor conceptul de speranță. Grădinițe gratuite, la fel și transportul în comun, taxarea mai severă a marilor companii. De fapt, Mamdani a provocat status quo-ul capitalist. Pendulul încleiat a început sa se miște între dreapta conservatoare MAGA și o stângā socialistā. Cum rămâne cu centrul moderat? Invitat este profesorul de diplomație de la Oxford Corneliu Bjola.

vineri, 31 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Colectiv: 10 ani de agonie și marii vinovați. Nu suntem mai bine decât acum 10 ani, când am plecat de la "Avem de toate" și am ajuns la morțile nedrepte din spitale, în care în venele celor care supraviețuiseră incendiului din Colectiv nu a intrat salvarea, ci nosocomialele și mai ales indolența politicienilor. Știm numele vinovaților direct implicați și știm acum și numele celor care au ucis apoi, moral, speranțele că România se va face bine. Deceniul post-Colectiv s-a pliat pe mandatele fostului președinte Klaus Iohannis. La Punctul pe știri facem bilanțul acestui deceniu care ne-a lăsat în agonie cu profesorul de științe politice Ioan Stanomir.

miercuri, 29 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Rusia lui Putin cel groaznic. Cum au ajuns rușii să interiorizeze autoritarismul care are în modul lui de funcționare crima cea mai violentă și minciuna? Cu cât mai despotic e regimul în interior, cu atât sunt mai violenți soldații ruși pe front: e o formă de compensare, spune Gabriel Liiceanu. Cum intră rāul în istorie și cum dăm vocea mai tare partidei binelui, oamenilor care excelează, cum alegem nu calea negativă, care merge de la invidie la crimā, ci pe cea în care ne bucurăm când un altul este mai bun? Nu am reușit în cei 35 de ani, mai ales după primii în care am fost mereu deturnați, de politicieni. Gabriel Liiceanu este invitatul acestui episod.

Duminică, 26.10.2025

Producător: Sorin Turcin

Cum a reușit Republica Moldova să-i scape printre degete lui Putin și ce trebuie făcut urgent, pentru ca Rusia să nu-și reorganizeze atacurile. La Chișinău și la București. Un interviu eveniment cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

vineri, 24 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Un Trump regal. America nu vrea un rege, au spus americanii care au ieșit în stradă, de No kings day. Donald Trump le-a răspuns în stilul caracteristic, cum altfel, prin videoclipuri generate de Inteligența Artificială în care poartă coroană și pilotează un avion din care bombardează protestatarii cu...fecale. E drept, era mai optimist că va aduce pacea și că se va vedea cu Vladimir Putin, la Budapesta, o întâlnire între timp anulată. Totul, pentru a face, așa cum a declarat, America mare din nou. Cât de mare poate fi America și cât de mică democrația, o ecuație tot mai complicată, pe care o analizează, de la Washington, politologul Vladimir Tismăneanu.

După tergiversări, Curtea Constituțională a luat o decizie în privința pensiilor speciale ale magistraților: nu se face încă reforma, pentru că guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut o greșeală de procedură și nu a așteptat avizul, care e doar consultativ, al CSM. Ce înseamnă acest aviz, trebuia doar cerut sau și așteptat? Se pare că nici judecătorii CCR nu au fost de acord între ei, pentru că decizia care înseamnă să luăm de la zero reforma pensiilor magistraților a fost luată cu o majoritate de 5 la 4. Laura Ștefan, expert anticorupție, face decriptajul deciziei CCR și a consecințelor acesteia, la Punctul pe știri.

vineri, 17 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Descriere: Memoria pădurii de molizi

Cu drapelul românesc și cruci pe care legaseră ștergare albe, au pornit pe ceea ce credeau că va fi drumul spre patria mamă, România, dar a devenit o mare groapă comună. Au fost prinși în ambuscadă și măcelăriți de sovietici în ceea ce istoria va reține ca masacrul de la Fântâna Albă, din Bucovina de Nord. Pe locul acestor crime a fost plantată o pădure de molizi, titlul celui mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu. Putea România să facă mai mult pentru oamenii ei? Poate România  de astăzi să-și salveze oamenii din Moldova, despre care istoricul Dorin Dobrincu spune că, așa cum arată strategia de apărare, este abandonată în cazul unui război? Cum arătăm, așadar, de la ultimatumul prin care am cedat Bucovina de Nord și Basarabia la Poarta Focșanilor, care ar apăra restul țării, cu riscul pierderii Moldovei, la Punctul pe știri, cu istoricul Dorin Dobrincu.

vineri, 10 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Și-a vazut rând pe rând prietenii căzuți în capcana perfidă a ideologiei fasciste. El a rezistat și nici nu a tăcut: a denunțat răul, ne-a avertizat, s-a încăpățânat să nu devină...rinocer. Rinocerita e o boală urâtă, face zgomot și azi are la dispoziție rețelele sociale care accelerează ura și țipetele. Cine erau rinocerii la origine, în piesa lui Eugen Ionescu și cum au ajuns astăzi să ne tulbure bulele și mai ales oglinzile? Și ca să complicăm lucrurile, avem și crocodilii de mlaștină, care introduc mâlul în societate și în politică. Invitat este scriitorul, dramaturgul și jurnalistul Matei Vișniec.