Planeta Verde

Asociația Viitor Plus continuă campania de împăduriri din programul ”Adoptă un copac”. Președinta și fondatoarea ONG-ului, Teia Ciulacu, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Programul ”Adoptă un copac” propune noi plantări de păduri în sudul României.

Cum sunt alese zonele unde se fac împăduriri? Ce se întâmplă cu pădurile, după ce sunt plantate? Cum se asigură ecologiștii că pădurile plantate nu sunt tăiate?

Cum se stabilește ce specii de arbori sunt plantați? Ce fel de acțiuni post-plantare sunt făcute de obicei?

Cine sunt cei care fac plantările propriu-zise? Dacă vrea cineva să participe la o campanie de împăduriri, ce trebuie să facă?

Cum sunt finanțate campaniile de împăduriri? Detalii, aici.

Viitor Plus a plantat până acum peste două milioane și jumătate de puieți pe circa trei sute de hectare de teren.

Pe de altă parte, asociația a deschis la Vurpăr, în județul Sibiu, un centru educațional în natură, construit în jurul unei șuri săsești din 1891, care a fost restaurată și transformată într-un spațiu viu de educație pentru dezvoltare durabilă. Detalii despre ”Roua din Vurpăr”, aici.

Pădurile României vor fi monitorizate cu imagini din satelit. Un nou sistem implementat de Ministerul Mediului supraveghează video de asemenea transporturile de material lemnos cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Noile măsuri sunt binevenite, însă autoritățile trebuie să fie transparente. Iată ce spune la emisiunea Planeta Verde managerul național al departamentului de păduri de la organizația WWF-România, Radu Vlad.

Potrivit unui comunicat WWF, Ministerul Mediului a recepționat și lansat noul sistem de monitorizare a pădurilor. Dar poate acesta să țintească cel mai frecvent mod de operare, supraîncărcarea, să distingă alertele relevante de cele false și să ajute autoritățile să prioritizeze controalele în zonele de risc, pe baze obiective și transparente?

WWF-România invită autoritățile la o dezbatere în care să prezinte rapoartele și să identifice cele mai bune soluții pentru utilizarea eficientă a noilor instrumente.

Modul în care acestea vor fi folosite va determina dacă putem închide breșele actuale ale SUMAL și muta controlul de la constatarea ilegalităților la prevenirea lor, potrivit comunicatului.

De ce era nevoie de noi instrumente de monitorizare a pădurilor? Cum arată noul sistem?

Mobilizare de amploare pentru Ziua de Curățenie Națională organizată pe 19 septembrie. Voluntarii sunt așteptați sâmbăta viitoare să curețe mai multe zone naturale din București și din țară. Acțiuni similare au loc simultan în 190 de țări. Agata Bulei este manager de proiecte la ”Let's Do It, Romania!”. Ea spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că Ziua de Curățenie Națională își propune să schimbe comportamente și mentalități.

Ziua de Curățenie Națională are loc pe 19 septembrie 2026. Acțiunea este organizată de ”Let's Do It, Romania!”.

Agata Bulei spune în interviul acordat RFI că de regulă, zonele curățate în anii precedenți sunt mai curate de la un an la altul.

Ea precizează de asemenea că numărul de PET-uri aruncate în natură a scăzut în ultimii ani, de la introducerea Sistemului de Garanție/Returnare a ambalajelor.

Agata Bulei mai spune că voluntarii găsesc tot mai multe deșeuri sanitare, deșeuri din construcții și deșeuri textile, chiar o rochie de mireasă.

Bucureștiul ar putea avea o Centură Verde. Primăria Generală vizează mai multe suprafeţe împădurite din Capitală și zona metropolitană, pe aproximativ 250 de hectare. Ce înseamnă asta și cum ar trebui să arate Centura Verde? Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Primăria Capitalei vrea să amenajeze Centura Verde a Bucureștiului. ”Vrem să amenajăm 250 de hectare de infrastructură verde nouă. Proiectul e cuprins în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, pe care l-am pus în dezbatere publică”, anunță instituția.

Într-o primă fază, va fi elaborat un plan operaţional. Primăria Capitalei vrea să organizeze grupuri de lucru şi să implice mediul academic, societatea civilă şi sectorul privat.

Primăria Capitalei vrea să extindă pădurile şi ariile naturale protejate cu suprafeţe noi, să regenereze şi să conserve spaţiile verzi deja existente (păduri, lacuri, situri protejate, parcuri), să dezvolte coridoare ecologice, să crească suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor și să reducă efectul de insulă de căldură în oraş.

”Centura Verde, un proiect extrem de ambițios”

Ciprian Gălușcă, director executiv la Platforma pentru Adaptare Climatică, spune că ”Centura Verde este un proiect extrem de necesar și extrem de ambițios, în același timp. Vorbim despre vegetație, care să joace un rol important în micșorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și despre un plan de amenajare teritorială a zonei metropolitane a Bucureștiului extrem de ambițios”.

El precizează că ”vorbim de asemenea și de funcționalități precum recreerea, încurajarea recreerii. Hai să ne imaginăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat, la sfârșit de săptămână, putem să petrecem chiar două zile în proximitatea Bucureștiului, în această Centură Verde, putem să scăpăm de efectul insulei de căldură din interiorul orașului pe perioada de vară, relaxându-ne undeva la 50 de kilometri, 30 de kilometri de București”.

Ciprian Gălușcă spune că ”pentru ca această infrastructură să capete viață, avem nevoie mai întâi de un plan și înainte de a avea planul ăsta, avem nevoie de o viziune, pentru că la momentul de față, atunci când vorbim despre Centura Verde, avem cu toții o înțelegere ușor diferită asupra acestui concept. De exemplu, unii dintre primarii, poate, din zona metropolitană sunt foarte îngrijorați că un astfel de concept ar putea să blocheze dezvoltarea locală, ceea ce nu e nimic mai eronat, pentru că din contră, vedem cu toții, acolo unde în exemple existente deja în Europa de Vest, acolo unde s-a generat astfel de infrastructură, s-a generat și dezvoltare economică și premisele, de fapt, unei dezvoltări economice sustenabile. Ca un scurt exemplu, Centura Verde poate să fie un loc de întâlnire între producători locali și bucureșteni care își pot face piața în week-end chiar vizitând componente din această Centură Verde. Mergem până la pădure cu bicicleta sau până la unul din lacurile din proximitatea Bucureștiului și pe drum reușim să trecem și printr-o piață de producători locali”.

Poluarea cu particule fine rămâne principala amenințare pentru sănătatea locuitorilor din București și Ilfov. Iată ce arată un studiu realizat de organizația Ecopolis privind calitatea aerului în Capitală și zona metropolitană. Directoarea executivă a asociației, Oana Neneciu, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că România riscă sancțiuni europene.

Ecopolis a identificat în raportul privind calitatea aerului mai multe zone ale Bucureștiului, unde concentrațiile zilnice de particule fine depășesc limita legală. Printre ele, Obor/Veranda, Colentina, Chiajna-Militari, Sintești și Voluntari.

Raportul Ecopolis privind calitatea aerului arată de asemenea o diferență masivă de poluare între anotimpuri: concentrațiile de PM 2,5 sunt mult mai mari iarna, decât vara, aproape dublu.

Oana Neneciu spune că ”în 2025, calitatea aerului în Capitală și zonele metropolitane a fost la fel ca în anii precedenți, la fel de proastă. Odată ce se va transpune noua directivă europeană care reduce valorile poluanților destul de mult, vom avea depășiri aproape în tot Bucureștiul, plus zonele metropolitane”.

Ea precizează că ”sursele de poluare sunt aceleași, sunt la fel de mari, de intense, pe timpul iernii avem același raport de poluare aproape dublă față de primăvară-vară, pentru că avem încălzirea aceasta rezidențială care este destul de învechită în toate formele ei, plus arderi intensive de tot felul de combustibili solizi sau de deșeuri și asta contribuie semnificativ pe perioada cuprinsă între octombrie și martie. Cum scade temperatura sub 10 grade Celsius, cum vedem această creștere a poluanților, a pulberilor în suspensie, PM 10 și PM 2,5”.

Oana Neneciu precizează că locurile unde sunt amplasate stațiile de măsurare a calității aerului din rețeaua națională trebuie schimbate, pentru că unele dintre ele se află în zone cu trafic auto redus sau sunt înconjurate de multă verdeață: ”Iarna aceasta am reușit să facem o comparație, a venit o echipă din Germania, de la un ONG de acolo, care cu niște aparate foarte performante au măsurat oxizii de azot și particulele provenite din arderea aceasta pe combustie de la trafic și am reușit să măsurăm, pornind de la Piața Victoriei, apoi Piața Romană, Piața Universității și valorile erau și de șase ori mai mari decât erau la stația noastră oficială de la Cercul Militar”.

Critici dure ale societății civile, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a dat undă verde proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate. Biologul Călin Dejeu și președinta organizației Bankwatch România, Ioana Ciută, au fost invitați la emisiunea Planeta Verde.

Ioana Ciută (Bankwatch) spune că decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate va avea efecte negative asupra mediului: ”E o decizie foarte periculoasă, nu atât prin efectul imediat, cât prin acest precedent pe care îl creează. Mesajul politic până la urmă pe care l-a dat CCR a fost că putem modifica limitele unei arii protejate astăzi pentru hidrocentrale, poate mâine pentru o carieră, poate pentru un drum, poate pentru oricine are de făcut un profit economic sau politic de pe urma unui proiect”.

Biologul Călin Dejeu critică în termeni și mai duri decizia CCR privind hidrocentralele din arii naturale protejate: ”CCR ne-a scos din lumea civilizată prin această decizie, pentru că protecția mediului este un indicator esențial al unei societăți civilizate. Parcurile naționale reprezintă cel mai sensibil element al patrimoniului național, pentru că orice afectare a lor este un proces ireversibil. CCR în acest moment afectează generațiile următoare (...), și-a bătut joc de dreptul nostru constituțional la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”.

Unul dintre principalii susținători ai proiectelor de hidrocentrale din arii naturale protejate este senatorul PSD Daniel Zamfir. El a salutat pe Facebook decizia CCR: ”Urlete de disperare ale ONG-urilor soroșiste că putem termina hidrocentralele începute în urmă cu peste 30 de ani și blocate de soroșiști, tocmai ca România să nu aibă energie ieftină și să o importe chiar din țări care finanțează astfel de ONG-uri! Gata, șmecherilor! Ne-am prins că inventați motive apărând ”peștișorul auriu”, iar voi, de fapt, blocați accesul românilor la energie ieftină!”.

Bucureștiul ar putea avea în această vară mai multe adăposturi climatice. E vorba de spații special amenajate în muzee, teatre și biblioteci, unde oamenii se pot odihni la aer condiționat și pot primi de asemenea apă și acces la toaletă. În paralel, se înmulțesc avertismentele experților privind fenomenul El Niño, care va agrava seceta şi ploile abundente. Invitați la emisiunea Planeta Verde: Sorin Cheval, cercetător științific la ANM și Gabriela Dinu (USR), consilieră generală în PMB.

Sorin Cheval spune că fenomenul El Niño se întâmplă deja în 2026: ”Avertismentele sunt justificate, într-adevăr, avem un El Niño în desfășurare, care a început în primele luni din acest an. Deja, în zilele acestea, avem dovezi, avem apele din Pacificul de Sud cu câteva grade, cu trei grade mai calde decât la începutul anului. Deci fenomenul se întâmplă”.

Expertul consideră însă că unele titluri din presă sunt exagerate. El mai precizează că Europa va fi afectată de El Niño de-abia pe finalul acestui an: ”Indiferent de El Niño sau nu, noi avem temperaturi foarte mari în multe regiuni, avem secetă care se întâmplă independent de El Niño. Ce este îngrijorător este faptul că El Niño se suprapune în ultimele două decenii peste o încălzire a planetei independente de El Niño (...). El Niño mai are o particularitate pentru Europa, ajunge cu o întârziere, noi vom avea efectele lui El Niño în Europa undeva în a doua parte a verii și mai ales în iarna 2026-2027, în vara 2027”.

Unde vor fi adăposturi climatice în București?

De partea sa, consilierul general Gabriela Dinu explică la RFI ce sunt adăposturile climatice care vor apărea în București: ”Adăposturile climatice sunt spații publice, dar am deschis și către privați această inițiativă, în care se va oferi populației protecție temporară în timpul fenomenelor meteo extreme, fie că vorbim despre caniculă, fie că vorbim despre ger sau despre furtuni”.

Ea precizează că ”în administrarea Primăriei Capitalei există peste o sută de instituții, clădiri care pot organiza în cadrul lor un colț de adăpost climatic. Este un loc în care persoanele pot bea un pahar cu apă, este obligatoriu să aibă un loc de ședere pentru odihnă și un acces la toaletă (...). Primăria are în administrare muzee, teatre, biblioteci și atunci în toate aceste clădiri putem organiza astfel de adăposturi climatice”.

O campanie de demonizare a ursului. Iată cum califică la RFI vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Codruț Feher, valul de reacții din spațiul public privind incidentele din ultima perioadă. Vicepremierul interimar Tanczos Barna vrea să ceară Comisiei Europene să scoată ursul brun de pe lista speciilor protejate.

Codruț Feher spune la emisiunea Planeta Verde despre incidentele cu urși că autoritățile nu-și fac treaba: ”În campania asta de demonizare a ursului, care este foarte bine orchestrată și funcționează, apare mereu această marotă a faptului că ursul e protejat și nu putem să-i facem nimic și de asta trebuie să luăm niște măsuri, să delistăm. Nu este adevărat, există și acum aceste mecanisme, însă nu se dorește punerea lor în aplicare”.

Vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor consideră că ”este o indolență amestecată cu o acțiune deliberată de sabotare a acestor derogări, pentru ca situația să se inflameze de asemenea natură și să se ceară această delistare a ursului, care ce ar presupune, ar presupune vânarea ursului, așa cum sunt vânate specii care nu sunt strict protejate, gen căprior, cerb, iepure și așa mai departe”.

Ce spune Tanczos Barna despre urși?

De partea sa, Tanczos Barna a afirmat anterior că ”situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”. Vicepremierul interimar crede că situația poate fi rezolvată în România, ”doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”. El atrage atenția că avem ”zeci de tragedii”, din cauza atacurilor comise de urși.

Codruț Feher crede că acesta nu este un argument: ”Nu este un argument, evident. În primul rând, nu știu de ce am avea nevoie să delistăm ursul în mod oficial, din Directivă, adică să îi scădem nivelul de proectție, când domnul Tanczos a făcut deja acest lucru prin seria de legi, în special legea din 2024, care a introdus cotă de vânătoare, e o cotă de vânătoare autentică, de 429 de urși, acum a ridicat-o la 859, este o vânătoare care nu se practică de personal specializat sau de instituții de forță ale statului, pentru a proteja populația, adică nu e o vânătoare exercitată asupra exemplarelor problematice, ci o vânătoare pe care o fac diverși cetățeni cu dare de mână, care plătesc sume mari gestionarilor de fonduri cinegetice și împușcă din pădure, probabil prin momeli, niște urși care nu au nici o legătură cu urșii problematici”.

Codruț Feher amintește câteva măsuri eficiente pentru a ține urșii la distanță de comunitățile umane: gestionarea corectă a deșeurilor, instalarea de containere anti-urs și garduri electrice.

Asociația Ateliere Fără Frontiere a pus pe picioare acum mai bine de zece ani o fermă bio în Ciocănari, Dâmbovița. Acolo lucrează persoane marginalizate din mediul rural. Cum funcționează ferma bio, ce înseamnă de fapt o fermă bio și cine sunt clienții? Plus: un proiect de reducere a risipei alimentare și un program de educație de mediu. Invitată la Planeta Verde este directoarea generală a asociației, Cristina Bîcîilă.

Ferma bio pusă la punct de asociația Ateliere Fără Frontiere are nu doar o componentă eco, ci și una socială foarte importantă. Acolo lucrează persoane provenite din medii defavorizate, care altfel ar avea șanse mici să fie angajate pe piața muncii. Ele sunt plătite și primesc chiar și bonuri de masă, explică la RFI directoarea generală a asociației, Cristina Bîcîilă.

Asociația Ateliere Fără Frontiere desfășoară și proiecte ce intră în sfera economiei circulare. Practic, ONG-ul colectează deșeuri electrice și electronice, le recondiționează, după care le oferă o nouă viață, donându-le unor școli din mediul rural.

Asociația Ateliere Fără Frontiere are și un proiect de educație de mediu, ”Green Challenge”, prin care implică școlile într-o competiție de colectare a deșeurilor electrice.

Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi.

Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”.

Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”.

”A fost un măcel în Parcul Herăstrău”

Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”.

Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”.

Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor.

Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

Plantări de copaci, reciclarea deșeurilor și programe de educație de mediu. Pe scurt, bilanțul organizației Viitor Plus pe anul trecut și perspectivele pe 2026. Invitată la emisiunea Planeta Verde este președinta și fondatoarea asociației, Teia Ciulacu.

Organizația de mediu Viitor Plus a plantat în 2025 copacul cu numărul două milioane. E un moment simbolic în spatele căruia au stat multă implicare și zeci de mii de voluntari. Ce înseamnă două milioane de arbori plantați?

Unde se fac plantări de copaci, cum sunt alese zonele care vor fi împădurite? Multă lume face plantări de copaci, dar nu întotdeauna procedura e corectă. Contează nu doar unde se fac plantările, ci și cum se fac, ce specii de arbori sunt alese și cum e îngrijită pădurea în primii ei ani de viață.

Viitor Plus are și programe de responsabilizare socială. Îi încurajează de exemplu pe oameni să colecteze deșeurile separat. ONG-ul a pus pe picioare Harta Reciclării, care a crescut la peste 18.000 de puncte de colectare și reutilizare. Cum funcționează, concret? De ce este România printre codașele UE în privința colectării separate și reciclării deșeurilor?

Viitor Plus are și programe de educație. Asociația organizează anual Eco Provocarea, un concurs național de educație de mediu pentru elevii și profesorii din școli generale și licee.

Una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, WWF, împlinește 20 de ani de activitate în România. Ce a reușit să schimbe în tot acest timp, care e principala realizare și unde mai e de lucru? Invitată la Planeta Verde a fost directoarea WWF România, Orieta Hulea.

Peste 200 de proiecte puse în aplicare, aproape 80 de experți și multă reziliență. Așa arată în câteva cuvinte bilanțul WWF în cei 20 de ani de activitate în România, spune la RFI directoarea ONG-ului, Orieta Hulea.

Întrebată ce a reușit să schimbe WWF în cele două decenii de activitate în România, ea a răspuns: ”Noi am încercat prin fiecare proiect pe care l-am implementat să avem un impact, să facem schimbări pe termen lung, noi încercăm să înțelegem problemele de la nivel local și să le transpunem în soluții care să adreseze probleme sistemice pe termen lung”.

WWF s-a axat în cei 20 de ani de activitate în România în special pe probleme legate de păduri, gestionarea populației de urși, programe educaționale și repopularea Dunării cu sturioni.

Provocarea cea mai mare pentru WWF, în 20 de ani de activitate în România

Care a fost provocarea cea mai mare în acești 20 de ani pentru WWF România? Orieta Hulea: ”Provocarea cea mai mare este să schimbăm mentalități și să construim parteneriate cu autoritățile locale, cu comunitățile, pentru că asta cere timp, răbdare și prezență continuă acolo unde am început să lucrăm”.

Când vine vorba de păduri, 80 de mii de hectare au fost incluse în catalogul național al pădurilor virgine.

De asemenea, WWF România a repopulat Dunărea cu 60 de mii de exemplare de sturion.

ONG-ul a ajutat în acești 20 de ani la armonizarea legislației de mediu cu normele europene și a avut peste 400 de contribuții directe la politici publice.

WWF a a avut și proiecte de educație de mediu: a implicat peste 30 de mii de tineri în programe educaționale și a mobilizat în ultimii 20 de ani două mii de voluntari.

Trei din patru bucureșteni sunt nemulțumiți de calitatea aerului. Acestea sunt datele unui studiu realizat de Active Research și comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană. Invitat la Planeta Verde este vicepreședintele Rețelei, Adi Dohotaru.

Orașele pierd spații verzi, iar aerul devine tot mai greu de respirat, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană.

Dezvoltarea imobiliară haotică e percepută ca principala amenințare la adresa spațiilor verzi de aproape 64% dintre locuitorii marilor orașe din România.

De asemenea, 57% sunt nemulțumiți de calitatea aerului, potrivit studiului comandat de Rețeaua pentru Natură Urbană.

Rezultatele indică o legătură directă între degradarea spațiilor verzi și calitatea aerului din orașe.

În Capitală, trei sferturi dintre locuitori se declară nemulțumiți de aerul pe care îl respiră, în timp ce la Iași vorbim de 63%. Cluj-Napoca înregistrează un nivel mai mic, mai exact de 48 de procente, sub media națională.

Studiul mai arată că spațiile verzi sunt percepute ca esențiale pentru sănătate. 95% dintre cei intervievați afirmă că există o legătură directă între starea de sănătate și accesul la natură urbană.

Cum contribuie pârțurile unei vaci la schimbările climatice? Ce determină bătaia vântului? Cum poți crea fulgere în propria sufragerie? ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, apărută la editura Seneca, ne propune într-un mod jucăuș să reflectăm asupra schimbărilor climatice. Anastasia Staicu (Asociația SNK) și Ana-Maria Pălăduș (Asociația REPER21) au fost invitate la emisiunea Planeta Verde.

”Cartea tocilarilor despre climă și vreme” este o carte cu amprentă climatică zero: volumul e tipărit pe hârtie reciclată, iar asociația SNK plantează anual copaci.

Fondatoarea asociației, Anastasia Staicu, spune la emisiunea Planeta Verde de ce a simțit nevoia să publice o carte de acest gen: ”Nevoia unei edituri verzi, ceea ce este Seneca, nu e doar să publice cărți de mediu, ci să publice cărți de mediu care să se și citească. Publicând destul de multe volume mai academice, am ajuns la concluzia că până și adultului poate îi este mai ușor să înțeleagă diferența dintre climă și vreme, cu ajutorul unei marmote, de exemplu, din carte”.

Vicepreședinta Asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș afirmă de partea sa că ”e foarte important să nu comunicăm într-un mod anxiogen despre schimbările climatice, mai ales că e un subiect care poate foarte ușor genera frică, sunt chestiuni complexe de înțeles științific, deci e important să comunicăm cu înțelepciune despre acest subiect. Cartea aduce un lucru foarte important: când comunicăm, să o facem în primul rând cu umor, cu zâmbetul pe buze”.

Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”.

În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”.

Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

O măsură a Senatului privind populația de urși din România este criticată de activiștii de mediu. Camera superioară a Parlamentului a decis o cotă de intervenție preventivă de 859 de exemplare pe anul acesta pentru ursul brun. O decizie ce ridică mari semne de întrebare, i-a spus lui Cosmin Ruscior la emisiunea Planeta Verde expertul în carnivore mari Cristian Papp, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la asociația WWF România.

Cristian Papp spune despre decizia Senatului privind urșii că ”această propunere de cotă se bazează pe studiul genetic prezentat în decembrie anul trecut și acolo nu există foarte multe date care să certifice cumva acea cifră, acel interval de 10.400-12.700 de urși, adică toată lumea pune întrebări. Inclusiv experți din Europa în momentul în care au văzut rezultatele studiului și acel raport sumar au venit inclusiv către noi să ne întrebe cum e posibil așa ceva și nefiind un studiu transparent, adică acolo nu a fost nimeni implicat, în afară de echipa de proiect, nu știm ce s-a întâmplat exact”.

Expertul WWF precizează că propunerea de cotă pentru urși ”ridică niște semne de întrebare, pentru că vorbim totuși de o cifră destul de mare, 859 de exemplare, la care se adaugă alte 110 pentru intervenție, plus din păcate nu cunoaștem magnitudinea braconajului, nu știm exact câte exemplare sunt ucise pe drumuri și respectiv căi ferate. Cu siguranță că vorbim în acest scenariu de o ieșire de cel puțin 1.000 de urși pe an”.

Câți urși sunt în realitate în România? Ce riscă autoritățile române, dacă insistă cu această cotă de intervenție pentru ursul brun? Vorbim de o încălcare a directivelor europene?

Energia regenerabilă este soluția pentru independența energetică a țării, cred șase din zece români, conform unui sondaj realizat de Ipsos la comanda Greenpeace România. În plus, două treimi se simt expuși în fața unei crize energetice cauzate de conflicte armate sau pene la scară largă. Purtătorul de cuvânt al organizației, Mihnea Matache, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Mihnea Matache spune că ”populația din România vede potențialul, este optimistă în ceea ce privește energia regenerabilă și nu doar că este optimistă, ci observă că de fapt energia regenerabilă a fost cel mai de succes proiect energetic în România până astăzi. În România, sunt peste 270.000 de prosumatori”.

Președintele Nicușor Dan, premierul italian Giorgia Meloni și liderii altor opt state cer Uniunii Europene să revizuiască rapid legislația Green Deal din energie și să reducă presiunea asupra industriei, potrivit G4Media. Cei zece lideri europeni susțin că legislația verde actuală a devenit ”un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”.

Purtătorul de cuvânt al Greenpeace România critică poziția lui Nicușor Dan: ”Este o poziție total eronată. Mecanismul prin care UE a instrumentat această decarbonizare a urmărit fix ajutorarea acestor companii, de fapt. Avem termocentrale pe cărbune de exemplu sau companii poluatoare, care au trebuit să plătească aceste credite de carbon, dar banii din aceste credite de fapt tot către ei s-au reinvestit, în proiecte de energie sustenabilă. Deci practic, e o minciună să spunem că a fost o mișcare europeană de a falimenta aceste companii, nu, a fost un instrument de tranziție, de fapt”.

Contextul

În UE, există în prezent două curente de opinii: unul care spune că trebuie să insistăm pe combustibilii fosili, cel puțin temporar, pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, altul care afirmă că dimpotrivă, este momentul cel mai bun să investim masiv în surse verzi de energie. Ce va alege statul român?

Autoritățile române spun că au nevoie de o plasă de siguranță, pentru că ai zile fără soare sau în care vântul nu bate. Este acesta un argument valabil?

Greenpeace România sprijină înființarea primelor comunități de energie din țară. Ce sunt aceste comunități? O asemenea comunitate îți poate asigura energie în mod regulat, fără întreruperi?

Sondajul comandat de Greenpeace poate fi consultat aici.

Una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie, conform raportului anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Anca Sinea, coordonatoare a Observatorului, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Ce impact are conflictul din Orientul Mijlociu asupra sărăciei energetice din România? Anca Sinea: ”Această situație în care ne aflăm ne trimite înapoi la factorii care determină sărăcia energetică. Costul energiei fiind un factor important, creșterea costurilor pe piața internațională de energie se poate reflecta în facturi. Acum, noi vorbim despre sărăcia energetică atât în ce privește acoperirea nevoilor în interiorul gospodăriilor și aici mă refer la încălzire, răcire, mai nou, pentru că vine peste noi anotimpul călduros și dăm drumul la aerul condiționat, gătit, dar pe de altă parte tot mai mult vorbim despre energia de care avem nevoie pentru a ne deplasa, benzină, motorină, să mergem la serviciu, să ducem copiii la școală (...). Și da, acestea fiind impactate și vedem la pompă că sunt impactate de creșterea de prețuri, acestea se vor reflecta în bugetele de familie, în mod evident”.

Cum îți eficientizezi consumul de energie, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a produs un șoc pe piețele mondiale? Anca Sinea: ”Sunt măsuri de comportament pe care le putem adopta, atunci când sesizăm elemente de ineficiență (...). Să nu mai deschidem geamul în timp ce merge căldura sau în timp ce merge aerul condiționat, să mergem pe jos, uneori, că face bine. Dar avem și situații de sărăcie extremă energetică, unde nu putem să mergem doar pe soluții de comportament, iar acolo eu recomand gospodăriilor să ia legătura cu administrațiile publice locale (...). Există administrații publice extrem de inventive și susțin, au rezerve de lemn, au rezerve de resurse, au capacitatea de a genera ajutoare pentru gospodării”.

Ce arată raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice?

Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată că una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie.

Documentul vorbește de asemenea despre locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologii moderne. Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice mai subliniază că multe gospodării practică ”subconsumul energetic”.

În plus, există diferențe mari între regiunile țării. Cea mai mare sărăcie energetică este în nord-est, unde o treime dintre gospodării se află sub pragul de sărăcie materială, după plata energiei. În schimb, în zona București-Ilfov sunt cele mai mici valori: doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie, după plata facturilor la energie.

Raportul Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată de asemenea că sunt diferențe foarte mari între urban și rural. Aproximativ trei sferturi dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află la sate.

Pe de altă parte, potrivit documentului, buteliile de gaz, folosite în aproape jumătate dintre gospodăriile din România, cresc presiunea asupra bugetelor.

Mai multe organizații de mediu au publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan și Ministerului Energiei. ONG-urile cer ca România să-și reducă dependența de combustibili fosili, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Laura Nazare (Bankwatch România) a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Coordonatoarea campaniei de tranziție energetică de la Bankwatch România, Laura Nazare, spune la RFI că războiul din Orientul Mijlociu este un motiv în plus pentru ca România să-și asigure securitatea energetică din surse verzi: ”Demersul nostru nu este unul ideologic, să batem apa în piuă cu regenerabilele, cu eficiența energetică, pentru că argumentul pentru regenerabile și pentru soluții durabile și sustenabile nu mai este doar unul climatic, este și un argument economic și un argument geopolitic”.

Ea precizează că ”energia regenerabilă, adică energia eoliană și energia solară, are două avantaje fundamentale. Primul e că resursa este locală, nu depinde de rute maritime, nu depinde de conflicte regionale. Și al doilea, după instalarea acestor capacități, costurile sunt mult mai stabile decât în cazul combustibililor fosili”.

Cine a semnat scrisoarea deschisă către Nicușor Dan?

Semnatarii scrisorii deschise către președintele Nicușor Dan și Ministerul Energiei sunt Bankwatch România, Comunitatea Declic, 2Celsius, REPER21, Greenpeace România și Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

În contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, apar voci care spun că este momentul să redeschidem capacități de producție bazate pe combustibili fosili. Cum răspund ecologiștii?

E nevoie de o tranziție mai lungă spre energia verde? Cum păstrezi un echilibru, pentru a nu afecta negativ economia?

Mai poate fi atins obiectivul neutralității climatice până în 2050 în Uniunea Europeană?

România trebuie să-și reducă dependența de combustibili fosili și să accelereze investițiile în soluții curate și eficiente, mai arată scrisoarea deschisă. Cum poate face asta?

Contra-argumentul folosit cel mai des este că sursele verzi nu-ți pot asigura ”energie în bandă”. Altfel, spus, dacă nu bate vântul sau nu e soare, nu ai energie. Cum combat ONG-urile de mediu această retorică? Există fonduri pentru a investi în stocarea de energie din surse regenerabile?

Comisia Europeană trebuie să interzică fermele de animale crescute pentru blană, spune la RFI directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti. Bruxelles-ul este așteptat să ia o decizie în luna martie.

Comisia Europeană poate să decidă închiderea fermelor pentru blănuri sau ar putea stabili standarde mai bune pentru unitățile respective.

Directoarea de țară pentru Humane World for Animals în România, Andreea Roseti, spune la emisiunea Planeta Verde că este optimistă că Bruxelles-ul va decide interzicerea acestor centre: ”Avem așteptări mari de la Comisie și anume să se interzică în sfârșit fermele de blănuri la nivelul Uniunii Europene”.

Ea spune în ce condiții sunt ținute aceste animale: ”A crește animale sălbatice în cuști, că le numim ferme sau cum vrem să le numim, este o practică foarte crudă și care niciodată nu va putea să le ofere o viață acelor animale. Deci animalele respective, vorbim de nurci, șinșile, vulpi, sunt crescute, născute, în cuști de metal, de multe ori în hale, fără să vadă lumină, fără să aibă acces de exemplu la apă pentru nurci sau nisip pentru șinșile, nu le permit aceste condiții să-și manifeste absolut nici un fel de comportament care lor le-ar fi natural”.

România a interzis fermele de animale pentru blană încă din 2024, dar măsura va intra în vigoare din 2027.

Scrisoarea deschisă adresată Comisiei Europene poate fi semnată aici: https://act.humaneworld.org/page/180786/petition/1?locale=ro-RO

Organizațiile neguvernamentale pregătesc un proces cu statul român, căruia îi cer să sterilizeze câinii fără stăpân, în loc să-i eutanasieze. Invitată la emisiunea Planeta Verde este activista pentru drepturile animalelor Alina Florescu. O discuție despre câinii fără stăpân, în contextul dezvăluirilor recente privind masacrarea unor maidanezi la un centru din Suraia, județul Vrancea.

Ce solicită de fapt ONG-urile care apără drepturile animalelor, după cazul de la Suraia? Alina Florescu (organizația Toto&Pufi): ”Solicităm același lucru pe care l-am solicitat în ultimii 20 de ani, solicităm să se treacă la sterilizare în masă, ca metodă de management, în combinație cu educația și cu controalele. Asta este singura soluție care a funcționat la nivel mondial, iar acum noi nu mai suntem în punctul în care să ne permitem să discutăm despre o strategie, pentru că ea este una singură. Noi solicităm să fie arestați oamenii care în aceste investigații au fost arătați cum omoară cu cruzime animale și cum încalcă foarte multe legi”.

Alina Florescu precizează că ONG-urile pregătesc un proces cu statul pe tema câinilor: ”În cel mai rău caz și oricum pregătim și asta de ceva timp, un proces cu statul (...). Depinde de ce avocați găsim. Noi am mai început inițiativa asta alături de câteva ONG-uri, de mai multe ori, acum iarăși suntem în discuții să o deschidem, pentru că eram în discuții să o deschidem până a apărut investigația. Dacă nu se schimbă ceva rapid, probabil că da, sigur, mergem înainte (...). În principiu, e vorba de ANSVSA, de Poliția Română, de primării, consilii locale”.

Ea atrage atenția că în România, comerțul cu câini pe Internet a luat amploare: ”Este în floare comerțul cu orice câine vreți, pe orice grup de Facebook. Pe OLX s-au făcut niște demersuri să nu mai poți să vinzi chiar așa cu ușurință, adică acolo s-a implicat OLX un pic, dar în continuare găsești, probabil e foarte greu să acoperi chiar tot, dar apreciem eforturile lor de a interveni. În rest, pe Facebook, este dezastru (...). Noi trimitem sesizări la Poliție și ei spun că de fapt legea nu e chiar așa și că nu prea au ce să le facă (...). Reiese foarte clar că un câine care are drept de montă trebuie să aibă pedigree, că ăla e dreptul de montă. Și pentru că nu există chestia asta cu pedigree în lege, ei profită de faptul că nu există și că în țara noastră, orice veterinar, dacă eu am un câine și mă duc la veterinar și îi spun că-i bichon, el trebuie să treacă bichon, nu avem o autoritate care chiar să facă chestia asta și chiar să fie bătută în cuie”.

Deciziile neinspirate și stresul climatic împing Parcul Tineretului din Capitală spre un declin accelerat. Aceasta este concluzia unui studiu comandat de Asociația Parcul Natural București și realizat de peisagiștii Diana Culescu, Mihai Culescu și arborista Andreea Răducu-Lefter, evaluator de risc de arbori, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București. Aceasta din urmă este invitată la Planeta Verde, alături de Alexandru Oprița, coordonator de proiect la ONG-ul amintit.

Studiul comandat de Asociația Parcul Natural București arată că 15% dintre arborii din Parcul Tineretului necesită intervenții. Potrivit analizei, acolo există arbori mulți, dar îmbătrâniți. În plus, 5% dintre copaci se află în categoria de risc extrem pentru siguranța publică. Studiul poate fi consultat aici.

Alexandru Oprița, coordonator de proiect la Asociația Parcul Natural București, explică: ”O să încep cu lucrurile pozitive. Am descoperit un potențial imens pentru a aduce oamenii mai aproape de natură. Parcul Tineretului, pe lângă faptul că e unul dintre cele mai mari parcuri din București, avem în jur de 80 de hectare acolo, are un lac foarte mare, asta înseamnă și mai multă biodiversitate și încă de anul trecut, alături de colegii de la Parcul Natural București, am început să avem acțiuni acolo, am amenajat o pajiște cu flori de câmp pe malul lacului, pentru a promova soluțiile bazate pe natură, am amenajat un hotel de insecte, iarna asta am hrănit păsările cu semințe de floarea soarelui”.

El vorbește și despre aspectele negative din Parcul Tineretului: ”Am descoperit și o parte din lucrurile care nu funcționează la fel de bine. Anul trecut, înainte de a începe intervențiile, am făcut un chestionar, ca să sondăm comunitatea, să vedem cum percep ei principalele probleme și deși nu aveam în plan să intervenim pe arbori, am descoperit că era principala preocupare a oamenilor. Oamenii erau înspăimântați de faptul că văd din ce în ce mai mulți arbori care se usucă în parc (...). O parte din arbori efectiv cad, deși par verzi, par sănătoși”.

Copaci cu risc de prăbușire, în zona locurilor de joacă

Studiul arată că 15% dintre arbori necesită intervenții. Ce înseamnă asta, e mult, e puțin? Andreea Răducu-Lefter, arboristă, președinta Asociației Peisagiștilor din România, filiala București: ”Este puțin, dacă o luăm pe 15%. Dar 5% dintre arbori prezintă un risc extrem, adică un risc de cădere iminent, de prăbușire, arborii nu cad doar dacă bate vântul, arborii cad și dacă este soare afară, iar 10% prezintă un risc ridicat de cădere. Acum, acest 15% este un procent mic, dar trebuie să ne raportăm la țintele care vor fi lovite, în cazul doborârii acestor arbori. Noi acești 5% cu risc extrem și 10% cu grad ridicat i-am identificat în zona locurilor de joacă și în zona locurilor de ședere. Deci atunci înseamnă foarte mult, înseamnă intervenții urgente, pentru a pune în siguranță cetățenii care frecventează aceste locuri”.

Ea precizează că ”acest parc este un parc tânăr, are 50-60 de ani. Noi acum suntem într-un moment critic, biologic, unii arbori sunt maturi și intră în faza de stagnare fiziologică sau alții în faza de retragere. Noi avem foarte multe masive monospecie, adică zone care sunt compuse dintr-o singură specie, arbori care chiar dacă pe termen scurt par stabili, pe termen lung uniformitatea asta genetică înseamnă vulnerabilitate”.

Corpul de Control al Ministerului Mediului a stabilit că drumul din Pădurea Băneasa a fost construit ilegal. Ce înseamnă asta, ce ar trebui să urmeze și cât a contat presiunea pusă de organizațiile de mediu? Invitat la emisiunea Planeta Verde este președintele Eco-Civica, Dan Trifu.

Ce a descoperit de fapt Corpul de Control al Ministerului Mediului în privința drumului din Pădurea Băneasa? Dan Trifu: ”Corpul de Control a descoperit că acel drum forestier în realitate numai jumătare din el a fost cândva drum forestier, iar jumătate din el era de fapt linie parcelară, adică această categorie, pădure. Normal că linia parcelară este invadată de vegetație și atunci Direcția Silvică, în speță, sub oblăduirea Romsilva, s-au apucat să defrișeze acea parte care era categoria pădure, să construiască un drum nou, fără acte, fără nimic, în prelungirea celui existent de 700 de metri. Deci un total de un kilometru și jumătate, din care 720 de metri nu erau amenajați ca drum forestier și nici nu era prevăzut în vechile amenajamente silvice”.

Romsilva susține că drumul din Pădurea Băneasa nu este ilegal și nu a fost construit recent, ci există de 50 de ani, potrivit Pro TV.

Pe de altă parte, Dan Trifu vorbește la RFI despre faptul că Eco-Civica a depus o cerere de intervenție în instanță, pentru anularea a două dispoziții de retrocedare a Parcului IOR. Ce înseamnă asta?

Între timp, pe suprafața retrocedată în Parcul IOR, proprietarul a tăiat cam tot ce se putea tăia. Ce mai poate fi salvat acolo?

Cum de nici o instituție nu a fost capabilă să oprească tăierile din Parcul IOR?