Presa internaţională

În România, 3 din 4 elevi nu dețin competențe esențiale pentru utilizarea tehnologiei, reiese dintr-un studiu internațional recent. Potrivit Eurostat, mai puțin de o treime din populația între 16 și 74 de ani dispune de competențe digitale elementare față de 55% media europeană. În acest context, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) a ajuns la a doua ediție. Invitat în emisiunea RFI360, Ionuț Plopeanu, directorul general Logiscool România.

România este pe ultimul loc în UE la alfabetizare digitală: 3 din 4 elevi de 14 ani (aproximativ 74%) nu dețin competențele esențiale pentru utilizarea tehnologiei, arată ultimul studiu internațional ICILS.

Pe 9 mai, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) îi aduce împreună pe elevii din clasele III–VI din nouă județe ale țării, pentru 90 de minute de puzzle-uri logice, gândire algoritmică și scenarii despre inteligența artificială. Aproape 40% dintre competențele actuale necesare pe piața muncii se vor schimba până în 2030, este concluzia raportului Future of Jobs 2025, realizat de World Economic Forum. Gândirea critică și abilitățile privind inteligența artificială se numără printre competențele esențiale pentru găsirea unui loc de muncă în viitor. Mai mult, alfabetizarea AI va deveni domeniu de evaluare și prin testările PISA începând cu 2029. 

În România, competiția Marea Aventură Digitală (MAD) își propune să motiveze și să învețe copiii să folosească tehnologia în mod util și creativ, să-și dezvolte gândirea logică și practică, competențele AI, dar și să lucreze în echipă. O criză reală, a cărei rezolvare nu mai suportă amânare România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază.

Potrivit Eurostat, mai puțin de o treime din populația între 16 și 74 de ani dispune de competențe digitale elementare față de 55% media europeană și 83% în Țările de Jos.  Situația este și mai îngrijorătoare în rândul tinerilor. Ultimul studiu internațional ICILS (International Computer and Information Literacy Study) arată că 74% dintre elevii de 14 ani din România nu dețin competențele esențiale în alfabetizare digitală și informațională, față de 43% cât reprezintă media statelor UE participante.

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 este reducerea acestei rate sub 15%.  În același timp, aproape 80% dintre adolescenții români petrec peste 30 de ore pe săptămână pe ecran pentru studiu şi recreere, comparativ cu 67% media statelor membre OCDE.

„Deși copiii noștri sunt online, navighează și consumă conținut digital ore în șir, suntem foarte departe de ținta Uniunii Europene în ceea ce privește competențele digitale reale. Există o iluzie confortabilă că generația de azi știe să folosească tehnologia pentru că a crescut cu ea în mână. Dar a consuma conținut nu înseamnă a înțelege tehnologia, a o folosi critic sau a o pune în slujba rezolvării de probleme. Utilizarea zilnică a ecranelor nu înlocuiește educația digitală structurată, iar cifrele o confirmă fără echivoc", a declarat Dana Bănică, manager Logiscool România.

Marea Aventură Digitală este organizată de Foundation for Digital Knowledge și Fundația pentru Educație Digitală, cu Logiscool România ca partener principal. Prima ediție, desfășurată în anul școlar 2024-2025, a demonstrat că există apetit real pentru competiții digitale care pun accentul pe gândire, nu pe memorare, și pe echipă, nu pe performanță individuală. Ediția din acest an aduce mai mulți copii, dar păstrează aceleași valori. Competiția nu are taxă de participare și este adresată elevilor din orice tip de școală, publică sau privată. 

„A fost o experiență memorabilă, care mi-a permis să folosesc numeroase informații și să răspund la probleme interesante, pe care nu le mai întâlnisem până atunci. Am putut folosi atât cunoștințe dobândite la matematică, cât și raționamente logice interesante. Mi-a plăcut toată experiența, dar cel mai mult excursia la București, în cadrul căreia am avut ocazia unică să vizităm sediul Google România și Zitec. Cu siguranță mă gândesc să particip din nou. Le-aș spune altor copii că este o experiență foarte interesantă și că ar fi păcat să o rateze" , a declarat Mihai, elev din Cluj.

Raportul Future of Jobs 2025, publicat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), estimează că aproape 40% dintre competențele actuale necesare pe piața muncii vor deveni depășite până în 2030. Același raport arată că gândirea analitică va fi competența principală cerută de angajatori — 7 din 10 companii o consideră esențială —, alături de gândirea creativă, competențele digitale și colaborarea. Nu întâmplător, acestea sunt exact abilitățile pe care le exersează o echipă de copii care rezolvă timp de 90 de minute o provocare digitală în timp real.

Totodată, ultimele date PISA arată că doar 14% dintre elevii de 15 ani din România au atins nivelul de vârf la testul de gândire creativă, față de 27% media OCDE. Doar 58% au atins pragul de bază comparativ cu media OCDE de 78%. 

Una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, WWF, împlinește 20 de ani de activitate în România. Ce a reușit să schimbe în tot acest timp, care e principala realizare și unde mai e de lucru? Invitată la Planeta Verde a fost directoarea WWF România, Orieta Hulea.

Peste 200 de proiecte puse în aplicare, aproape 80 de experți și multă reziliență. Așa arată în câteva cuvinte bilanțul WWF în cei 20 de ani de activitate în România, spune la RFI directoarea ONG-ului, Orieta Hulea.

Întrebată ce a reușit să schimbe WWF în cele două decenii de activitate în România, ea a răspuns: ”Noi am încercat prin fiecare proiect pe care l-am implementat să avem un impact, să facem schimbări pe termen lung, noi încercăm să înțelegem problemele de la nivel local și să le transpunem în soluții care să adreseze probleme sistemice pe termen lung”.

WWF s-a axat în cei 20 de ani de activitate în România în special pe probleme legate de păduri, gestionarea populației de urși, programe educaționale și repopularea Dunării cu sturioni.

Provocarea cea mai mare pentru WWF, în 20 de ani de activitate în România

Care a fost provocarea cea mai mare în acești 20 de ani pentru WWF România? Orieta Hulea: ”Provocarea cea mai mare este să schimbăm mentalități și să construim parteneriate cu autoritățile locale, cu comunitățile, pentru că asta cere timp, răbdare și prezență continuă acolo unde am început să lucrăm”.

Când vine vorba de păduri, 80 de mii de hectare au fost incluse în catalogul național al pădurilor virgine.

De asemenea, WWF România a repopulat Dunărea cu 60 de mii de exemplare de sturion.

ONG-ul a ajutat în acești 20 de ani la armonizarea legislației de mediu cu normele europene și a avut peste 400 de contribuții directe la politici publice.

WWF a a avut și proiecte de educație de mediu: a implicat peste 30 de mii de tineri în programe educaționale și a mobilizat în ultimii 20 de ani două mii de voluntari.

Jurnal de știri

Încercăm să aflăm câteva răspunsuri alături de invitații emisiunii de azi, domnii Cristian Păun, profesor universitar, analist economic și Cătălin Dima, avocat și analist.

Invitații emisiunii sunt Diana Jipa Violonist și Ștefan Doniga, pianist - un duo care face cinste muzicii românești contemporane și care a stabilit un record de Guiness Book: cel mai scurt timp în care o formație muzicală a dat concerte pe toate cele cinci continente - 98 de zile și 22 de ore, înregistrat în Antarctica, la 14 decembrie 2024.

Detalii privind recordul aici

Invitatul emisiunii este Dragoș Tuță Mihailov, fondator Ambasada Sustenabilității, organizație care se ocupă cu pregătirea oamenilor și a companilor pentru economia transformată de criza climatică.

PSD nu are de gând să facă un Guvern cu AUR, spune într-un interviu la RFI liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir. El îi reproșează premierului demis, Ilie Bolojan, că ”se agață de scaun”.

Daniel Zamfir, despre formarea unui nou Guvern: ”Această asumare va fi cu partide prooccidentale. Dacă intenția domniilor lor (PNL și USR-n.r.) și nu ascund că asta este, pentru că se vede în spațiul public foarte limpede, ei au genul de abordare domnule, ați făcut o majoritate cu AUR împotriva Guvernului Bolojan, asumați-vă guvernarea, ei bine, nu o să se întâmple așa (...). Nu va exista nici o colaborare la guvernare cu AUR”.

Despre Ilie Bolojan: ”Din zona PNL, a USR, aruncă în spațiul public această discuție cu privire la posibilitatea ca tot Ilie Bolojan să fie desemnat. Până la urmă, este demis. De ce nu pleacă din funcție, de ce nu-și dă demisia, să lase un prim-ministru interimar, de ce nu pleacă din funcție secretarii de stat de la PNL, șefii de agenții, prefecții?”.

Daniel Zamfir nu exclude varianta unui premier tehnocrat: ”E nevoie să ne asumăm guvernarea ca și partid care dă primul-ministru, ne-o asumăm. Rămânem într-o coaliție de guvernare în care alți parteneri din coaliție să dea primul-ministru, ne asumăm. Că va fi nevoie de un prim-ministru independent, tehnocrat, ne asumăm”.

Fost prim-ministru al României între 2015 și 2017 și fost Comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală între 2010 și 2014, Dacian Cioloș își depune candidatura pentru funcția de Secretar general al Francofoniei. Ne vorbește despre această nouă provocare. Găsiți, mai jos, transcriptul interviului în limba franceză.

La transcription de l'entretien

- Bonsoir et bienvenue à l'émission Le micro du soir. Aujourd'hui, j'ai le plaisir et l'honneur de recevoir Dacian Ciolos, ancien Premier ministre de la Roumanie de 2015 à 2017 et ancien commissaire européen à l'agriculture et au développement rural de 2010 à 2014. Dacian Ciolos a évidemment remplit d'autres fonctions, d'autres missions à hautes responsabilités, mais nous n'allons pas toutes les énumérer. Maintenant, nous le recevons ce soir pour qu'il nous parle de ses activités, de ses projets et notamment de sa candidature au poste de secrétaire général de la Francophonie. Dacian Ciolos, bonsoir.

- Bonsoir.

- Merci d'être au micro du „Micro du soir”. C'est la première fois. Alors rentrons dans le vif du sujet. Votre programme est intitulé, je cite „Une francophonie courageuse, pragmatique, inclusive et tournée vers l'avenir”. Alors en le lisant ce programme, ce que j'ai ressenti, c'est que l'effort de pragmatisme notamment ressort. Diriez vous qu'il est là à la base de l'impulsion que vous voulez donner à l'Organisation internationale de la francophonie?

En fait, les mots que vous avez cité, elles sont liées entre elles. Parce que le pragmatisme, ça veut dire aussi être orienté vers l'avenir et aussi avoir le courage de sortir de l'histoire et de la tradition qui est important, qui est à sa place. Mais maintenant, il faut aller plus loin. Et si on veut que la francophonie reste importante et qu'elle reste relevante, il faut se tourner vers l'avenir. Et tout simplement, en fait, quand j'ai préparé cette candidature, je me suis posé la question qu'est ce qui pourrait motiver un jeune maintenant et à l'avenir à apprendre le français parce que la culture est importante, l'Histoire est importante et la France a influencé la culture du monde, a influencé l'art, la littérature. Mais je pense que pour les jeunes aujourd'hui, dans l'ère du digital, cela ne suffit pas. Donc, je suis arrivé à la conclusion que pour que le français et la francophonie restent relevantes à l'avenir, il faut tout d'abord attirer les jeunes et les motiver à apprendre le français. On ne va pas l'imposer par des décrets, par des lois, par des règlements. Ça ne suffit pas pour motiver les jeunes à apprendre le français. Et donc je suis arrivé à la conclusion qu'il faut du pragmatisme, il faut du réalisme, il faut regarder ce qui se passe aujourd'hui, comment le monde fonctionne. Et je me suis dit à côté de ce qu'il fait déjà très bien la francophonie, avec la culture, avec l'éducation, notamment, l'éducation universitaire qui est très connu avec l'Agence universitaire de la Francophonie, mais pas seulement, il y a de plus en plus une formation professionnelle en langue française. Il faut aller jusqu'au bout de la logique et voir comment on assure l'employabilité des formations qu'on est en train de soutenir au sein de la francophonie. Et donc comment on crée de l'emploi, comment on crée des opportunités pour des jeunes à utiliser le français et puis à lancer une affaire, par exemple, une une activité économique. Et donc c'est de ça qu'il s'agit, dans mon programme, de maintenir ce qui fonctionne, de consolider ce qui fonctionne déjà, mais aussi d'aller plus loin avec un projet économique. Et puis, il est évident pour tous ceux qui tournent autour de la francophonie que l'Afrique est le noyau dur et le centre de la francophonie. Mais il ne faut pas que la francophonie soit seulement autour de l'Afrique et la relation avec des pays européens qui ont des relations historiques avec des pays africains. Il y a aussi la Roumanie, l'Europe de l'Est et il n'y a pas que la Roumanie en Europe de l'Est des pays francophones.

- Il y a aussi également les pays associés également.

- Voilà. Donc donc c'est ça pour moi l'avenir, le pragmatisme et le courage de sortir des chemins battus et regarder vers l'avenir.

- Sans toutefois mener une révolution au sein de l'organisation.

- C'est pas un secrétaire général qui va amener la révolution, ce sont les acteurs qui agissent dans la francophonie. Il faut juste leur donner l'occasion, leur créer les opportunités pour pour le faire. La révolution tourne autour de nous, en fait, dans beaucoup de régions couvertes aussi par la francophonie. Mais non, il ne s'agit pas d'une révolution institutionnelle. La francophonie, c'est un réseau au delà du secrétaire général et au delà de l'Organisation internationale de la Francophonie. C'est tout un réseau. C'est un réseau qui est vivant justement parce que les gens s'impliquent. C'est un projet politique aussi qui a son importance dans un multilatéralisme qui est fortement affaibli dans le monde. Mais au delà de ce projet politique, ce projet perdure aussi parce qu'il y a tout un réseau avec des associations d'organisations à tous les niveaux, pas seulement...

- Alors dans votre programme, vous parlez d'Afrique. Je lis, et c'est la première phrase de votre approche, que l'Afrique est au cœur de votre vision. Alors vous venez de dire que la francophonie c'est pas que l'Afrique, mais elle est. Ceci étant le principal Continent francophone? Tout à fait. Alors comment comptez vous la séduire? Parce que jusqu'à présent, il y a eu surtout des. Beaucoup en tout cas, de secrétaires généraux de la francophonie du continent africain, là. Et c'est peut être une tâche ardue ou alors, quel est déjà votre réseau en Afrique?

- Encore une fois, on parle de ce que j'ai dit dans le préambule de mon programme. C'est qu'il faut se tourner vers l'avenir. Et je pense que si l'organisation reste concentrée et tournée juste autour de l'Afrique, il y a un fort risque de décrédibilisation.

- C'est qui était un peu trop le cas, vous pensez, ces dernières années?

- Mais je je je pense que justement, avec l'idée qu'on ait des secrétaires généraux qui viennent que d'Afrique et que ça devienne une tradition, ça, c'est un fort risque aussi pour l'avenir de l'organisation. Et c'est pour ça que même maintenant, avec trois candidates d'Afrique, j'ose, à propos du courage de présenter une candidature en venant d'Europe de l'Est. Mais c'est du courage juste en apparence. Parce qu'en fait, quand si on regarde de manière réaliste et pragmatique, je pense que même nos frères africains et nos sœurs africaines vont comprendre que c'est aussi dans leur intérêt pour que l'organisation reste relevante. Et pour certains pays d'Afrique, c'est même vital, cette organisation et le rôle international de cette organisation. Mais pour qu'elle reste crédible, il faut qu'elle montre qu'elle représente pas que l'Afrique et que ce n'est pas une organisation régionale ou dominée seulement par une région. Je pense que c'est l'intérêt de l'Afrique. En parlant du projet économique et même du projet éducatif et de recherche, d'avoir des connexions, pas seulement avec l'Europe et surtout pas seulement avec l'Europe de l'Ouest et avec le Canada. Ça, ce sont des traditions, disons, de de la francophonie dans le pays où le français est aussi une officielle. Mais il y a l'Asie aussi qui montre beaucoup de points de vue économique, de la relevance politique. Et on a des pays importants d'Afrique du Sud qui sont membres de la francophonie comme le Vietnam, le Cambodge où aura lieu le sommet cette année? Laos il y a aussi l'Europe de l'Est et la spécificité de l'Europe de l'Est et même de pays d'où je viens, de la Roumanie, c'est que nous sommes membres de l'Union européenne, c'est vrai, un membre critique de l'Union européenne, mais on a des relations historiques avec l'Afrique, mais d'une tout autre nature que la France, la Belgique, le Luxembourg ou d'autres pays de l'Ouest. La Roumanie a eu des relations fraternelles et de partenariat d'égal à égal avec les pays d'Afrique. Et je pense qu'il y a derrière, dans l'histoire, dans le mental collectif de l'histoire, une relation de confiance qui reste encore là. Il y a encore des Africains dans beaucoup de pays d'Afrique francophone qui ont étudié en Roumanie, qui me parlent encore le roumain ou qui ont utilisé la langue française pour faire des études en Roumanie. Et des Roumains aussi qui ont aidé au développement de ces pays aussi parce qu'ils étaient francophones. Donc on a une histoire avec la francophonie et avec les pays d'Afrique, mais d'une autre nature. Et donc en parlant de l'avenir et d'une relance de l'organisation, en tout cas de passer à un autre niveau, je pense qu'un candidat qui vient de la Roumanie, d'un tel pays, avec un tel type d'histoire, avec le pays d'Afrique, peut être aussi dans l'avantage de l'Afrique.

- Et en lisant votre programme, encore une fois, il y a quelque chose que je me demande et que je n'ai pas vu et je pense que c'est un point important, un point fort, peut être que vous le dites, vous le mettez en avant, ce point fort, c'est que vous êtes d'abord un ingénieur agronome et vous avez été commissaire, donc, comme je le disais, européen à l'agriculture et au développement durable. Ça, pour beaucoup de ces pays membres de l'Organisation internationale, la francophonie, ça peut être aussi une qualité tout à fait appréciée. Est ce que est ce que vous le voulez parce que je ne l'ai pas vu dans le programme, peut être que je ne l'ai pas lu, mais est ce que vous mettez en avant aussi ce point?

- D'abord le fait d'être ingénieur agronome, je pense que ça m'a aidé à développer une autre qualité qui est justement celle du pragmatisme, du réalisme, de résultats concrets. Moi, je ne suis pas un politicien par métier. Je suis arrivé dans la politique parce que je voulais faire des choses, y compris dans le domaine de l'agriculture en général, pour les gens, pour les sociétés, mais des choses concrètes. J'ai eu un mandat de parlementaire, pas plus, parce que ce n'est pas trop dans ma nature de trop parler. Je cherche plutôt à faire des choses. Et cette organisation, même si c'est une organisation politique, et j'ai aussi l'expérience d'un ancien premier ministre, d'avoir présidé un groupe politique au Parlement européen et donc j'ai dû développer aussi des qualités de négociation et de médiation. Mais ce qui m'intéresse dans cette organisation, tout d'abord, c'est justement ce réseau de gens qui font des choses, qui n'attendent pas d'être dirigé d'en haut, qui n'attendent pas les décisions de politique. Mais ils font des choses et c'est ça qui donne la vitalité à l'organisation. Donc, le fait d'être ingénieur agronome lié à la terre, à la nature, à des choses concrètes, m'a amené aussi à être intéressé par cette organisation. Après le sujet agricole, la sécurité alimentaire, c'est un sujet clé sur l'agenda international, y compris dans la francophonie et notamment dans des pays d'Afrique, mais pas seulement parce que nous, en Europe aussi, on a ce sujet sur l'agenda, on agit pareil. Donc c'est un sujet, j'ai pas beaucoup parlé dans mon programme parce que justement je voulais pas laisser l'impression que parce que je suis ingénieur agronome, parce que j'étais ministre de l'Agriculture et commissaire européen à l'agriculture, je vais construire une candidature autour de sujets agricoles. Mais ce qui est intéressant, c'est... Je suis connu même dans le milieu africain ou asiatique au niveau international en tant que ancien commissaire européen à l'agriculture, j'ai négocié des accords internationaux au nom de la Commission européenne dans le domaine agricole et il y a beaucoup d'Etats membres de la francophonie qui dans les discussions que j'ai eues jusqu'à maintenant, ils m'ont dit Dacian, monsieur Ciolos, il faut mettre ce sujet de manière plus visible dans votre programme, parce que, si vous êtes secrétaire général, on souhaite faire ensemble des choses sur l'agriculture. Et j'ai même des idées que je vais présenter. On attend encore le 15 mai. C'est la date limite de dépôt des candidatures. Mais quand on aura la clarté sur les tableaux de candidats aussi pour la différenciation et pour montrer ce que je peux apporter en plus de mon expérience politique?

- Excusez-moi, je vous coupe. Vous êtes quatre candidats pour l'instant?

- Oui, oui. Donc on verra jusqu'au 15. Et que donc, en plus de mon expérience d'ancien Premier ministre et des responsabilités politiques, de ce que je peux apporter, et là c'est un domaine où je pense que, si on met ensemble l'expérience européenne, asiatique et africaine, on peut beaucoup aider des producteurs et des opérateurs du secteur agroalimentaire dans le pays à valoriser leur production dans le réseau francophone des produits de qualité, de construire et de mettre en place des enseignes de qualité, de former notamment les hommes et les femmes et peut être notamment les femmes parce que beaucoup dans le programme, ....

- ...les femmes sont bien mises en avant. J'aimerais qu'on passe à un autre sujet. Les droits humains sont une prérogative importante de la francophonie. Ils sont bafoués dans nombre de pays membres de l'organisation ou pays associés. Ce sera quoi la stratégie Ciolos à ce niveau-là?

- Tout d'abord, ces valeurs et principes autour desquels la francophonie est construite. Je pense qu'il faut le valider de temps en temps pour ne pas les oublier. Parce que c'est vrai que quand on regarde dans le monde d'aujourd'hui, qui est un monde assez agressif, on risque de les oublier et c'est ça qui nous a réunis tout d'abord. Je souhaite rappeler le fait que le le projet de la Francophonie n'est pas parti de la France ou de la Belgique. Il est parti des pays du Sud, de fait des pays d'Afrique, des pays d'Asie et qui ont souhaité aussi mettre au fondement de cette organisation des valeurs et des principes. Je pense que, tout d'abord, il faut le rappeler et il faut montrer pourquoi c'est important de les respecter. Parce qu'avec les guerres et des conflits, on n'a jamais construit, mais on a détruit beaucoup et c'est très facile en fait d'attaquer l'autre. C'est très facile d'être agressif. C'est très facile d'essayer d'obtenir ce qu'on considère comme étant ses droits par la violence et par l'agressivité. Mais on n'arrive jamais à se développer et à augmenter le niveau de vie dans des pays en guerre et dans des pays en conflit. Et ça, c'est aussi le rôle de la francophonie et notamment du secrétaire général, de jouer les médiateurs et de mettre les gens ensemble autour de la table. Mais pour moi, le secrétaire général ne pourra pas faire ça s'il ne va pas travailler de très près avec les États membres. Et donc, je souhaite prouver l'importance de ces valeurs et des principes de coopération déjà au sein de l'organisation. Je pense qu'il y a encore des choses à faire pour montrer, au sein de la francophonie, qu'on ne travaille pas de manière hiérarchique, qu'on ne concentre pas le pouvoir autour d'une fonction qui est en haut de la pyramide, mais qu'on travaille avec les États membres et qu'on entame le dialogue déjà au sein de l'organisation pour que, dans des situations de risques, de conflits, l'État et les leaders politiques puissent plus facilement venir vers la francophonie pour les aider à médier et à éviter déjà, si on peut, des conflits et donc faire en sorte que la francophonie soit un espace de paix, de liberté, pour qu'on puisse faire aussi un espace de développement, y compris de développement économique, de développement humain.

- Alors, la francophonie, c'est pas simplement le français, c'est aussi le multilinguisme. Ça, on le sait peut-être un peu moins, mais la francophonie défend les autres langues. Parfois on peut dire un peu en opposition avec la prédominance de l'anglais qui est omniprésent, omniprésent dans le numérique. Alors, encore une fois, ce sera quoi la stratégie Ciolos, vous en avez un peu parlé déjà, à ce niveau-là, comment faire pour que non seulement le français, mais d'autres langues puissent reprendre, regagner un peu de terrain sur ce champ qui est évidemment très important ? Le numérique.

- Le multilinguisme, c'est la façon même de travailler au sein de la francophonie. Parce que quand on parle la francophonie, on a l'impression qu'il s'agit seulement de la langue française. Mais en fait, la langue française est utilisée au sein de la francophonie. La francophonie comme un pont, comme un lien entre des langues et des cultures locales. Et pour moi, c'est ça la spécificité de la francophonie par rapport aux communautés de langue anglaise. Et je l'ai vécu aussi. J'ai utilisé l'anglais dans mon travail, notamment dans les responsabilités internationales européennes. Mon sentiment, c'est que l'anglais est une langue qui uniformise la communication et qui uniformise tout ce qui tourne autour de la communication en anglais. On le sait bien qu'en parlant une langue, ça nous aide aussi à nous structurer d'une certaine façon le mental, la façon de penser et de se comporter. Donc l'anglais c'est un peu l'uniformisateur.

- Pour ceux qui ne sont pas natifs, voilà, parce que c'est une langue aussi qui est évidemment très riche et

- Tout à fait. Peut-être que c'est pour ça aussi que c'est une langue qui se répand plus facilement, parce que le français gagne la complexité et la diversité. Nous n'allons pas plus loin que l'exemple de TV5 Monde, qui est un opérateur de la francophonie et qui aujourd'hui présente dans plus de 200 pays au monde, donc beaucoup au-delà du réseau officiel, disons, de la francophonie, parce qu'en plus de la langue française, il utilise le sous-titrage en 17 ou 18 langues locales. Donc c'est une façon de valoriser le multilinguisme. Le français n'essaye pas de remplacer des langues locales, des langues de différentes communautés, des Tribus dans les différentes parties du monde, mais au contraire, il aide les gens qui gardent leur langue à se connecter au monde à travers les Français. Et donc, c'est de cette façon que j'aimerais qu'on continue à travailler au sein de la francophonie et qu'on met en valeur le multilinguisme tout en utilisant le français. Tout déjà parce que nous chez nous, parce que je me sens donc partie prenante de la francophonie, donc chez nous, au sein de la francophonie, on respecte les langues des autres. Donc on demande qu'aussi au niveau international, on respecte les autres langues que l'anglais qui est en train de dominer. Mais là il y a besoin de deux choses. Je disais il suffit pas des décrets et des lois et des règles pour imposer une langue étrangère dans une institution internationale. Il faut aussi motiver les gens de leur parler, et on ne va pas les motiver juste par un article de loi ou par un décret.

Il faut créer des opportunités pour parler en français. Je parlais de projets économiques. Un autre projet que j'ai dans mon programme, c'est ça tourne autour du digital développé autour de la plateforme qui existe déjà, TV5 Monde, avec des productions culturelles, artistiques, en langue française mais aussi en langue des pays du réseau francophone.

- Mais aussi France 24. Excusez-moi, je cite aussi.

- Voilà. Moi je parle de TV5 Monde parce que c'est un opérateur au sein de la francophonie, mais il y a, il y a France24 et RFI aussi. On est, où on est aujourd'hui. Donc il y a tout, tout ce qui tourne autour de France Médias, Monde aussi. Mais je parlais TV5 Monde parce qu'ils ont une plateforme de production culturelle, artistique. Et je pense qu'à partir de là, avec tous les instruments du digital et de l'intelligence artificielle, on peut proposer et offrir aux francophones de tous les pays francophones un instrument pour mettre en valeur, en utilisant le français comme langue, langue, pont, comme langue qui assure les liens. Mettre en valeur justement cette diversité culturelle qui est couverte par le réseau francophone.

- Une question qui me vient Dacian Ciolos. Comment se passe l'élection effective du secrétaire général ? C'est à dire combien d'électeurs? Comment ça se passe? Sans rentrer dans les détails. Oui.

- Donc ce sont les chefs d'État et de gouvernement qui qui décident. Donc, dans le réseau des pays de la francophonie, il y a aujourd'hui, je pense, 87 pays dont il y en a 53 qui sont de pays à plein droit, qui ont un droit de vote. Et donc ce sont ces 53 chefs d'État ou de gouvernement, parce qu'on a, dans le cas du Canada, on a le gouvernement fédéral qui vote, mais on a aussi les gouvernements du Québec et du Nouveau-Brunswick. En Belgique, il y a le gouvernement fédéral, mais il y a aussi le gouvernement de la Fédération Wallonie Bruxelles. Donc, c'est pour ça qu'on parle de chefs d'État, de gouvernement dans chaque vote, chaque pays :

- Mais chaque pays a le même poids ? Indépendamment de la façon dont il finance l'organisation.

- Tout à fait. Pour le choix du secrétaire général. Pour être candidat, il faut être présenté comme candidat par un de ces gouvernements qui sont membres par le gouvernement dont le candidat est le citoyen. Et ensuite, il y a une décision des chefs d'État et de gouvernement qui est validé au sommet de la francophonie. Le statut prévoit un vote, mais à ma connaissance, dans l'histoire de de l'OIF, il n'y a jamais eu un vote. Les chefs d'État et de gouvernement se sont mis d'accord, toujours pour un candidat par consensus. C'était peut être une façon aussi de renforcer la légitimité du futur secrétaire général et puis montrer aussi la capacité de négociation.

- Plus qu'un vote à la majorité, c'est un consensus.

- Oui. Voilà. Donc le statut prévoit un vote, la possibilité d'un vote. Mais les chefs d'État négocient jusqu'à présent du moins ont négocié en amont et ils sont arrivés au sommet, ils ont juste validé en fait, une décision qu'ils ont prise. On verra cette fois-ci.

- Ce sera quand le résultat ?

- Le Sommet de la Francophonie cette année aura lieu au Cambodge, à Phnom Penh, de 15 à 17 novembre.

- A ce moment là...

- Ce sera à ce moment-là...

- D'accord. Alors en préparant, avant de rentrer dans le studio, vous me disiez, je ne savais pas que vous étiez conseiller présidentiel précisément parce que vous candidatez pour la francophonie, c'est bien ça ? Je ne me trompe pas?

- Oui. Donc le président Nicolas Jordan m'a proposé de me porter candidat au nom de la Roumanie pour cette position. Et ensuite, quand on a commencé à préparer la campagne et la promotion en fait de cette candidature, on est arrivé à la conclusion qu'il faut. Et il me faut un moyen pour justement pouvoir aller me déplacer et parler au nom de la Roumanie qui a présenté ma candidature. Et donc il m'a proposé d'intégrer temporairement son équipe en tant que conseiller présidentiel qui n'a pas d'autres tâches au sein de l'administration présidentielle que de promouvoir cette candidature au nom de la Roumanie et à son nom aussi parce que c'est lui qui a présenté cette candidature. Et donc en tant que conseiller présidentiel, j'ai ce statut et je peux parler aussi au nom du président, au-delà de mes responsabilités et fonctions politiques passées.

SpotMedia a stat de vorbă cu consultantul politic Cristian Andrei, care susține că nimeni nu se grăbește să forțeze formarea unei majorități în Parlament atâta timp cât nu se observă o deteriorare consistentă a situației economice:

”Niciun actor implicat nu are soluții magice, iar, până la urmă, se va ajunge la una de compromis. Președintele Nicușor Dan poate impune un nume pentru formarea și găsirea susținerii pentru un nou guvern, forțând drumul către alegeri anticipate, dar o astfel de decizie nu va rezolva criza”.

Potrivit Euronews șeful statului anunță că are pe masă mai multe scenarii și trasează un obiectiv ambițios pentru următorul Guvern: să prezinte bugetul pe 2027 în această toamnă.

Ludovic Orban știe cum depășește România criza politică: Ilie Bolojan și coaliția care „va trece în Parlament ca prin brânză”

Fostul premier Ludovic Orban a declarat duminică, 10 mai, la Digi24, că refacerea coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR este imposibilă, dar a susținut că desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, deși Guvernul său a picat la moțiunea de cenzură, nu este neconstituțională.

News.ro scrie că Prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, duminică seară, că PSD ar trebui lăsat să formeze majoritatea pentru un nou guvern, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan, asociindu-se cu AUR. Dacă social-democraţii nu-şi asumă guvernarea cu AUR, dau dovadă că sunt inconsistenţi, crede liberalul. El susţine că PNL nu fuge de răspundere şi ar prelua guvernarea, dar personal crede că nu ar fi exclus şi să voteze învestirea unui guvern PSD-UDMR-minorităţi. (News.ro)

România, UE și o diversiune periculoasă: „pro-european” vs. ”pro-occidental” (CursDeGuvernare.ro):

E o problemă generală, sistemică, serioasă și gravă, dar să plecăm de la cazul (particular) cel mai fierbinte: președintele Nicușor Dan a ales ca, în discursul de Ziua Uniunii Europene, să accentueze prin exemplificare faptul că UE a făcut greșeli în ultimele două decenii.

Unii spun că președintele a greșit, și că accentul trebuia pus pe nevoia de unitate – alții spun că bine a făcut președintele, e un gest curajos să pună pe masă erorile pe care establishmentul ultimelor 2 decenii de la Bruxelles le-a propagat nu doar la nivel de Europă, ci și în legislațiile naționale.

Anatomia discursului lui Nicușor Dan despre Uniunea Europeană. De partea cui e de fapt președintele? (Cotidianul)

Pentru prima dată în ultimii aproape 20 de ani, de când România a aderat la Uniunea Europeană, un președinte a vorbit deschis, exact de Ziua Europei, despre defectele UE. A pus pe tapet toate problemele care circulă în spațiul public. Întrebarea este dacă a intenționat să dezescaladeze, cum îi place să spună, conflictul dintre o parte a societății românești, reprezentată de partide precum AUR, și Uniunea Europeană sau a vrut să arate o direcție strategică. Și anume că, dacă va fi să aleagă între UE și SUA, România condusă de Nicușor Dan, ar alege SUA.

Zeci de companii de stat subvenționate, care înregistrează pierderi, au cheltuieli de miliarde de lei cu angajații ( Hotnews.ro)

Statul are în total 1.735 de companii, dar doar 1.421 de companii sunt active, potrivit datelor transmise de Ministerul de Finanțe. Restul de 314 companii „inactive” sunt în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate și nu sunt incluse în analiză.

Dintre cele 1.421 de companii active, doar 1.107 au avut rezultate financiare complete pe anul 2024

La fel ca în situațiile referitoare la instituțiile publice, autorii raportului reclamă că fiecare bază de date cuprinde informații diferite și apar neconcordanțe la unele cifre și indicatori.

Cultul îngerilor. Agresiunile sexuale de care este acuzat Dragoș Ovidiu Argeșanu, cel mai influent „maestru spiritual” din România. (Snoop.ro)

Snoop.ro publică o investigație video în care șapte femei îl acuză pe Ovidiu Dragoș Argeșanu, „îndrumătorul” cu zeci de mii de adepți, că le-a agresat sexual în timpul unor ședințe individuale prezentate drept „terapii”.

Timp de aproape trei decenii, Ovidiu Dragoș Argeșanu, 57 de ani, și-a construit imaginea unui „maestru” capabil să vindece probleme de orice fel, printr-un amestec de terapii alternative, pseudoștiință, „magie” și discurs „mesianic”. Se prezintă ca maestru Reiki. Dar nu numai.

Deși nu a făcut rezidențiatul și nu are aviz/atestat de la Colegiul Psihologilor și Colegiul Medicilor, el se caracterizează drept medic.

Ziua Europei este sărbătoare oficială în Republica Moldova și a fost marcată inclusiv la orășelul european în centrul Chișinăului. Totuși, partidele pro-ruse au ales să-și cheme adepții la un marș de Ziua Victoriei, sărbătorită pe stil rusesc, cu simboluri sovietice și drapele roșii. Atmosfera zilei de 9 mai este redată într-un reportaj realizat de colega noastră Veronica Gherbovețchi.

Temele ediției:

- Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, a marcat de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse pentru a perpetua imperialismul rusesc, spune invitatul Moldova Zoom de astăzi, istoricul și deputatul Virgil Pâslariuc, cu care a stat de vorbă la Chișinău Liliana Barbăroșie.

- După vizita vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas, la Chișinău, de Ziua Europei, s-a aflat Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2026. Oficialul european susține că prioritatea președinției cipriote rămâne deschiderea oficială a capitolelor de negocieri, primul Cluster ”Valori fundamentale”, în luna iunie. De partea sa, șefa statului, Maia Sandu, spune că R.Moldova este hotărâtă să facă pași fermi în parcursul european în această perioadă. Valeria Vițu, cu detalii, de la Chișinău.

- Putin este nemulțumit de dorința Armeniei de a scăpa de influența Moscovei și de a căuta să se apropie de Europa. Cum amenință Erevanul și ce legătură ar putea să aibă asta cu Republica Moldova? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția, unde a semnat și o declarație împotriva participării Rusiei la expoziție. Declarația de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, a declarat ministrul culturii de la Chișinău, Cristian Jardan.

- Președintele american Donald Trump anunţă eliberarea unor cetăţeni polonezi şi moldoveni din închisori din Belarus şi Rusia.

- Parlamentul Republicii Moldova obligă deputații să cunoască limba română și interzice traseismul politic.

- O delegație a Comisiei pentru afaceri externe a Seimului Republicii Polone efectuează o vizită oficială în Republica Moldova.

- Autoritățile de mediu dau asigurări că incendiul forestier izbucnit în zona de excludere Cernobîl din Ucraina nu prezintă riscuri pentru populația Republicii Moldova.

Știrile zilei:

Republica Moldova a marcat ziua de 9 mai printr-o serie de evenimente oficiale și comemorative, între care depuneri de flori la complexul memorial din Chișinău și manifestări publice dedicate memoriei celui de-al Doilea Război Mondial. Cu ocazia Zilei Europei, la Chișinău au călătorit șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și președintele Ciprului, stat care deține președinția rotativă a Consiliului UE. În mesajul său, președinta Maia Sandu și-a chemat conaționalii să nu confunde cinstirea eroilor celui de-al Doilea Război mondial cu glorificarea regimului sovietic.

Opoziția pro-rusă a decis să marcheze și în acest an, printr-un amplu marș prin centrul Chișinăului, Ziua Victoriei în stil și cu simboluri sovietice, de la drapele roșii, la Katiușa, dar și simboluri interzise prin lege, inclusiv care glorifică agresiunea rusească în Ucraina.

***

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat duminică pe reţelele de socializare că trei cetăţeni polonezi şi doi moldoveni au fost eliberaţi din detenţie în Belarus şi Rusia. Într-o postare pe Truth Social, Trump i-a atribuit meritul eliberării trimisului special John Coale şi i-a mulţumit preşedintelui bielarus Aleksandr Lukaşenko pentru „cooperare şi prietenie”, potrivit Reuters, preluată de News.ro.

***

Parlamentul Republicii Moldova restricționează utilizarea limbii ruse și obligă deputații să cunoască limba română . Noua lege de funcționare a legislativului obligă deputaţii să ia cuvântul doar în limba română. Prevederea a determinat partidele de opoziţie pro-ruse şi de dreapta să părăsească sala în semn de protest faţă de „cenzura” pe care, spun ei, partidul de guvernământ PAS ar încerca să o introducă în legislativ.

Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar toate documentele elaborate în română erau traduse și în rusă, iar traducătorii asigurau traducerea sincronă din română în rusă a dezbaterilor din plenul Parlamentului.

După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker.

***

O delegație a Comisiei pentru afaceri externe a Seimului Republicii Polone efectuează o vizită oficială în Republica Moldova. Parlamentarii polonezi au întrevederi la Chișinău cu reprezentanții conducerii Parlamentului și ai Ministerului de Externe.

Discuțiile se vor concentra pe consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv la nivel parlamentar, precum și pe oportunitățile de aprofundare a parteneriatului dintre cele două state în domenii de interes comun. Totodată, oficialii vor avea un schimb de opinii privind parcursul european al Republicii Moldova și bunele practici relevante pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

***

Autoritățile de mediu dau asigurări că incendiul forestier izbucnit în zona de excludere Cernobîl din Ucraina nu prezintă riscuri pentru populația Republicii Moldova, comunică Moldpres. Potrivit Agenției de Mediu, toți indicatorii monitorizați se mențin în limite normale, fără depășiri ale normelor admisibile privind calitatea aerului sau fondul radioactiv. În același timp, analizele meteorologice și modelele de dispersie atmosferică indică faptul că masele de aer se deplasează spre regiunile de nord-est, ceea ce exclude riscul ca norul de fum să ajungă pe teritoriul Republicii Moldova.

În gospodăriile aglomerate, planificarea meselor poate deveni un instrument de organizare pentru întreaga familie. Implicarea tuturor în alegerea meniului contribuie la reducerea risipei și la o mai bună coordonare a cumpărăturilor.

Puteți stabili un moment săptămânal în care decideți împreună mesele principale și creați lista de cumpărături. 

Astfel, veți evita dublarea ingredientelor sau intrările spontane la supermarket și veți avea o imagine clară asupra consumului real.

Jurnal de știri

O organizare atentă a frigiderului și a cămării poate prelungi durata de viața a alimentelor, așa că păstrează fructele și legumele în compartimentele dedicate și evită să le amesteci intuitiv.

În frigider, păstrează resturile gătite pe rafturile de sus – unde temperatura este mai constantă –, lactatele și produsele sensibile mai jos, iar în congelator bagă alimentele pe care nu le-ai inclus încă într-o rețetă – precum pâinea, untul, verdețurile sau chiar unele preparate gătite – pentru a le prelungi durata de viață și a reduce risipa.

De asemenea, etichetarea sau notarea datei deschiderii pe anumite produse te poate ajuta să le gestionezi mai eficient.

Andreea Răducan a intervenit în cazul Ana Maria Bărbosu, gimnasta suspendată provizoriu în scandalul de dopaj. Fosta campioană olimpică spune că este frustrant să fii suspendat fără să fii testat pozitiv, dar ca sportiv trebuie să ai unele obligații. Un interviu de Tudor Furdui

Paradă fără echipamente militare la Moscova și o curioasă declarație a lui Vladimir Putin privind posibilul sfârșit al războiului. Presa internațională analizează evenimentele din capitala Rusiei. De asemenea, comentatorii privesc și către noul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar.

După cum transmite BBC, Putin spune că ar fi dispus să negocieze noi acorduri de securitate pentru Europa și că partenerul său preferat de negocieri ar fi fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder.

Fostul cancelar este un prieten vechi al lui Putin și controversat din cauza muncii sale pentru firmele energetice de stat rusești.

Vladimir Putin susține că Occidentul s-a „prins în capcană” în războiul din Ucraina, observă Le Point. ”Însă la Moscova, absența tancurilor din Piața Roșie și măsurile severe de securitate spun o altă poveste.

Vladimir Putin a menționat, de asemenea, dorința sa de a discuta noi acorduri de securitate. O propunere care este privită cu multe rezerve în capitalele europene”.

Totuși, Kremlinul continuă să ceară retragerea Ucrainei din Donbas ca o condiție pentru progresul păcii, atenționează Kyiv Post.

”Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin, a afirmat pe 10 mai că orice înțelegere privind războiul din Ucraina nu va putea avea loc dacă Kievul nu își retrage armata din Donbas. În ciuda acestui ultimatum rigid, Ușakov și-a exprimat încrederea că SUA nu au abandonat calea diplomatică, prezicând că trimisii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor întoarce în curând la Moscova pentru discuții suplimentare”.

Un  punct de cotitură – iată cum caracterizează presa internațională instalarea guvernului de la Budapesta, condus de Peter Magyar.

Euractiv notează că Magyar a promis revizuirea sistemului constituțional pentru a se asigura că puterea nu va mai putea fi niciodată concentrată excesiv.

Printre cele mai urgente priorități se numără deblocarea a miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Citeste siDupă bucurie, guvernul ungar începe lucrul

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe Magyar invocând „speranța și promisiunea reînnoirii în aceste vremuri dificile”.

În ciuda majorității de două treimi a partidului Tisza în parlament, reformele s-ar putea dovedi dificile, comentează Deutsche Welle.  Mai ales că printre ceea ce Magyar a numit „marionetele” [ lui Orban] se numără președintele Tamas Sulyok, procurorul general și mai mulți membri de rang înalt ai sistemului judiciar.

Dacă președintele Sulyok alege să nu demisioneze, ar putea întârzia semnificativ reformele.

Magyar a declarat că una dintre primele sale acțiuni va fi înființarea unei autorități anticorupție și a unei autorități pentru recuperarea activelor. Aceasta din urmă va avea sarcina de a recupera fondurile statului și contractele care au fost acordate în mod necorespunzător loialiștilor lui Orban.

Magyar a anunțat, de asemenea, planuri de a închide mass-media de stat pro-Orban și de a o înlocui cu un nou sistem public de radiodifuziune independent.

Mesajul președintelui Nicușor Dan, cu ocazia Zilei Europei, a stârnit numeroase controverse. Aceasta, pe fondul unei situații politice incerte și în urma anulării vizitei la București a Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Fără îndoială, mesajul președintelui a surprins. Pentru prima dată, un discurs de 9 mai de la Palatul Cotroceni, a conținut critici la adresa unor instituții și politici europene.

Este adevărat, președintele a ținut să amintească progresele remarcabile făcute de România în perioada scursă de la aderare, dezvoltarea economică și socială și pur și simplu faptul că românii trăiesc azi mai bine decât înainte ca țara să intre în UE.

Totodată, el a deplâns faptul că UE și-a neglijat propria apărare și înarmarea, că și-a fixat obiective verzi prea ambițioase sau că a întors spatele energiei nucleare. De asemenea, el a criticat faptul că România nu și-a făcut auzită mai bine vocea în capitalele europene și a susținut un parteneriat al UE cu Statele Unite.

Remarcile președintelui au stârnit critici în spațiul public.

Numeroase voci au considerat acest discurs drept unul eurosceptic, chiar tributar ideologiei MAGA, dominantă în tabăra lui Donald Trump - un președinte care vede în Uniunea Europeană un adversar ideologic.

Criticile au devenit cu atât mai vehemente cu cât festivitățile de Ziua Europei fuseseră anulate, sub motivul incertitudinii politice interne.

Inadecvat

Numeroase voci au considerat atitudinea președintelui drept inadecvată pentru o zi de sărbătoare pentru Europa. Ba chiar, că unele afirmații nu sunt acoperite de realitate – de exemplu, nu UE a renunțat la nuclear, ci Germania și Belgia, într-un anumit moment. Dar energia nucleară este considerată în documentele UE drept sursă curată de energie.

Aceiași critici au invocat imediat faptul că președintele nu a mișcat un deget pentru a-l susține pe premierul reformist Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură. Un premier interimar acum care, în paranteză fie spus, a lansat de 9 mai un mesaj cu un mult mai puternic accent european, mizând pe valori și statul de drept.

De partea cealaltă, voci aproape la fel de numeroase au considerat corect mesajul președintelui.

Suntem în UE de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, ne-am maturizat suficient pentru a putea aborda aspectele politice controversate din cadrul UE. Iar aceasta nu are nimic în comun cu euroscepticismul.

Desigur, în societate mai există un segment semnificativ, acela care contestă Europa instituțiilor și chiar apartenența României la Uniune. A fost, oare, acest segment al societății mișcat de discursul președintelui de Ziua Europei? Foarte greu de spus.

În discursul său, președintele și-a exprimat regretul că subiectul Europa a ajuns să divizeze societatea noastră.

Iată însă că diviziunea se vede acum și în segmentul majoritar în societate, de orientare ”pro-occidentală”, ca să reluăm o expresie mult folosită de Nicușor Dan. Și poate că președintele ar trebui să se gândească serios la acest lucru.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Sunt mai multe lucruri de clarificat în ceea ce privește creșterea salariilor la compania cu capital majoritar de stat, Romgaz. În primul rând, trebuie spus că nu guvernul a decis creșterea salariilor, ci doar a fost de acord cu propunerea administratorilor companiei.

De altfel, legislația adoptată anul trecut referitoare la măsurile de reducere a deficitului bugetar, prevede o serie de restricții privind creșterea salariilor la companiile de stat. Astfel, este importantă condiția ca nivelul creșterilor cheltuielilor salariale să fie egal cel mult cu indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026. Din acest punct de vedere, creșterea salariilor la Romgazrespectă regula stabilită prin legislație.

În al doilea rând, nu trebuie făcută o confuzie între „înghețarea” cheltuielilor salariale plătite din fonduri publice și cele din companiile de stat. Deficitul bugetar se reduce prin ținerea sub control a cheltuielilor salariale ale aparatului bugetar, companiile de stat trebuie să aibă independența lor în luarea deciziilor.

Vorbim despre companiile de stat care produc profit și care ajung la performanțe comparabile cu cele ale firmelor private. Am pledat de nenumărate ori pentru companii de stat performante, care să contribuie la dezvoltarea economiei prin locuri de muncă, obținerea de profit și prin respectarea disciplinei financiare. În condițiile în care companiile de stat reușesc să atingă performanțe egale cu cele ale firmelor private sau chiar ale companiilor europene din aceeași industrie, este logic să existe un nivel apropiat de salarizare.

Influență politică, sub diverse forme

Desigur, știm că în companiile de stat, la fel ca în instituțiile publice, este o supraîncărcare a schemei de personal și că nu se respectă în totalitate criteriile de performanță. De asemenea, influența politică este în continuare prezentă, sub diverse forme. Dar, din acest punct de vedere, este obligația managementului companiei să reducă numărul celor angajați pe alte criterii decât cele profesionale.

Mai direct spus, companiile de stat care nu produc pierderi, nu au datorii la bugetul de stat, nu primesc subvenții, care au o cifră de afaceri pe măsura industriei în care activează și un profit semnificativ ar trebui să aibă o anvelopă salarială la nivelul companiilor concurente și creșteri salariale raportate la inflație. Romgaz este în această situație.

La sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a publicat o analiză detaliată a companiilor de stat. În sinteză, rezultatele sunt următoarele: din 1.107 companii de stat care au raportat, în anul 2024, rezultate financiare complete, 904 firme se autofinanțau, fără să aibă nevoie de subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetul local și 203 primeau bani publici.

Analiza Băncii Mondiale arată că în materie de cheltuieli salariale cele 203 firme subvenționate au aproximativ aceleași cheltuieli salariale totale cu cele 904 companii care nu beneficiază de subvenții de la stat. Trebuie spus, însă, că din cele 904 companii care se autofinanțează, 223 au înregistrat pierderi în anul 2024.

Este loc de îmbunătățiri ale performanțelor companiilor de stat. Ceea ce s-a spus de nenumărate ori în ultimii ani este valabil și anume că în multe cazuri influențele politice parazitează firmele de stat. Dar analiza guvernelor trebuie să fie direcționată de la caz la caz între companiile care primesc subvenții, cele care înregistrează pierderi și cele care fac profit.

Raportul Băncii Mondiale arată că Romgaz este a doua cea mai profitabilă companie de stat, după Hidroelectrica. Totodată, firma are în față proiecte majore, respectiv, Neptun Deep, finalizarea centralei de la Iernut (județul Mureș), preluarea Azomureș și extinderea ca furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Pentru aceste proiecte este nevoie de angajați motivați și bine pregătiți profesional.

Corvinul Hunedoara revine în prima ligă după 34 de ani, o reușită istorică, la 5 ani după sărbătorirea centenarului clubului. Până anul acesta Corvinul nu a a avut drept de promovare, iar performanța de acum vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu, omul care a păstorit echipa la începutul anilor '80.

Corvinul Hunedoara, clubul de fotbal scos din anonimat la sfârșitul anilor 70 de Mircea Lucescu, este în sărbătoare. Echipa a reușit să devină prima promovată în Superligă după ce a învins-o miercuri pe FC Voluntari cu 2-0, scor stabilit încă din prima repriză. Corvinul și-a asigurat matematic promovarea, cu două etape înainte de finalul play-off-ului Ligii a 2a. Revenirea pe prima scenă are loc după o absență de 34 de ani și vine la nici două luni de la dispariția lui Mircea Lucescu. Acesta a venit în 1977 de la Dinamo la Hunedoara și din postura de jucător-antrenor a contribuit enorm la afirmarea clubului în fotbalul românesc. Practic, Corvinul se identifică cu Lucescu și invers. Fostul selecționer a lăsat cu limbă de moarte primarului din Hunedoara, Dan Bobouțeanu, obiectivul promovării. Acest lucru le-a fost reamintit fotbaliștilor în vestiar imediat după victoria cu Voluntari.

Noul stadion va purta numele lui Mircea Lucescu

Primăria din Hunedoara  s-a mișcat eficent în ceea ce privește echipa de fotbal. Va contribui substanțial la construcția noului stadion care va avea o capacitate de 11.000 de locuri și care ar putea purta numele lui Mircea Lucescu. În plus, a găsit forma de organizare care să-i permită clubului să primească licența pentru Superligă. Echipa nu a avut acest privilegiu anul trecut deși ar fi putut obține din punct de vedere sportiv promovarea. Chiar și așa, Corvinul a câștigat în 2024 Cupa României învingând în finală pe Oțelul Galați și a participat chiar în preliminariile Europa League unde a reușit să elimine pe Pacs din Ungaria, însă a fost eliminată de Rijeka din Croația. Retrogradată în preliminariile Conference League , echipa din Hunedoara a pierdut ambele partide cu FC Astana, echipa din Kazakstan reușind un an mai târziu calificarea în grupa principală de Champions League. La nivelul lotului, arhitectul este impresarul Bogdan Apostu, care i-a pus la dispoziție antrenorului Florin Maxim o echipă bună. Maxim a venit la echipă în anul centenarului 2021 și este considerat artizanul succeselor hunedorenilor. Deși nu este un tip care se exteriorizează Florin Maxim era extrem de bucuros după victoria cu Voluntari sinonimă cu promovarea.

Și mijlocașul Ronaldo Deaconu era în culmea fericirii după acest succes, el reușind și anul trecut o promovare cu Unirea Slobozia în Superligă. Acum a recidivat cu Corvinul.

Se întâmplă ca o schimbare în zona politică să aducă în rândul cetățenilor speranța că lucrurile se vor îmbunătăți și pentru ei. Probabil că este cazul și în ceea ce privește schimbarea guvernului decisă prin votarea moțiunii de cenzură în Parlament.

Numai că unele lucruri din economie rămân neschimbate. De exemplu, nevoia de finanțare pentru acest an este de aproximativ 264 miliarde de lei, o sumă imensă. În plus, evoluția dobânzilor la împrumuturile statului român nu este deloc favorabilă, ceea ce înseamnă că nivelul costului de împrumut va crește.

De altfel, Trezoreria statului paria pe reducerea dobânzilor la începutul anului mizând pe efectele reducerii deficitului bugetar de anul trecut. A fost un calcul care a ieșit: la sfârșitul lunii februarie a.c., randamentul titlurilor de stat în lei pe 10 ani ajunsese la 6,25%, un nivel redus pentru România. Numai că din motive externe (războiul din Orientul Mijlociu) sau din cauze interne (criza politică) dobânzile la împrumuturile statului au crescut vertiginos la 7,40%. În ultimele două zile, randamentul a mai scăzut până sub granița de 7%, dar în continuare cotația este volatilă și poate produce surprize plăcute sau negative.

Un lucru bun poate fi că Ministerul Finanțelor a împrumutat deja aproape o treime din necesarul total de finanțare în primul trimestru al anului, adică aproximativ 85 miliarde de lei. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să fi fost criticat pentru ritmul de împrumuturi de la începutul anului. Dar, parcă Trezoreria ar fi anticipat ce avea să urmeze și acum graba împrumuturilor este binevenită. O mare parte dintre împrumuturile statului au fost făcute în primele două luni ale anului, la dobânzi mai mici decât cele de astăzi.

Cu toate acestea, plățile statului în contul dobânzilor vor ajunge anul acesta la valoarea nominală de 60 miliarde de lei. Este foarte mult dacă ne gândim că România trebuie să reducă anul deficitul bugetar la 6,2% din PIB.

Deci, ne place sau nu, orice guvern se va instala la Palatul Victoria va trebui să asigure o finanțare de 264 miliarde de lei din care se scad sumele deja atrase (85 miliarde de lei) și rămân totuși de împrumutat 179 miliarde de lei. Aceste sume nu se pot schimba, pentru că ele nu depind de un guvern sau altul, ci reprezintă nevoia de finanțare pentru ca statul român să funcționeze.

Nu se schimbă nici nevoia de reducere a deficitului bugetar. România s-a angajat să scadă anul acesta deficitul bugetar la 6,2% din PIB, nivel la care este construit și bugetul de stat.

Unele partide și unii politicieni au început deja să promită relansarea economiei, creșteri de pensii și salarii, investiții prin programul Anghel Saligny sau chiar au idei de reducere substanțială a TVA. Desigur, viitorul guvern poate să ignore traiectoria asumată de România de reducere a deficitului și ar putea să crească din nou deficitul, la fel ca în anul 2024. Doar că orice guvern care va face acest lucru riscă intrarea României în incapacitate de plată.

Agențiile de rating ar putea reacționa în cazul nerespectării reducerii deficitului și să trimită România în junk. La fel, Comisia Europeană ar putea institui sancțiuni legate de procedura de deficit excesiv, respectiv o blocare a fondurilor europene. Deci, nevoia de consolidare bugetară nu se schimbă în funcție de un guvern sau altul.

De asemenea, nivelul datoriei publice va depăși anul acesta cota de alarmă de 60%, indiferent de numele premierului și de componența guvernului. În concluzie, nu poți lua dreptul la speranță al oamenilor. Dar, în același timp, cetățenii au obligația să judece realist situația economică și bugetară.

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România. 

Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă.

"Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici.

Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu. 

Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont.

"Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu. 

"Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România.

Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook

„Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro.

Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

 Este răspunsul nostru la acțiunea distructivă a PSD, transmit cele doua formatiuni. Dominic Fritz a exclus  varianta unei fuziuni între partide.  

Premierul britanic Keir Stermer, penalizat masiv la vot

In Marea Britanie, partidul Laburist al lui Keir Starmer a fost sanctionat la alegerile locale, în timp ce populiştii din Reform UK, al lui Nigel Farage, au obţinut noi victorii electorale. 

La presiunea marilor companii tehnologice, UE se pune de acord să suprime o parte din legislația care ar fi trebuit să încadreze Inteligența Artificială

Uniunea Europeana se pune de acord să simplifice normele privind Inteligenta Artificiala pentru a stimula inovarea și a interzice aplicațiile de „nudificare”, ceea ce va duce la o protejare mai eficienta a cetățenilor.       

Republica Moldova încă mai oscilează între trecut și viitor – Ziua Europei este sărbătoare oficială, însă o parte a societății, încă ancorată în tradiția sovietică, marchează de 9 mai Ziua Victoriei, pe model rusesc. O falie exploatată cu insistență de partidele pro-ruse. La Moscova, parada de 9 mai, de regulă una de amploare și organizată cu fast, este pusă sub presiune de dronele ucrainene, iar marșul în care rușii ies pe stradă cu fotografiile celor morți în al Doilea Război Mondial a fost anulat. În schimb, un marș similar este organizat de socialistul Igor Dodon la Chișinău. Ne explică Vitalie Cojocari, în ”Cronica lui Vitalie”.

Temele ediției:

- La Bălți, 9 mai este marcat între imnul rusesc Katiușa și fanfarele care interpretează „Treceți batalioane române Carpații”. Cine și cum participă la evenimentele organizate de 9 mai, ce simboluri domină orașul, unde se vede cel mai clar moștenirea sovietică și de ce 9 mai provoacă tensiuni, într-un material semnat de Denis Chirtoca.

- Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, susține la această oră o conferință de presă la Chișinău, cu ocazia unei vizite prilejute de Ziua Europei.

- O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei și a căzut în apropierea localității Larga Nouă, din raionul Cahul.

- Premieră la Chișinău a documentarului „Breaking Silence”, despre curajul de a spune adevărul atunci când tăcerea devine convenabilă – povestea reală a cinci jurnaliști din Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia și Armenia — oameni care au plătit un preț enorm pentru a-și face meseria onest. Invitatul de astăzi este unul din autorii filmului, directorul Telefilm Chișinău, jurnalistul Mircea Surdu.

- Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova”, realizate de compania INSCOP din România, arată și că peste două treimi din români consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. Mai mult de o treime consideră însă că unirea nu se va realiza niciodată.

- Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția.

- Republica Moldova participă pentru prima dată la Bienala de la Veneția. cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft.

- Regizorul Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo.

Știrile zilei:

O dronă a survolat în această dimineață sudul Republicii Moldova timp de aproape o jumătate de oră, din direcția Ucrainei. Aparatul a fost detectat de Armata Națională în jurul orei 9:35, iar spațiul aerian a fost închis. La ora 10.16 drona a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă, Cahul. Formularea oficială însemnă că drona a căzut în preajma satului. Comunicatul armatei nu precizează dacă aparatul a explodat sau nu. Spațiul aerian continuă să fie închis în sudul Republicii Moldova.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, face o vizită în R.Moldova, în ajunul Zilei Europei. La această oră, Kaja Kallas susține o conferință de presă împreună cu președinta Maia Sandu. Oficiala europeană are întrevederi la Chișinău cu premierul Alexandru Munteanu, cu ministrul  de Externe și cel al Apărării, dar și cu societatea civilă și cu tineri din Republica Moldova.

Premierul Alexandru Munteanu a cerut miniștrilor să se implice activ în activitățile planificate pentru Ziua Europei, pentru a explica oamenilor valorile europene, în așa fel încât direcția europeană să fie îmbrățișată de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova.

***

Premierul Alexandru Munteanu a mai anunțat în cadrul ședinței de Guvern de joi că o misiune a Fondului Monetar Internațional va fi la Chișinău în următoarele două săptămâni pentru a discuta un nou program cu Republica Moldova.

Într-un comunicat, executivul a anunțat că discuțiile cu FMI se axează pe reforma fiscală, politicile macroeconomice, stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital.

***

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază a dobânzii de politică monetară de la 5% la 6,5%. Instituția explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor internaționale la resurse energetice și produse alimentare.

***

Mai multe țări, printre care și Moldova, au semnat o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția, o prestigioasă expoziție culturală internațională. Potrivit ministrului culturii, Cristian Jardan, gestul reprezintă un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece prin război, transmite IPN. Declarația a fost semnată de miniștrii culturii din Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia. Ministrul Cristian Jardan a afirmat că prezența pe marile scene culturale internaționale a unui stat care provoacă distrugeri și pierderi umane nu poate fi tratată ca o normalitate.

***

Republica Moldova participă pentru prima la Bienala de la Veneția cu proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Bienala de la Veneția se deschide pentru public pe 9 mai și este una dintre cele mai prestigioase manifestări de arte vizuale contemporane din lume.

***

Regizorul, Igor Cobâleanski, originar din Republica Moldova, a fost premiat de 3 ori la Gala premiilor Gopo: cel mai bun scurtmetraj pentru filmul „Nebunul”, cel mai bun scenariu și cea mai bună regie pentru filmul „Comatogen”.