Planeta Verde

Organizațiile neguvernamentale au atras atenția de-a lungul timpului asupra unor probleme care nu au fost niciodată rezolvate de Primăria Capitalei, cum ar fi pistele pentru biciclete, poluarea aerului și spațiile publice inaccesibile.

Irina Zamfirescu de la ActiveWatch spune la Planeta Verde în prag de alegeri ce așteaptă de la municipalitatea bucureșteană.

Ea precizează că s-a pierdut mult timp cu partea birocratică în ceea ce privește Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și critică de asemenea faptul că nu există un registru al spațiilor verzi din București.

Activiștii de mediu au identificat în București câteva zone pentru care speră să obțină statutul de parcuri naturale protejate, după modelul de succes al Deltei Văcărești. Printre ele se află Pajiștea Petricani și Valea Saulei.

Invitat la Planeta Verde este Dan Bărbulescu, director executiv la Asociația Parcul Natural Văcărești.

În zonele identificate de ecologiști, natura și-a urmat cursul de-a lungul anilor: ochiuri de apă, verdeață abundentă pe maluri, păsări acvatice, specii de broască și insecte.

Deocamdată, accesul e destul de anevoios în unele dintre zonele descoperite. În altele, în schimb, cum e Pajiștea Petricani, membrii Asociației Parcul Natural Văcărești au început să amenajeze poteci și panouri informative pentru vizitatori.

Ecologiștii vor ca aceste regiuni să beneficieze de un regim special de protecție.

RFI vă propune o discuție despre un proiect-pilot de succes legat de gestionarea relației dintre oameni și urși, un proiect WWF desfășurat la Băile Tușnad, una dintre localitățile cu cele mai mari probleme în acest sens în ultimii ani.

Proiectul-pilot din Tușnad este realizat de WWF România, în colaborare cu Primăria de acolo.

Invitat la Planeta Verde este Cristian Papp, expert în carnivore mari, coordonatorul departamentului specii sălbatice de la organizația de mediu amintită.

El spune că apelurile la 112 privind apariția unor urși în localitate au scăzut de la circa 200 la doar opt anul trecut. Cum a fost posibil: garduri electrice, colare cu GPS și camere video cu senzori de mișcare.

Detalii despre proiectul-pilot privind urșii din Băile Tușnad, aici.

Zeci de organizații ale societății civile au publicat recent o scrisoare deschisă adresată Președinției, Guvernului și Reprezentanței Comisiei Europene în România. ONG-urile cer protecție pentru cetățenii și asociațiile care merg în instanță în interesul public.

O discuție despre șicanele la care sunt supuși reprezentanții unor organizații neguvernamentale și cetățenii simpli care se luptă în instanțe cu dezvoltatori imobiliari și nu numai și care au apoi de suferit, ajungându-se chiar și la dizolvarea unor ONG-uri de mediu.

Invitate la emisiunea Planeta Verde sunt directoarea executivă de la APADOR-CH, Georgiana Gheorghe și directoarea executivă a asociației ECOPOLIS, Oana Neneciu.

Ce-și propun ONG-urile cu aceasă scrisoare deschisă? De ce e important pentru un ONG de mediu să știe că atunci când face un demers în instanță în interesul public, nu va fi supus ulterior unor șicane și intimidări? Ce răspunsuri au primit până acum semnatarii scrisorii deschise?

Sistemul Garanție/Returnare (SGR) trebuie îmbunătățit, spune la RFI directoarea Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Liliana Nichita.

Liliana Nichita analizează SGR, la cinci luni de la implementarea sistemului.

Cum funcționează Sistemul Garanție/Returnare? Ce merge, ce nu merge? Unde apar blocajele, cel mai des?

De ce are România o rată de colectare separată a deșeurilor de numai 13%?

Proiectul de Cod Silvic trebuie rescris, spune la RFI Radu Vlad, managerul programelor de păduri de la WWF-România. Documentul a fost aprobat recent de Guvern, însă este criticat dur de organizațiile de mediu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că noul Cod Silvic este o lege echilibrată, în timp ce ecologiștii atrag atenția că proiectul are multe breșe.

Radu Vlad a prezentat la emisiunea Planeta Verde breșele din noul Cod Silvic.

O eventuală cerere de prelungire a licenței pentru proiectul minier de la Roșia Montană ar trebui respinsă. Iată ce spune la RFI activistul de mediu Mihai Goțiu, care precizează de asemenea că localitatea din munții Apuseni are nevoie de un Plan Urbanistic General, pentru a se putea debloca dezvoltarea zonei.

România a câștigat recent procesul Roșia Montană intentat de compania Gabriel Resources. Ce ar trebui să urmeze acum?

Fostul senator USR Mihai Goțiu a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Cum se explică faptul că premierul Marcel Ciolacu pregătise terenul unei înfrângeri a statului român?

Cum a fost primită la Roșia Montană decizia curții de arbitraj de la Washington?

E posibilă reluarea demersurilor pentru începerea exploatării aurului de la Roșia Montană?

România trebuie să respingă propunerea Comisiei Europene, care vrea o reducere a gradului de protecție pentru lupi. Iată ce solicită organizația ecologistă WWF, care face un apel în acest sens către ministrul român al Mediului.

Cristian Papp este expert în carnivore mari și coordonatorul departamentului specii sălbatice de la WWF România.

El spune la RFI de ce trebuie respinsă propunerea Comisiei Europene privind lupii: ”Solicităm ca România să spună nu acestui apel venit din partea președintei Comisiei Europene de a scădea practic nivelul de protecție a lupului, în cadrul Convenției de la Berna. Convenția de la Berna este cea mai veche convenție care se referă la protecția și conservarea biodiversității, a fost adoptată în 1979. Au mai fost încercări de a scădea nivelul de protecție a diverselor specii, începând cu anul 2002, apoi 2005, chiar și în anul 2022 s-a încercat o astfel de reducere în cazul lupului, doar că argumentele au fost împotriva unei asemenea decizii”.

Cristian Papp precizează că ”anul trecut, CE a comandat un studiu la nivel european, pentru a vedea unde suntem în ceea ce privește coexistența cu lupii, să vedem care au fost cauzele principale ale conflictelor, volumul acestora, sumele de bani care s-au dat drept compensații. Concluzia a fost că lupul nu reprezintă o amenințare”.

Expertul spune că numărul atacurilor comise de lupi e destul de mic la nivel european: ”S-a luat în calcul numărul total al oilor din UE, respectiv numărul total al lupilor, care a fost estimat. Prădarea anul trecut a fost ceva de ordinul a 0,0065%, adică un procent destul de mic”.

Soluțiile WWF pentru atacurile lupilor

Cristian Papp subliniază că gardurile electrice și câinii de stână special antrenați reprezintă soluții eficiente pentru a preveni atacurile lupilor: ”Nu putem să vorbim de un risc zero nicăieri, acolo unde avem animale domestice care pasc mai ales în jurul habitatelor favorabile carnivorelor mari. Noi am avut proiecte în care am demonstrat acest lucru, acolo unde s-au aplicat măsurile așa cum scrie la carte, practic, să avem un cioban la stână, precum și câini specializați la stână și garduri electrice implementate în paralel, acolo s-a reușit reducerea aproape de 100% a pagubelor”.

Expertul WWF dă și un exemplu de bune practici: ”Am avut chiar un caz în care anual au avut loc cel puțin 20 de atacuri din partea carnivorelor mari la o stână și după ce s-au implementat aceste măsuri, numărul lor practic s-a redus la zero”.

De ce sunt importanți lupii?

Cristian Papp explică la RFI de ce este important lupul: ”Populația de lupi este importantă pentru că ne furnizează o sumedenie de servicii ecosistemice, iar aceste servicii ecosistemice ar trebui să ni le imaginăm ca fiind un bun de care noi beneficiem gratis (...). Atunci când vorbim de o populație de ungulate care a ajuns să fie suprapopulată, lupii sunt cei care fac cea mai bună selecție, iar ei nu fac altceva decât să vâneze exemplarele slăbite, bolnave, îmbătrânite, astfel încât efectiv se creează un echilibru în ceea ce privește creșterea acestor populații și vorbim de căprior, în special, dar și de cerb, chiar și de mistreț”.

Limitele maxime admise pentru poluarea cu particule fine ar trebui reduse drastic până în 2030. Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord pe tema directivei privind calitatea aerului.

Invitat la emisiunea Planeta Verde a fost eurodeputatul independent Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European. El spune că directiva ar trebui să ducă la o îmbunătățire a calității aerului în România.

De ce este importantă directiva europeană privind calitatea aerului? Ce schimbă ea, mai exact, care sunt noutățile? Ce va însemna pentru România, care vor fi consecințele? Care sunt pașii procedurali următori, după acordul dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene?

Aproape 60 de ONG-uri cer într-o scrisoare deschisă Ministerului Mediului un program național pentru salubrizarea apelor și malurilor. Printre organizațiile semnatare se află MaiMultVerde, Ecopolis, Terra Mileniul III, WWF România și Societatea Ornitologică Română.

Problema poluării apelor este vizibilă, iar instituțiile statului își pasează răspunderea de la una la alta.

Invitată la emisiunea Planeta Verde este Loredana Pană, expertă advocacy la asociația MaiMultVerde.

Care sunt obligațiile de mediu ale României? Pactul Climatic European este un instrument ce poate ajuta pentru combaterea fake news-urilor privind schimbările climatice, crede vicepreședinta asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș. Organizația ei este coordonatorul național al Pactului Climatic în România.

Ana-Maria Pălăduș spune la emisiunea Planeta Verde cât de important este Pactul Climatic European și cine sunt ambasadorii climatici ai României.

Mai multe ONG-uri atrag atenția asupra falselor consultări organizate de Ministerul Energiei pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, conform unui comunicat de presă transmis de Bankwatch România. Protestul e semnat de asemenea de asociațiile 2Celsius, Declic, Greenpeace și WWF-România, care cer extinderea termenului de dezbatere publică.

ONG-urile de mediu reproșează Ministerului Energiei că a pus în dezbatere publică Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pe site-ul instituției, dar nu la categoria ”Transparență decizională”, ci la ”Despre noi”, fără să anunțe acest lucru.

Raluca Petcu (Bankwatch România) a fost invitată la Planeta Verde.

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Verzilor din Parlamentul European, și-a anunțat candidatura ca independent pentru alegerile din 9 iunie. El spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că vrea să reprezinte vocea tinerilor. ”Pentru mine nu este OK să zici că ești verde, dar să fii homofob. Pentru mine nu este OK să zici că ești verde, dar să fii verde naționalist, în care toată vina este pe străini”, mai declară deputatul european.

”Voi vorbi despre transport public gratuit. Există acele tichete climatice, care îți dau dreptul să iei orice transport în comun, mai puțin mașina personală, ca să degrevăm orașele de îmbâcseală și de poluare (...). Modelele care sunt adoptate astăzi în lume, în Austria, în Germania și care sunt extrem de eficiente, de exemplu, un tichet climatic, care are un preț modic, în Germania este cam un euro pe zi, la noi ar trebui să fie mult mai puțin, care îți dau dreptul la orice mod de transport, de la tren, la autobuz, la metrou, la orice (...). Gratuitatea din lume nu este o chestie populistă. Mă gândesc și la tineri și la elevi, pentru ei trebuie să fie gratuit”.

Societatea Ornitologică Română face educație de mediu în școli. SOR își continuă proiectul ”Școli și grădinițe prietenoase cu natura”. În paralel, pelicanii creți sunt monitorizați de specialiștii SOR, care vor să afle între altele rutele de zbor și pericolele la care e supusă această specie vulnerabilă.

Biologul Sebastian Bugariu și responsabila cu partea de comunicare de la SOR Andreea Oprea au fost invitați la emisiunea Planeta Verde.