Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

Cu toate cā România și-a dorit o participare americană la nivel înalt la summit-ul B9, pe care nu a obținut-o, dar SUA au participa totuși la nivel de subsecretar de stat, o reuşitā este prezența liderilor statelor scandinave. Putea fi însă un prilej din care să scoatem mai mult? O eroare pare fi aceea cā Republica Moldova nu a fost invitată ca observator, spune la Punctul pe știri invitata ediției, Oana Popescu Zamfir, de la Global Focus România.

După moțiunea de cenzură și tensiunile de pe scena politică, nu au trecut neobservate mesajele președintelui Nicușor Dan: a început să spună "pro-occidental" în loc de vechiul "pro-european" și a afirmat că Europa trebuie și criticată, inclusiv ideologic și chiar de ziua ei. Sunt doar nuanțe semantice sau marchează o schimbare de politică externă? Caută președintele să pună temeliile unei platforme moderat conservatoare, în vreme ce Ilie Bolojan a anunțat că va construi un pol de dreapta reformist? Și ce înseamnă un premier bibelou. cui servește? La Punctul pe știri invitat este politologul Marius Ghincea, cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Instituțiile de securitate din România au acceptat principiul controlului democratic civil al serviciilor de informații de dragul integrării în NATO, dar au creat mecanisme de selecție a „controlorilor”. Astfel, au apărut politicienii cu doctorate militare sau de la colegii de apărare, ordine publică și siguranță națională. O rețea care a creat o elită “politici-militară”, care blochează consolidarea democrației și care, prin fenomenul plagiatului extins, au creat o vulnerabilitate majoră de securitate. Invitat este Marian Zulean, profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti. A publicat mai multe cărţi şi articole despre relaţiile dintre armată şi societate, în domeniul sociologiei militare și al studiilor de securitate. Înainte de cariera academică, a avut şi o bogată experienţă practică, în calitate de consilier la Preşedinţia României şi de ofiţer paraşutist (în Ministerul Apărării Naționale). Ca urmare a contribuţiei la aderarea României la NATO a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militară“.

Planul de a forța mâna PNL și a președintelui Dan, în așa fel încât teama de un guvern AUR-PSD să facă acceptabilă îndepărtarea lui Ilie Bolojan, s-ar putea împiedica de ambiția unei elite “politici-militare” de a ajunge la guvernare. 

În fond, nu ar prima dată când combinațiile politice duc la rezultate care scapă de sub control. Ce e sigur însă e consemnul de a nu vorbi despre ce a dus la dezastrul din 2024, care continuă și azi. 

Restaurația e mai puternică decât societatea care vrea reformarea statului? 

Invitat este Sorin Ionițǎ (Expert Forum)

PSD a decis cā poate depune moțiune de cenzură împreună cu AUR, lăsând deschisă chiar și posibilitatea unui guvern cu partidul auto-intitulat suveranist. O formă de șantaj, pentru a pune și mai mare presiune pe Ilie Bolojan să plece din fruntea guvernului sau un plan în etape, care poate duce și la suspendarea președintelui? Până una alta, orice ieșire din criză nu va ține, fără ca instituțiile să fie depolitizate. Iar România deja pierde din credibilitate, inclusiv cea legată de securitate, dacă ne uităm la dronele care cad tot mai des pe teritoriul României. La Punctul pe știri invitat este politologul Cristian Pîrvulescu.

Ori de câte ori apare o criză, sunt puse în alertă și triburile: ești fie pro, fie contra, a treia soluție nu încape.   Cum se formează însă opiniile și cât de “vinovați” sunt influencerii? Cum ne polarizează algoritmii? Și cine ajunge în comunitățile reale, cat noi ne poziționăm în social media? Invitat este antropologul Alexandru Bālāşescu.

PSD a declanșat o criză guvernamentală, mizând pe vulnerabilitățile din PNL și pe ambiguitatea președintelui Nicușor Dan, dar Sorin Grindeanu nu stă liniștit în partid, mai ales că discursul de lider și l-a adjudecat Olguța Vasilescu, edilul Craiovei. Mai mult, deși PSD pare a fi vrut să aducă "acasă" electoratul pe care îl vede pierdut în curtea AUR, s-ar putea să fi obținut exact inversul și să piardă și mai mult din ce avea la ultimele alegeri. La Punctul pe știri, Raluca Alexandrescu, de la Facultatea de Științe Politice București.

Listarea la Bursă a unor pachete minoritate ale companiilor de stat a devenit pretext pentru PSD de a repune pe piață sloganul anilor 1990: "Nu ne vindem țara". De fapt, asta ar deranja status quo-ul și ar obliga la transparență: ce bani intră, ce bani ies și cum sunt ei folosiți pentru interesul cetățenilor. E muniție în campania pe care PSD o duce contra premierului Bolojan, devenit indezirabil, chiar dacă, iarăsi, avem un jalon în PNRR și alți bani ar putea fi pierduți de România. Criza politică de la București complică lucrurile și economia și protejează vechi metehne. La Punctul pe știri, invitată este Otilia Nuțu, expert în politici publice și energie, de la Expert Forum.

Cine rămâne, cine aruncă zarurile? România a intrat în cămară: în cămara politică, unde premierul Bolojan spune că rozătoarele sunt gata să consume proviziile țării, iar PSD insistă că nu-l mai acceptă pe Ilie Bolojan în fruntea guvernului. Iar soluțiile nu par a fi la președintele Nicușor Dan, care spune răspicat că se va limita la medierea constituțională. Mai poate fi România astfel guvernată sau ajunge la alegeri anticipate? E frica de suspendare a președintelui reală sau e o prudență în fața unei eventuale cooptări a AUR la guvernare? Care sunt ieșirile din criza politică de care România părea că nu mai are nevoie? Profesorul de științe politice Cristian Preda este invitat la Punctul pe știri.

Înfrângerea lui Viktor Orban la Budapesta a fost primită cu entuziasm în Europa, nu și la Moscova, nu și de MAGA, în America. La București se simte o oarecare invidie, mai ales că Peter Magyar, cel care l-a dat jos pe Orban, a anunțat rapid demantelarea sistemului de corupție, schimbarea unor șefi în justiție și o anchetă privind banii. E corect să comparăm sau liderii politici de la București nu au încotro, pentru stabilitatea politică? Cu cine va înlocui Moscova piesa pe care o pierde prin înlăturarea lui Viktor Orban? Urmează alegeri în Bulgaria, iar la București criza politică și numirile din justiție taie din speranță. Invitat este profesorul de diplomație digitală la Oxford Corneliu Bjola.

La Bruxelles se discută despre următorul buget al Uniunii - pentru ce nu vor mai fi bani și cum statele îi pot pierde, dacă nu fac și reforme. UE ar e însă o problemă suplimentară: Ungaria, care nu doar ca blochează decizii, dar și da Kremlinului informații. Vor schimba alegerile de la Budapesta situația? Și până la urmă ce mecanisme ale Uniunea Europeană pentru a ieși din blocaje și pentru a se asigura cå Moscova nu primește informații confidențiale? Sigfried Mureșan, raportor pentru viitorul buget al UE este invitatul ediției.

De 36 de ani, o carcasă parcă s-a închis deasupra noastră și trăim în plină revenire a fostilor din regimul comunist și a celor pe care i-au format și plasat la pârghiile puterii. Cum am ajuns aici, ce am ratat si mai ales cum facem ca despotmolitorii, cei care fac bine, să se audă mai mult? În fond, e și țara lor și țara mea, spune Gabriel Liiceanu, invitat la Punctul pe știri, intr-un dialog despre țarā, destin și de ce e unic fenomenul Pāltiniş.

După ce termină războiul cu Iran, președintele Trump a anunțat că, într-un fel sau altul, va lua Cuba. Situația la Havana este însă tot mai dramtică, dar și cu accente grotești: cu toate că lipsește electricitatea și cubanezii se deplasează, în lipsa transportului în comun, cu bicicletele, turismul ideologic, comuniștii de prin lume, s-au adunat în Cuba, în semn de solidaritate. 

China a trimis orez, după ce, în anii 1990, a trimis biciclete, pentru că și atunci, după căderea URSS, a urmat o perioadă specială de foamete. 

Cum a pierdut însă America partida, deși sancțiunile sunt în picioare de după criza rachetelor, singura dată când, după al Doilea Război Mondial, un conflict nuclear a fost cât pe ce să se întâmple? Și cum a rezistat regimul în epoca post-Castro, care, nici el, nu a pornit la drum convins de comunism? 

Caterina Preda, specializată în America Latină, este invitata acestui episod.

Războiul din Golf care a dus la eliberarea Kuweitului cucerit de Irakul lui Sadam Hussein a însemnat și intrarea statelor din Golf sub umbrela de securitate americană, bazele militare acum atacate de Iran. Totuși, Sadam Hussein a rămas la putere și sancțiunile dure de după au dus la consecințe dramatice. 

Al doilea război cu Irakul, când americanii au rămas câțiva ani, a consacrat Iranul ca stat problemă pentru regiune, mai ales din perspectiva creării organizațiilor proxy teroriste. De aceea statele din Golf nu-și permit acum ca America să încheie războiul, fără a distruge capacitățile balistice ale Teheranului. 

Invitat este Cătălin Gomboş, fost corespondent de război în Irak și Afganistan și autorul unui volum care reunește însemnările din teatrele de război.

Ieșit din epoca dividendelor păcii, Occidentul, și nu numai, pare a reintra într-o cursă a măsurărilor și înarmărilor nucleare. Sunt câteva puteri nucleare în lume, pe unele le știm oficial, altele nu recunosc și altele devin amenințări, însă discuția nu este despre cantitate, cine ce arme mai multe deține, ci despre care este doctrina de a le folosi, mai ales pentru descurajare. A apărut în limbajul public conceptul de umbrelă nucleară și mai ales așteptarea, falsă, ca România să aleagă între garanțiile SUA și extinderea acestei "umbrele" anunțate de președintele Macron. Europa are pe masă cinci scenare pentru opțiunile nucleare, prezentate la Munchen. Liviu Horovitz, expert în securitate, cu focus pe  problematica nucleară la German Institute for International and Security Affairs și unul dintre autorii raportului despre oțiunile nucleare ale Europeni, prezentat la Conferința de Securitate de la Munchen, este invitatul de la Punctul pe știri.

Prețul barilului a explodat, însā nu toată lumea a avut de pierdut. Dacă însă pentru petroliștii americani era convenabil un preț mai mare decât cel de dinaintea războiului cu Iran, pentru a avea de câștigat, existā o limită și am văzut-o în mesajul lui Donald Trump. Și Putin vrea profit din criza petrolului și din blocajul iranian asupra strâmtorii Ormuz. Cum arată calculele, cine are rezerve strategice și unde duce geopolitica petrolului, cu experta in energie Eugenia Gusilov.

Așteptat de ceva vreme de iranienii care protestează constant în Iran față de un regim de putere totalitară teocraticā, ajutorul american a venit în cele din urmă sub forma unor atacuri coordonate cu Israelul, care au dus la eliminarea liderului suprem, însă deocamdată arhitectura de securitate de la Iran - temuții Gardienii ai Revoluției - pare încă solidă. Iranul a ripostat cu violențā, externalizând războiul în întreaga regiune. Cum a luat Donald Trump decizia? A avut o analiză care l-a indus în eroare, mizând pe o reușită imediată și clară, ca în Venezuela? Cum este perceput acest război în America, unde o parte consistentă chiar a votanților MAGA nu mai voia "forever wars"? Și până unde poți merge pentru a face un bine, înlăturarea unui regim de putere malign, provocând limitele dreptului internațional? Invitat este politologul Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice în SUA.

Intrată în comunism cu capitala aproape distrusă de bombardamente și cu elita ucisă în masacrul de la Katyn, Polonia nu a fost niciodată convinsă de ideile sovietice. Au făcut rezistență și, după 1989, cu economia distrusă, a reușit să se reinventeze și azi să fie printre cele șase țări nominalizate în viteza întâi a UE. Nu negociază însă pericolul rusesc și amenințarea uneori Rusii agresive. De ce România a fost mai slabă? Am avut un comunism mai dur și instituții parazitate și după 1989? La Punctul pe știri invitat e Adam Burakowski, istoric polonez, autorul unei cărți de referință despre Ceaușescu, "geniul Carpaților".

Cu conducerea politico-religioasă decapitată, după ce atacurile coordonate israelo-americane l-au eliminat pe ayatollahul Khamenei, Republica Islamică Iran, care luptă pentru supraviețuire, a început o serie de atacuri asupra bazelor americane din regiune, dar au ajuns și la baza militară din Cipru. Cât poate dura un război de uzură și cum poate fi schimbat regimul, cum a anunțat președintele Trump, fără "boots on the ground"? Ce instrumente mai are Iranul la dispoziție, cunoscându-i rețeaua regională de proxy, dar și alimentarea rețelelor teroriste? Sunt consecințe economice? La Punctul pe știri invitat este Flavius Caba-Maria, președintele think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute (MEPEI), co-autor al volumului The Geopolitics of Iran.

Din timp în timp, ne amintim cā România a trebuit să navigheze, de-a lungul istoriei, între două sau chiar trei mari puteri. În doua sau mai multe luntri însă a fost însă și un mod de a supraviețui, de-a prezerva creștinătatea, chiar dacă pentru unii domnitori a însemnat și acuza de trădarea și moartea. O astfel de trădare a otomanilor la ruși i-a făcut pe otomani să ne trimită domnitorii fanarioți, pe umerii cărora punem azi tot greul corupției. Nuanțele însă și mai istoria de zi cu zi, de dincoace de războaie, sunt mult mai complexe. Invitat este Tudor Dinu, profesor de literatură și limba greacă, autorul unor volume de referință despre fanarioți și alte aventuri.

Prin poziționarea de mediator în Orientul Mijlociu, Nicolae Ceaeșescu a reușit să proiecte o politică externă corentă și cu rezultate, a fost primit chiar și în SUA, deși consecințele pe plan intern sunt cu totul altele. O vizită oficială în America își dorește și administrația Dan, de altfel acesta e unul dintre motivele pentru care președintele României a decis să mergă el la Comitetul de pace condus de Donald Trump, în absența majorității statelor europene și, acolo unde unele țări trimit observatori, aceștia sunt miniștri, consilieri, secretari de stat. Pot fi beneficiile mai mari decât pagubele, pentru că, așa cum arată, în acest Comitet vor fi prezenți mai degrabă lideri ai unor state cu democrații problematice, dacă nu chiar autocrați. Istoricul Cosmin Popa e invitatul acestui episod.

De la Conferința de securitate de la Munchen a lipsit și astfel România nu a participat la dezbaterile între liderii europeni, însă Nicușor Dan va participa la prima reuniune a Consiliului pentru pace, prezidat de Donald Trump. Dintre statele europene, vor mai fi reprezentate doar Ungaria și Polonia și, ca observator, Italia, dar fără reprezentare la nivel înalt, G.Meloni nu va merge. Anunțul a fost făcut de președinte în social media, fără explicații, fără a explica mandatul României și fără a justifica absența de la Munchen, unde au fost trasate noile linii conceptuale și de securitate pentru Europa. Două decizii care arată ambiguitate și prudență sau o strategie prin care România transmite că are o viziune, dar nu o comunică? Invitată este experta Global Focus Oana Popescu Zamfir, aflată chiar la Munchen.

Douā știri au dominat agenda: noua amânare de la CCR, care prelungește practic privilegiile date de pensiile speciale ale magistraților și teza tot mai îmbrățișată a unei Uniuni Europene cu două viteze. Între cele două legătura e simplă: România va merge cu viteză mică, prudentă, care să o poată menține între două luntrii. Totuși, se va uita cu ușoară invidie la Polonia, aflată între cele șase state cu viteza întâi. Invitat este analistul politic Radu Magdin.

Ce citim printre rânduri în criticile administrației Trump și ale MAGA la adresa UE e destul de important: nu le convine prea mult democrația liberală, dar mai ales reglementările rețelelor sociale. Follow the money rămâne o regulă bună și iată cā azi banii se pot face din algoritmi, influențarea minților și alimentarea polarizărilor. Ce face UE, care trebuie rapid să devină autonomă strategic și să se ocupe de propria apărare convențională, dar și să dezvolte propriile rețele sociale? Invitat este Nicu Ştefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

Un raport preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, semnat de un republican apropiat de MAGA, pune și România la bătaie în războiul contra UE. România e de fapt muniție, pentru că încă nu a explicat clar, complet ce a fost cu alegerile anulate și mai ales dacă și cât au fost noștri sau rușii. Cert e că fundalul este războiul informațional rusesc și asta o vedea Corneliu Coposu încă din 1995. Între timp, Rusia a folosit rețele ale ortodoxismului și personaje aproapiate de Biserică pentru a stârni la București furtuni naționaliste. Invitată este experta în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru (IDR).

În timp ce pe străzile din Minneapolis încă se protestează, în pofida tentativelor politice de a rescrie povestea lui Alex Pretti, cetățean american împușcat de doi agenți ICE, pe piață au fost revărsate 3 milioane d e pagini din dosarul Epistein. Un dosar care arată cum funcționează o rețea un care voința de putere e singurul criteriu moral. Se clatină Marea Britanie, sunt efecte și în Norvegia. Vor fi însă efecte în America în care tabăra MAGA pare tot mai radicală? Despre cum sunt recrutați agenții ICE, dușmanul din interior și identități rănite, cu antropologul Alexandru Bālāşescu.

Rușii afară și americanii înăuntru - douā dintre obiectivele anunțate de primul secretar general al NATO, Lordul Hastings Ismay. Până acum, pare că lucrurile au funcționat, însă ambițiile lui Donald Trump privind Groenlanda au scuturat serios Alianța Nord-Atlantică. Rusia și China au privit satisfăcute cum războiul din Ucraina este acoperit de teme zgomotoase și  tensiuni interne între partenerii NATO. Riscul însă al unei viitoare coordonări între Moscova și Beijing, pentru a deschide două fronturi paralele, ar trebui să ne facă să grăbim înarmarea și întărirea securității, în paralel cu aceea a economiilor. Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

Tehnolibertarieni ca Peter Thiel și Elon Musk at vrea să facă din Groenlanda un proiect utopic, în care puterea e încredințată tehnologiei. Ei sunt ideologii de lângă Donald Trump, dar totuși nu reprezintă întregul curent MAGA. Totuși, fac parte din fractura pe care al doilea mandat Trump o provoacă ordinii globale așa cum o știam, întemeiată pe dreptul internațional. Cum poate supraviețui România în această tranziție în care diplomația e cu totul altfel? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală (Oxford).

Președintele Nicușor Dan va lipsi de la Davos, unde vor fi însă prezenți liderii europeni și președintele Donald Trump. Oficial, consilierul prezidențial Marius Lazurca a explicat că președintele României nu umblă teleleu și are treaba în țară, dar și că oricum nu avea o agendă cu care meargă la Davos. Mai mult, în disputa SUA - UE, România nu doar că nu ține cu nicio parte, dar dă dreptate și uneia, și celeilalte. Așezarea în două luntri, care în istorie a fost reținută ca duplicitate, ne trimite însă în banca țărilor de rang minor. Invitată este Oana Popescu Zamfir, director Global Focus Center.

Maia Sandu spune cå ar vota pentru unirea cu România, dar adaugă cå nu e vorba despre un proiect. E însă o situație criticā, in care Republica Moldova ar putea plăti consecințe grele ale unei pāci nedrepte cu Ucraina. Și nici România, nici UE nu vor vrea o R. Moldova care are soldați ruși în Transnistria, iar rușii, odată debarcați, nu prea mai pleacă de bunăvoie. E un context geopolitic care să aducă în prim-plan unirea Republicii Moldova cu România? Până una alta, dacă pro-rușii de la Chișinău se cunosc, mirarea e la București: de ce sunt atât de mulți care l-ar primi pe Putin, ceea ce înseamnă destabilizarea țării? La Punctul pe știri vine fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Şalaru.

Protestele din Iran, începute ca nemuțumiri economice, față de prăbușirea monedei naționale, au căpătat forță și dimensiuni dramatice mai ales după ce Donald Trump a decis înlăturarea unui alt dictator,  Maduro, din Venezuela. Iranienii, aflați la capătul unor valuri masive de represiune, speră acum că SUA îi vor ajuta să schimbe regimul teocratic, dar fără a pune apoi un alt lider cu mâna, convenabil doar afacerilor. În plus, memoria socială a monarhiei nu este una bună. O întoarcere la epoca șahului ar fi mai rea decât instaurarea unui regim democratic, dar sunt și iranieni dispuși să accepte o venire a lui Reza Pahlavi, numai să fie răsturnat regimul de acum. Cel mai prost scenariu ar fi o dictatură militară. Între timp, numărul victimelor crește, comunicațiile sunt întrerupte și de la Casa Albă încă nu avem o veste. Invitată este jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe problematica Iranului, vorbitoare de farsi și fost corespondent în regiune.

Sub pretextul războiului contra narco-terorismului, Donald Trump a ordonat operațiunea de extragere a dictatorului Nicolas Maduro și a soției lui din Venezuela și aducerea în SUA, unde sunt puși sub acuzare. Dar nu doar lupta contra drogurilor, ci și petrolul și sfera de influență îl preocupă pe Trump, care reamintește cine se poate juca în emisfera vesticā și cine nu. Cum a ajuns însă Venezuela de la țara cu mult petrol la cea săracă, cu un exod masiv și un regim de mâna forte? Care e legătura cu Cuba? Și cum se uită Putin: cu invidie, pentru o “operațiune specială” de succes sau suntem în fața unui acord tacit, post- Alaska? Invitata e Caterina Preda, specializată pe problematica Americii Latine.

Se dansa, se juca teatru, se organizau pogromuri, se bârfea, se urca în trenurile morții, unii erau intriganți, Lucian Blaga se îndrăgostea de Domnița, mareșalul Antonescu ordona marele măcel de la Iași, dar și să se treacă Prutul. O epocā în care oamenii păreau acomodați cu răul, puțini mai erau lucizi și mai puțini, ca Viorica Agarici, opera un tren al morții, pentru a-i ajuta cat poate pe evreii trimiși spre moarte. Va fi ajutată la rândul ei, când comunismul acoperă cu o grea dictatură țara, tocmai de cei din comunitatea pe care o ajutase. Au fost și fapte bune, dar mai ales mari distorsionări ale istoriei. Însă asta o știm noi, cei de azi. Putem vedea cum a coborât România în iad și cum alegerile fiecăruia au pavat coborârea în infern. Semănăm noi, cei care ne trăim viețile acum, cu cei de atunci? Suntem acomodați sau în proces de acomodare cu răul? Un episod istoric, cu Alina Pavelescu și Şerban Pavelescu, despre Istoria orbilor. România în război 1940 - 1945. Un an nou mai clar și mai îngăduitor!

La 16 ani, a fost arestată pentru că trimitea scrisori de compasiune familiilor deținuților politic din Reghin, orașul natal. Era în clasa a XI-a când a luat drumul temnițelor comuniste, o călătorie de aproape 2.000 de zile printr-o lume populată de oameni curajoși, încă luminoși, pe care dictatura comunistă îi voia lichidați. De altfel, faptul că Doina Cornea și Corneliu Coposu supraviețuiseră i-a iritat la culme pe Iliescu și cei din preajma lui, după 1989. Azi, fata de 16 ani, Nina Moica, este mai puțin cunoscută decât sunt clipurile virale cu Ceușescu, în social media. Cine a câștigat din pervertirea memoriei sociale, încât azi, sunt magistrați cărora le e teamă să vorbească? Invitat este scriitorul și politologul Ioan Stanomir.

În timp ce sunt magistrați care confirmă capturarea justiției și tergiversarea marilor dosare, președintele rămâne prudent, îi așteaptă pe magistrații care au ceva de spus la discuții, dar mesajul e cā în curtea lor, doar ei pot face curățenie. E o fereastră mică în care lucrurile pot fi recuperate și un anumit simț al dreptății relegitimat, spune și judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care s-a ridicat în picioare si a vorbit. Aici suntem, la 35 de ani de la căderea comunismului, cu momente în care pare cā reforma e ireversibilā și altele în care restaurația revine mai puternic. Invitat este profesorul de științe politice Cristian Preda.

De neregulile din justiție se vorbește de mult timp, la fel ca de batista pusă pe țambalul corupției. Dar filmul întreg al sistemului suveicā ridicat în jurul Liei Savone, cu magistrați șicanați și dosare împinse la prescriere, sā scape cine trebuie, nu-i mai lasă pe politicieni să tacă. Un documentar Recorder este cel care poate reseta și justiția, și responsabilitatea politică și chiar societatea, care și ea a ieșit din apatie. Ce trebuie făcut și pe cine protejează sistemul? La Punctul pe știri, cu Sorin Ioniță, de la Expert Forum.

Administrația Trump pare că declară război cultural deschis mai vechii Europe și le transmite mișcărilor extremiste, populiste, radical conservatoare că trebuie să aibă o voce mai puternică în fața democrației liberale. Va reuși MAGA să devină o ideologie dominantă, o locomotivă pentru toți contestatarii, mai ales cu ajutorul magnaților tech și al unei religii în care cei aleși accelerează istoria? Un episod cu antropologul Alexandru Bălășescu.

România a fost prinsă cu garda jos și nu pare cå își revine: politic, toți se grăbesc să apere status quo-ul, însă social tensiunea e în creștere, de unde și instrumentalizarea diverselor nostalgii totalitare, până la cultul lui Ceaușescu. Nu te poți face frate cu dracul să salvezi raiul, nu merge la nesfârșit, spune istoricul Cosmin Popa. O ediție maraton, cu directorul IICMER Daniel Şandru și istoricul Cosmin Popa, despre unde suntem în războiul hibrid și ce ne face mai slabi.

Cu cât știința a avansat, neuroștiința ne spune tot mai multe despre cum funcționează creierul și cum îl schimbă fiecare cuvânt nou învățat, dar și minciuna și deformările, cu atât oamenii au devenit mai nepricepuți la psihologie și la cunoașterea celuilalt. Reacționăm prin emoticoane și emoji, votăm lideri politici tot mai impostori sau prădători și umanitatea pare intr-un moment de cotitură. Un dialog așezat, cu scriitorul Vlad Zografi, totodată fizician și coordonatorul colecției de știință de la Editura Humanitas.

Președintele Nicușor Dan a numit-o independențā solidarā și a anunțat ca ambiția e ca România să devină lider regional. Dar ce înseamnă ca România să devină solidar independentă? E o concesie politică și se adresează mai degrabă unui public intern sau pe pentru urechile partenerilor României? Oana Popescu Zamfir, expert în politici internaționale la Global Focus, este invitată acestui episod.

După ce cei doi teroriști trimiși la ordinul direct al lui Nicolae Ceaușescu să o bată – dar să nu o omoare, ci să o lovească în cap, încât să nu mai poată vorbi, și să o facă acasă la ea, pentru ca toți să știe că ochiul panoptic al dictaturii îi găsește în orice loc pe care îl cred în siguranță și curat – nu reușesc până la final și ea iese din comă, primul lucru pe care îl face Monica Lovinescu, spre îngrijorarea medicilor francezi, e să ajungă la microfon, să spună că poporul român, la fel ca ea, e victima unor criminali. A fost vocea care denunța crimele pe care regimul comunist le organizase într-un sistem masiv de exterminare și reducere la tăcere a românilor. Decepțiile ei de după 1989 au fost însă enorme: a fost martora unui proces de restaurație care a rămas o traumă în istoria României, cu marile dosare ale Revoluției și Mineriadei încă neîncheiate. O ediție specială, despre Monica Lovinescu și destinul ei și al țării, chiar de ziua ei de naștere. Invitat este Cristina Cioabă, cea care a îngrijit la Humanitas monografia Monicăi Lovinescu.

După o perioadă în care corupția dispăruse din discursurile politice și nici mari dosare nu mai apăreau, corupția revine în forță, chiar în Strategia națională de apărare propusă de președintele Nicușor Dan. Mai mult, acesta vrea o implicare a serviciilor de informații, dar doar în etapa de colectare a datelor. Sunt serviciile pregătite să facă asta, după ce România a fost prinsă cu garda jos anul trceut, la alegerile prezidențiale?  Sau sunt elefantul din cameră? Invitat este Cosmin Popa, istoric.

Traiul pe datorie, consumerismul accelerat și supra-promisiunile politicienilor, care au făcut ca demagogul cel mai bun să câștige alegerile, caracterizează lumea în care trăim. Cu trai pe datorie, solidaritate socială redusă și o devalorizare a educației. Toate acestea au dus însă la fenomene radicale și la criza democrațiilor. Care e soluția și de unde începem? Un dialog despre moralitate, bani și democrație cu economistul șef al BNR Valentin Lazea.

Cântarea unor versuri atribuite poetului și comandantului legionar Radu Gyr, în Catedrala Națională proaspăt inaugurată cu fast, a suscitat critici în spațiul public. Patriarhia s-a apărat vorbind despre mesaje creștine și patriotice și spunând că poezia nu e scrisă de Gyr, dar varianta că ar fi scrisă de călugărițe în stil neolegionar nu sună deloc mai încurajator. E o vânătoare de vrăjitoare legionare sau un semnal de alarmă că ne adaptăm unui zgomot de fond în care reziduurile legionare, care au dus recent chiar la un puci eșuat, trec drept banale? Invitat este Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.

vineri, 7 noiembrie Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Fenomenul Mamdani. Un politician atipic, care se declară democrat socialist, a câștigat primăria New York. Zohran Mamdani a avut o campanie la firul ierbii și promisiunile lui au repus pe agenda tinerilor conceptul de speranță. Grădinițe gratuite, la fel și transportul în comun, taxarea mai severă a marilor companii. De fapt, Mamdani a provocat status quo-ul capitalist. Pendulul încleiat a început sa se miște între dreapta conservatoare MAGA și o stângā socialistā. Cum rămâne cu centrul moderat? Invitat este profesorul de diplomație de la Oxford Corneliu Bjola.

vineri, 31 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Colectiv: 10 ani de agonie și marii vinovați. Nu suntem mai bine decât acum 10 ani, când am plecat de la "Avem de toate" și am ajuns la morțile nedrepte din spitale, în care în venele celor care supraviețuiseră incendiului din Colectiv nu a intrat salvarea, ci nosocomialele și mai ales indolența politicienilor. Știm numele vinovaților direct implicați și știm acum și numele celor care au ucis apoi, moral, speranțele că România se va face bine. Deceniul post-Colectiv s-a pliat pe mandatele fostului președinte Klaus Iohannis. La Punctul pe știri facem bilanțul acestui deceniu care ne-a lăsat în agonie cu profesorul de științe politice Ioan Stanomir.

miercuri, 29 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Rusia lui Putin cel groaznic. Cum au ajuns rușii să interiorizeze autoritarismul care are în modul lui de funcționare crima cea mai violentă și minciuna? Cu cât mai despotic e regimul în interior, cu atât sunt mai violenți soldații ruși pe front: e o formă de compensare, spune Gabriel Liiceanu. Cum intră rāul în istorie și cum dăm vocea mai tare partidei binelui, oamenilor care excelează, cum alegem nu calea negativă, care merge de la invidie la crimā, ci pe cea în care ne bucurăm când un altul este mai bun? Nu am reușit în cei 35 de ani, mai ales după primii în care am fost mereu deturnați, de politicieni. Gabriel Liiceanu este invitatul acestui episod.

Duminică, 26.10.2025

Producător: Sorin Turcin

Cum a reușit Republica Moldova să-i scape printre degete lui Putin și ce trebuie făcut urgent, pentru ca Rusia să nu-și reorganizeze atacurile. La Chișinău și la București. Un interviu eveniment cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu.

vineri, 24 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Un Trump regal. America nu vrea un rege, au spus americanii care au ieșit în stradă, de No kings day. Donald Trump le-a răspuns în stilul caracteristic, cum altfel, prin videoclipuri generate de Inteligența Artificială în care poartă coroană și pilotează un avion din care bombardează protestatarii cu...fecale. E drept, era mai optimist că va aduce pacea și că se va vedea cu Vladimir Putin, la Budapesta, o întâlnire între timp anulată. Totul, pentru a face, așa cum a declarat, America mare din nou. Cât de mare poate fi America și cât de mică democrația, o ecuație tot mai complicată, pe care o analizează, de la Washington, politologul Vladimir Tismăneanu.

După tergiversări, Curtea Constituțională a luat o decizie în privința pensiilor speciale ale magistraților: nu se face încă reforma, pentru că guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut o greșeală de procedură și nu a așteptat avizul, care e doar consultativ, al CSM. Ce înseamnă acest aviz, trebuia doar cerut sau și așteptat? Se pare că nici judecătorii CCR nu au fost de acord între ei, pentru că decizia care înseamnă să luăm de la zero reforma pensiilor magistraților a fost luată cu o majoritate de 5 la 4. Laura Ștefan, expert anticorupție, face decriptajul deciziei CCR și a consecințelor acesteia, la Punctul pe știri.

vineri, 17 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Descriere: Memoria pădurii de molizi

Cu drapelul românesc și cruci pe care legaseră ștergare albe, au pornit pe ceea ce credeau că va fi drumul spre patria mamă, România, dar a devenit o mare groapă comună. Au fost prinși în ambuscadă și măcelăriți de sovietici în ceea ce istoria va reține ca masacrul de la Fântâna Albă, din Bucovina de Nord. Pe locul acestor crime a fost plantată o pădure de molizi, titlul celui mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu. Putea România să facă mai mult pentru oamenii ei? Poate România  de astăzi să-și salveze oamenii din Moldova, despre care istoricul Dorin Dobrincu spune că, așa cum arată strategia de apărare, este abandonată în cazul unui război? Cum arătăm, așadar, de la ultimatumul prin care am cedat Bucovina de Nord și Basarabia la Poarta Focșanilor, care ar apăra restul țării, cu riscul pierderii Moldovei, la Punctul pe știri, cu istoricul Dorin Dobrincu.

vineri, 10 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Și-a vazut rând pe rând prietenii căzuți în capcana perfidă a ideologiei fasciste. El a rezistat și nici nu a tăcut: a denunțat răul, ne-a avertizat, s-a încăpățânat să nu devină...rinocer. Rinocerita e o boală urâtă, face zgomot și azi are la dispoziție rețelele sociale care accelerează ura și țipetele. Cine erau rinocerii la origine, în piesa lui Eugen Ionescu și cum au ajuns astăzi să ne tulbure bulele și mai ales oglinzile? Și ca să complicăm lucrurile, avem și crocodilii de mlaștină, care introduc mâlul în societate și în politică. Invitat este scriitorul, dramaturgul și jurnalistul Matei Vișniec.

joi, 2 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

10 episoade au fost suficiente pentru a le reaminti nu doar cetățenilor moldoveni, ci și celor de cealaltă parte a Prutului, ce poate face un oligarh însetat de putere, atunci când, prin violență și șantaj controlează toată puterea și își pune oamenii peste tot. Poate distruge o țară, dar mai ales viețile oamenilor. Cā a vrut sau nu să joace un rol așa mare și în istoria reală, Iulian Postelnicu a făcut-o: l-a jucat exemplar pe Plaha, un personaj ficțional, dar în care toată lumea l-a recunoscut pe Plahotniuc. Nu vom afla niciodată cat a influențat asta votul din Republica Moldova, dar și datorită acestui serial regizat de Igor Cobileanski, s-a terminat cu bine. Invitat la Punctul pe știri este actorul care l-a jucat pe Plaha, Iulian Postelnicu.

miercuri, 1 octombrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Cu un Plahotniuc încarcerat la Chișinău și altul în film, pe Youtube, președinta Maia Sandu a reusit, încă o dată, cu voturile cetățenilor moldoveni, să-i tragă Republica Moldova de sub picioare lui Putin. Dacă va reuși și România să se curețe de oamenii lui Plahotniuc la București, de rusofilii angajați sau doar utili rămâne de văzut. Deocamdată, pare ca în justiție lucrurile se dau înapoi. Invitat: Sorin Ioniță, președinte Expert Forum.

Povestea lui Hind, fetița de 6 ani care așteaptă să fie salvată din mașina cu care familia ei fugea în Gaza, este astăzi cunoscută. Hind a fost ucisă, nici salvatorii ei nu au supraviețuit. Situația din Gaza a atins proporții dramatice și lumea trebuie să accepte că, la fel cum atentatele Hamas din 7 octombrie au fost de o atrocitate inimaginabilă, la fel e și uciderea copiilor, civililor din Gaza, prinși între Hamas și guvernul Netanyahu, ale cărui decizii, spune și o comisie ONU, au dus la genocid. Ce e de făcut? Cum poate lumea să privească în ochi tragedia și să spună adevărul? De ce a durat atât de mult până când state europene,ca Marea Britanie  și Franța, să recunoască Palestina? Și ce înseamnă această decizie, acum? La Punctul pe știri, invitat este eurodeputatul Vlad Voiculescu.

sambata, 20 septembrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Republica Moldova pare a avea anticorpi mai buni în fața destabilizării pe care o practică Rusia. Sau cel puțin recunoaște mai bine conservele rusești și toxicitatea lor. Totuși, asaltul asupra Chișinăului e mai dur ca oricând. Alegerile din 28 septembrie, existențiale pentru Republica Moldova, contează însă și pentru securitatea României. Premierul Republicii Moldova Dorin Recean, la Punctul pe știri.

vineri, 19 septembrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

"Nu putem ști dacă drona era încărcată, nu am pus mâna pe ea", a spus președintele Nicușor Dan. Totuși, știm ca era rusească și cā a făcut parte dintr-o operațiune a Rusiei de a testa reacția Poloniei și a României. Au fost reacții diferite, nu doar pentru ca România nu a doborât drona, ci pentru cā la Varșovia declarațiile politice au fost ofensive, premierul și președintele au arătat cu degetul Moscova și au decis o strategie de descurajare. La București, a fost mai degrabă liniște în politică, iar președintele a respins o propunere a Poloniei pentru o no fly zone în Ucraina. Ce înseamnă însă zona de excludere aeriană și cât de bună e ideea? Cum se uită Donald Trump la regiune, mai ales acum, după ce a fost tratat regește de un rege, în Marea Britanie? Invitată este Oana Lungescu, Distinguished Fellow la Royal United Services Institute si fost purtător de cuvânt NATO.

vineri, 12 septembrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Spion, drone si conserve rusești la București: Un spion este arestat la București, în urma unei operațiuni care a implicat servicii secrete din Cehia, Polonia, România și Republica Moldova. Nu e prima "conservă rusească" care e lăsată nestingherită în țara noastră, așa cum povestește invitatul din acest episod. Rusia mai trece și ea o linie roșie și trimite drone în Polonia, țarā NATO, care nu e intimidată și răspunde, doborând dronele. Totul se accelerează în preajma alegerilor de la Chișinău, care, spune președinta Maia Sandu, dacă vor fi fi pierdute, vor face ca Rusia să transforme Republica Moldova în rampā de lansare a operațiunilor contra Europei. Invitat este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova.

vineri, 5 septembrie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

După ce Sankt Petersburg a anunțat ca interzice livratorii străini, iată cā ideea e preluată de un deputat AUR. A durat puțin până ce această instigare la ură să iasă în offline, un curier străin e bătut în București de un român neaoș, probabil patriot. Fără consecințe pentru deputat. O vulnerabilitate care pune România într-o situație dificilă și Rusia nu e singura la pândă. E și China, care i-a adunat pe băieții răi ai lumii intr-o fotografie în care sunt și doi foști premieri români, Adrian Năstase și Viorica Dancilă. De ce sunt ei importanți pentru China și chiar și pentru Putin? Cine mai e la cumpărături la București? Invitat este Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală, Oxford.

vineri, 29 august. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Cleptocrația moștenită. Democrația originală a României a fost construită în jurul unei rețele cleptocratice, împinsă la centrii puterii, pe modelul rusesc al hoților în lege, aproape. Este rețeta lui Ion Iliescu, folosit, o ultimă dată, de acest sistem creat pentru liniștea lor, pentru a polariza. Cum demantelăm însă azi această osatură anchilozată, pentru care corupția e un avantaj? Avem curajul politic de a extrage din subterane aceste rețele sau, iarăși, clasa politică se acomodează? Despre corupția din național-ceausism până astazi și prostia bine întreținută de la vârf, cu istoricul Cosmin Popa.

vineri, 15 august. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Imaginea lui Donald Trump față în față cu Puțin, în Alaska, a dat fiori reci Europei. Nu e Yalta 2.0, dar o nouă ordine mondială în care Rusia e puternică și scapă nepedepsită pentru crimele din Ucraina nu e un scenariu totuși optimist. Oana Popescu Zamfir, directoarea Global Focus Center, la Punctul pe știri, o discuție înainte de înțelegerea din Alaska.

miercuri, 13 august. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Ion Iliescu a fost înmormântat cu funeralii de stat și zi de doliu național, cu toate ca e acuzat de crime contra umanității în două mari dosare, Revoluția și Mineriada. Cine a pus la cale strategia de temporizare și tergiversare a acestor dosare traumatice pentru memoria socială a României, cărora li se poate adăuga și dosarul 10 august? Ce înseamnă aici presiunea politicului în justiție? Augustin Lazăr, fost procuror general al României, cel care și-a cerut iertare pentru acesta întârziere a dreptății, la Punctul pe știri.

vineri, 8 august. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Suntem o țintă majoră, va fi o imixtiune fără precedent în alegeri, trebuie să luăm măsuri să oprim oamenii Moscovei. O spune președinta Maia Sandu, înaintea unor alegeri complicate la Chișinău. Un lucru bun e ca România a schimbat președintele și, măcar oficial, nu încurajează niciun pion rusofil. Dar asta nu înseamnă ca ne facem curățenie și acasă, câtă vreme serviciile de informații sunt în aceeași paradigmă militarizată. E una dintre cauzele de cursă lungă ale emigrării masive, iar dacă Rusia ar intra mâine în București, vechi oameni din vechi structuri ne-ar explica la televizor ca nu e așa rău. Istoricul Armand Goşu, la Punctul pe știri.

vineri, 1 august. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Corupția de supraviețuire a lăsat guvernul Bolojan fără un vicepremier. A rămas Marian Neacșu, în cazul căruia însă premierul ne spune că ar trebuie să funcționeze reabilitarea. Justifică stabilitatea politică un dublu standard? Nu avem mult timp de gândire, pentru că un alt război deschis e pe scenă: între justiție și politic, după decizia anunțată de Ilie Bolojan de a regândi sistemul de pensii speciale ale magistraților. Până una, alta, anti-corupția pare mai aprigă în Ucraina, unde, deși sunt loviți de bombele Rusiei, oamenii protestează pentru a se asigura că lupta anti-corupție nu va fi încetinită. Pentru că așa e, corupția lovește chiar fundamentele democrației. Laura Ștefan, expert anti-corupție, la Punctul pe știri.

joi, 31 iulie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Au fost rușii, a fost KGB sau mai degrabă securiștii noștri rezistenți? O întrebare care s-a tot pus, despre Revoluția din 1989 și anii tulburi care i-au urmat, în care o societate traumatizată a fost nevoită să coabiteze cu fostii nomenclaturiști și securiști, care acum construiau capitalismul (de cumetrie). Cui folosește externalizarea vinovăției, chiar și azi, când iarăși avem rapoarte ca au fost rușii în alegeri, dar avem și date cā au fost și ai noștri. Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate, la Punctul pe știri.

Ceaușescu cel bun și obuzul care ne trece pe la ureche. Aproape jumătate dintre români valorizează pozitiv comunismul - și pe Nicolae Ceaușescu, dictator - prin comparație cu democrația în care trăiesc astăzi. Doar ca lucrurile sunt mai complicate: unele povești despre comunismul bun sunt create în laboratorul Securității târzii, altele în cele ale extremismului recent și nici Rusia nu e tocmai inocentă. Am trăit-o pe pielea noastră când Calin Georgescu era cât pe ce să ne ducă înapoi în istorie și în geografie. Politicienii însă nu sunt așa îngrijorați, deși tocmai ei ar trebui să fie. Sunt în pericol și nu-și dau seama, iar glonțul care ne trecea pe la ureche e ditamai obuzul. La Punctul pe știri, Daniel Șandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc.

miercuri, 25 iulie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

vineri, 27 iunie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Ce s-a întâmplat în Ballymena, un orășel din Irlanda de Nord, pornit parcă intr-o prigoană împotriva imigranților români, după ce doi tineri de origine română au fost arestați, acuzați ca au agresat sexual o adolescentă? O poveste complexă, care se poate pierde pe drum, dacă nu înțelegem contextul local, faliile sociale și identitare, așa-numitele ziduri ale păcii care separă cartiere în care locuiesc catolici de cele în care locuiesc protestanți. Și mai pixelată e diaspora românească, pe care o etichetăm de acasă mai degrabă cu formule denigratoare, dar care de fapt trage după ea, în lumea largă, problemele de acasă? O discuție cu Alina Dolea, șefā de catedrā la Facultatea de Media și Comunicare Bournemouth.

Rusia e tot mai violentă, bombardează blocuri și ținte civile, dar nu frânează nici războiul informațional. Îi convin și asasinatele politice din SUA, chiar și revolta locuitorilor dintr-un oraș din Irlanda de Nord i-ar putea servi retoricii. Între timp, facerea guvernului de la București a fost tot mai grea și pericolul extremist e tot aici: ce facem cu AUR, dacă boicotează ordinea constituțională a țării? E întrebarea pe care o pune invitatul de la Punctul pe știri, profesor de diplomație digitală de la Oxford, Corneliu Bjola.

Suntem pe muchia unui război tot mai generalizat, după ce Israelul a declanșat operațiunea Leul care se ridică, prin care intenționează nu doar oprirea înarmării nucleare a Iranului, ci și o schimbare de regim la Teheran. Sunt voci care spun că premierul Netanyahu obține și o deturnare a atenției de la situația umanitară tot mai dramatică din Gaza. Pe de altă parte, un Iran cu armă nucleară nu convine nimănui, nici statelor occidentale, nici celor arabe. Dar ar accepta iranienii o schimbare de regim din afară și mai ales o revenire a familiei fostului șah? Invitată la Punctul pe știri este Carmen Gavrilă, vorbitoare de persană, fost corespondent RRA în Iran și state arabe din Orientul Mijlociu.

Până să vină partidele cu un program economic coerent, președintele Dan ar vrea ca de evaziunea fiscală să se ocupe inclusiv SRI. Aceleași servicii de informații care l-au lăsat pe Călin Georgescu să crească și care ar trebui să fie mult mai vigilente acum, când războiul hibrid dus de Rusia ne ia tot mai mult ca țintă. Până una alta însă, CCR ia decizii care ne întorc în timp. Laura Ștefan, expert anticorupție, la Punctul la știri.

Abia ieșită din alegeri prezidențiale care au dus țara intr-o stare de anxietate generalizată, România pare pe pragul unei crize de isterie. Ba crește impozitul, ba TVA, ba se inventează taxe noi ori doar cu nume înșelător. Celor care câștigă mai mult, li se pretinde solidaritate, doar că nu e clar cu cine: cu partidele care au dus România în criză? Cum facem însă cu statul? Invitat la Punctul pe știri este profesorul de economie Christian Năsulea.

vineri, 29 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

În disprețul Moscovei: Rusia a încercat să deturneze România în cel mai grotesc mod cu putință: prin cuplul Cālin Georgescu - George Simion. Asta arată disprețul Moscovei față de România, dar nu înseamnă cā și-a pierdut interesul. Din contrā, centurile de siguranță trebuie să rămână, Kremlinul va investi și mai mult în destabilizarea țării. La Punctul pe știri, istoricul Cosmin Popa.

vineri, 23 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Între Servicii și politic: Românii nu au dat foc la casă, au fost însă pe aproape. Și mai aproape au fost însă decidenții politici, care au lăsat ani de zile ca fenomene neolegionare, focare extremiste și personaje care în cele din urmă l-au dat pe Călin Georgescu să rămână "la liber", deși informații de la Servicii au fost. Refacem contextul istoric, cauzele și efectele cu care rămânem cu Mihai Răzvan Ungureanu, istoric, fost prim-ministru și fost șef al SIE.

Miercuri, 21.05.2025

Producător Sorin Turcin

România mai scapă o tură. Am scăpat și de data asta, ne-a trecut glonțul pe la ureche, mămăliga totuși explodează la români. A doua zi după alegeri, țara, deși fracturată și cu probleme cronice de rezolvat, a mers, așa cum a îndemnat-o noul președinte, la muncă. Despre noua ispravă politică a poporului român, o ediție specială cu filosoful Andrei Pleșu, la Punctul pe știri.

Episodul 46

Producator Sorin Turcin

Biserica Ortodoxă Română a transmis că e neutră politic și nu înclină balanța spre niciun candidat. Între timp, cu cât George Simion e reprezentat la dezbateri de un scaun gol, cu atât apare mai des Călin Georgescu, pentru care Simion e "un porotejat mai tânăr". Cu ce avem de-a face și care e scenariul optimist? A recuperat Nicușor Dan decalajul? Un dialog cu profesorul de științe politice Cristian Preda, invitatul Magdei Grădinaru la Punctul pe știri.

Punctul pe știri cu Magda Grădinaru.

Ediție specială, invitat: președintele interimar Ilie Bolojan.

vineri, 9 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Primari uluiți ca oamenii nu-i mai ascultă și cā, deși a făcut drumuri și a vopsit garduri, electoratul nu mai votează cum spune primarul. Asta a văzut pe teren Elena Calistru de la Funky Citizens, la primul tur. A fost un vot contra partidelor mamut, dar ce înseamnă asta pentru turul doi, unde nici PSD, nici PNL nu mai au candidat? 8 zile până la alegeri, vreme în care la Bruxelles se vorbește despre banii pe care România ar putea să-i rateze.

vineri, 9 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Leul se devalorizează văzând cu ochii și cu buzunarele, iar instabilitatea politică ne duce pe buza recesiunii. Putem opri criza sau calul care trage trebuie pedepsit și vedem ce va fi după? Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia explică la Punctul pe știri de ce devalorizarea leului nu a mai putut fi oprită și de ce oamenii de afaceri ar trebui acum să vorbească cu voce tare.

vineri, 9 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Sunt așa-numitele bandante care au preferat să lucreze din greu în alte țări, pentru a scăpa de violența domestică de acasă. Sunt români care au plecat pentru a avea acces la tratament medical ori la educație pentru copiii lor, cu diverse afecțiuni. Sunt și cei cu opt clase, furioși pe țara în care părinții lor nu și-au permis să plătească transportul școlar. Sunt ei extremiști? Se răzbună pe cei rămași acasă cu votul lor pentru George Simion? Sau, mai degrabă, e un semnal de alarmă cā în România e insuportabil pentru mulți să trăiască? Despre votul la firul diasporei, cu Elena Stancu, jurnalist Teleleu, care merge, cu rulota, de ani de zile în comunitățile românești din afara țării.

vineri, 2 mai. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Cu Biblia la vedere, se încheie campania electorală, una în care am aflat mai puține despre proiectele prezidențiale ale celor 11 candidați, și mai multe despre slăbiciunile statului român. Un lucru pare cert, vremuri grele stau să vină după alegeri, dar dificultatea lor are grade, în funcție de cine va ajunge la Cotroceni. La Punctul pe știri, am analizat cu istoricul Dorin Dobrincu ultima sută de metri a campaniei și temele mari care mai mult nu au fost.

Miercuri, 30 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Nu mai vorbiți, mai bine stați deoparte, nu ați văzut ce s-a întâmplat atunci când l-ați susținut, de pildă, pe Traian Basescu?". "Toți sunt la fel, aceeasi mizerie". Și totuși, nu, răul are grade, ticăloșia are grade și e întotdeauna rea. Iar atunci când vezi ca un scenariu rău se poate întâmpla, ție și țării, trebuie să vorbești cu voce tare. Acum suntem intr-un astfel de moment de răscruce, chiar dacă e nedrept ca istoria să ne pună iar în fața alegeri care nu ne sunt confortabile. O conversație cu scriitorul Radu Vancu, unul dintre marii apărători ai libertății și deopotrivă ai frumuseții.

Vineri, 25 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Un tânăr moare în urma unui cocktail de droguri, iar agonia lui e transmisă live, pe TikTok. Au pierdut autoritățile lupta contra drogurilor? Părinții se tem să-și știe copiii în afara casei, iar acasă stau cat mai mult captivi rețelelor sociale. Nu stăm bine, educām cu biciul și starea psihică a societății e tot mai prăbușită. Invitat este psihiatrul Eugen Hriscu, specialist în prevenirea și tratamentul dependențelor.

Vineri, 25 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Rușinați-vă, stați deoparte, nu mai folosit cuvinte ca democrație și popor, le scria acum 35 de ani lichelelor comuniste, politicieni care voiau să se rebuteze în democrația fragilă. Lichelele însă s-au organizat, și în ultimele decenii și tot încearcă să se mențină sau ajungă la putere și la resurse. Cine sunt ele? Și cu care dintre candidații la prezidențiale Gabriel Liiceanu nu ar vota? Un nou apel, la 35 de ani, pentru ca, spune Gabriel Liiceanu, poporul român e mai bun în fibra lui morală decât clasa politică.

Joi, 24 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Poarta Focșanilor e livrată conducerii NATO ca un „centru de gravitate" pentru stabilitatea Europei, dar francezii care au cartografiat-o spun că, din contra, e călcâiul lui Ahile. În cazul celui mai rău scenariu al unui atac dinspre Rusia, Moldova este cedată fără apărare, iar aliații nu au timp și nici infrastructură să ajungă să ne ajute. Important e să apărăm București/Muntenia, restul sunt teritorii care funcționează ca un fel de vestă antiglonț. Mai ales Moldova, potrivit cutumei  care spune că „Moldova nu se poate apăra".  Această cultură care ni se transmite dinspre politic, a lipsei de rezistență, va conta mai mult decât rachetele si tancurile pe care le avem sau nu. Iar relieful Moldovei nu e decât un pretext pentru lașitate, spune invitatul de la Punctul pe știri Mihai Chiper, istoric și membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Vineri, 18 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Imaginea mamei ucrainence care mângâie mâna copilului ucis de bombele rusești a făcut înconjurul lumii. Nu l-a sensibilizat însă pe Donald Trump, care a blocat în G7 un vot de condamnare a atacului de la Sumî, chiar în ziua de Florii. Putin testează cât de departe poate merge; iar scenariul negativ e ca poate merge spre România, prin Odessa și Republica Moldova, mai ales cā practicile politice de la București intră tot mai mult în acea zonă gri care convine Rusiei. Despre Rusia și politica de la București, despre de ce jocul la două capete nu te scoate învingător mare în istorie, o ediție cu istoricul Armand Goşu.

Vineri, 11 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

O săptămână politică năbădoioasă, începută cu unul sau doi emisari trimiși de Marcel Ciolacu, pe persoană fizică, să ne pună bine cu MAGA și terminată cu USR și cei doi candidați ai săi: unul renegat, Elena Lasconi, celălalt recuperat, Nicușor Dan. Între timp, România se afundă în capcana că dacă îi dă unui bully ce aceasta cere, scapă nebătută, dar, de fapt, a doua zi ar putea lua o bătaie mai mare. Cert e că istoria se accelerează, regional se fac alianțe de securitate și chiar dacă există înțelegere că la București iar avem alegeri, nimeni nu ne poate aștepta. Oana Popescu-Zamfir, director executiv al organizației Global Focus, la Punctul pe știri.

Vineri, 11 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Nu mai avem chef de noi crize și totuși, iată-ne pe buza recesiunii. Războiul taxelor vamale declarat de Donald Trump mai ales aliaților scutură bursele și nici noi nu suntem la adăpost, trebuie să ne punem centurile de siguranță. Cum ne pregătim de recesiune și cum e mai bine să-i răspunzi lui Trump: dur, cum face China, sau chirurgical, ca UE. Profesorul de economie mondiala Christian Nāsulea, la Punctul pe știri.

Vineri, 4 aprilie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Dacă ar avea cont de social media, România s-ar declara intr-o relație complicată cu Statele Unite ale Americii. Se iubesc, dar nu comunică suficient. Are însă România ce să pună pe masă sau e o soluție preluarea mesajelor MAGA la București? Despre relații complicate cu democrația liberală, cu electoratul, cu politicieni din generații noi, un dialog cu Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Vineri, 28 martie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Cum moare o democrație atunci când mulți se bat pe privilegii și puterea de grup? Pornind de la democrația ateniană, ajungem la lecția pe care, ironic, tocmai România o poate da acum Statelor Unite ale Americii. Bonus: când a declarat România război SUA. Invitat este filosoful Andrei Cornea, cel care îl retraduce pe Platon în limba română.

Vineri, 28 martie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Meditații pe bandă rulantă, o garanție a unui dosar social cât mai bun, un privilegiu sau altfel nu se poate, la școală nu învață nimic? Despre o industrie paralelă în care sunt implicați părinți, copii și profesori și pe care ministrul Educației o aruncă în curtea părinților, la Punctul pe știri, cu profesorul Mihai Maci.

Vineri, 21 martie. Durata: 30 minute

Producator: Sorin Turcin

Cum ajunge un adolescent să fie radicalizat în manosferă, expus la mesaje despre masculinitatea sub asediu ale fraților Tate? Cazul din filmul Adolescență coruptă e unul maximal, însă realitatea de pe teren, adică de pe rețelele sociale, este și mai dură. De la tezele care speculează frica de înlocuire până la a vedea lumea compusă din cei ca tine, dușmanii și NPC-uri, personajele doar de ambianță, și regimurile politice autocratice, populiste, extremiste, pasul e ca și făcut. Oamenii nu mai votează persoane reale, ci avataruri.  Invitat este antropologul Alexandru Bălășescu.