Presa internaţională

Jurnal de știri

Radiografia sectorului neguvernamental este făcută astăzi la Tânăr în Europa de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, care și-a prezentat raportul.

Un fenomen îngrijorător ce afectează sectorul: așa numitele litigii strategice împotriva participării publice, procese de intimidare.

În România sunt aproximativ 127.000 de organizaţii neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajaţi. 

Raportat la populație, cele mai multe ONG-uri se află în București și județul Cluj, iar cele mai puține – în județele din Moldova, conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Studiul mai relevă că 1 din 2 români are încredere în ONG-uri, iar 1 din 4 a făcut donații.

Invitate: Ștefania Andersen și Simona Constantinescu de la FDSC.

Virgil Guran spune că Sebastian Burduja trebuie pregătit de anul acesta pentru următoarele alegeri locale. Vicepreședintele PNL crede că Burduja are toate calitățile să devină primarul Capitalei.

Virgil Guran dă de înțeles că Sebastian Burduja are șanse mici să câștige alegerile pentru PMB anul acesta: ”Părerea mea, eu sunt realist, noi îl pregătim pe Burduja pentru următorii patru ani. Nu va obține un scor rău, o să vedeți, dar este clară situația că este greu să câștige, dar așa se pregătește un candidat”.

Pe de altă parte, vicepreședintele PNL îl apără pe colegul său de partid Iulian Dumitrescu, anchetat pentru corupție, care candidează pentru un nou mandat de șef al CJ Prahova: ”Eu cel puțin vă spun, cunoscând Statutul, dacă-l luăm ad litteram, interpretarea este că are dreptul să candideze, cu sprijinul colegilor din filială, fără să fie nevoie de avizul conducerii centrale”.

Jurnal de știri

Urmează un nou exod al medicilor. Mai mult de jumătate dintre rezidenți vor să plece din țară și nu din cauza salariilor (Adevărul) - De ce nu a fost suspendată judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, care l-a căutat în sală pe tânărul ucis în accident? Explicațiile CSM (HotNews.ro) - 
Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare” (Libertatea) - Cum s-a mobilizat extrema dreaptă din România pentru reabilitarea unui criminal de război. Cazul Mircea Vulcănescu (Context.ro)

Ce șanse are Gabriela Firea să câștige Bucureștiul în fața lui Nicușor Dan / Marile semne de întrebare de care depinde scorul final (G4Media)

Intrarea Gabrielei Firea (PSD) în cursa pentru București, alături de Sebastian Burduja (PNL) schimbă dinamica electorală, după ce candidatul desemnat inițial de Alianță, Cătălin Cîrstoiu, s-a dovedit un eșec. Firea are șanse minime să-și ia revanșa în fața lui Nicușor Dan, care a învins-o acum patru ani, scrie Dan Tăpălagă. PSD va obține însă cu ea un scor semnificativ mai bun decât ar fi luat cele două partide la un loc cu Cîrstoiu.

Dacă va pierde Capitala, chiar dacă va lua un scor bun și un onorabil loc doi, Firea nu va mai fi un rival intern pentru Ciolacu. Va pleca la Bruxelles pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar. 

Printre marile semne de întrebare de care depinde scorul final jurnalistul G4Media enumeră rivalitățile interne din marele partid și chestiunea susținerii mediatice a marilor trusturi. Îi va face campanie sau anti-campanie Dan Voiculescu la Antene? Îl va retrage pe Piedone în urma negocierii cu Firea/Pandele sau îl va menține în cursă până la capăt micșorând astfel șansele candidatului de a fi ales?

Urmează un nou exod al medicilor. Mai mult de jumătate dintre rezidenți vor să plece din țară și nu din cauza salariilor (Adevărul)

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România arată că 57% din medicii tineri, sub 35 de ani, intenționează să emigreze. Și nu salariul este motivul pentru care vor să emigreze, ci modul în care își practică meseria. Principalul motiv adus în discuție de rezidenți este absența echipamentelor și tratamentelor necesare pentru îngrijirea pacienților din spitale.

Situația actuală a sistemului de sănătate ar trebui să reprezinte o prioritate inclusiv pentru factorul politic, mai ales în an electoral, având în vedere nevoia acută de medici în România, dată de îmbătrânirea populației, subliniază sociologul Barbu Mateescu.

Pe larg înAdevărul.

De ce nu a fost suspendată judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, care l-a căutat în sală pe tânărul ucis în accident? Explicațiile CSM (HotNews.ro)

Consiliul Superior al Magistraturii argumentează că judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu de la Judecătoria Mangalia, care instrumentează dosarul lui Vlad Pascu, nu a fost suspendată pentru că „exercitarea în continuare a funcţiei nu este de natură să afecteze desfăşurarea cu imparţialitate a procedurii disciplinare” în cazul acesteia. Amintim că la primul termen al dosarului judecătoarea a întrebat dacă este în sală Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși în accidentul provocat de tânărul care s-a urcat drogat la volan.

Cum motivează CSM decizia de a o păstra în funcție pe judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu puteți citi peHotNews.ro.

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare” (Libertatea)

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu sunt responsabili pentru organizarea și executarea planului prin care Ion Iliescu a urmărit să anihileze Opoziția, după ce a preluat puterea în urma Revoluției din decembrie 1989, o acțiune din care a rezultat o baie de sânge în București, cunoscută în istorie drept Mineriada din 13-15 iunie 1990. Din pozițiile de prim-ministru, respectiv vicepremier, cei doi s-au folosit de armată, poliție, servicii secrete și mass-media de stat pentru a-l ajuta pe Ion Iliescu să creeze isteria „rebeliunii legionare” în scopul de a-și păstra puterea politică câștigată la alegerile din mai 1990, la fel cum în decembrie 1989 s-a folosit de falsa amenințare a „teroriștilor” pentru a-l înlocui pe Nicolae Ceaușescu.

Procurorii militari au obținut avizul Președinției pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman și a lui Gelu Voican Voiculescu, numerele 2 și 3 în ierarhia statului condus de Ion Iliescu imediat după Revoluție. 

Continuarea înLibertatea.

Cum s-a mobilizat extrema dreaptă din România pentru reabilitarea unui criminal de război. Cazul Mircea Vulcănescu (Context.ro)

Un ecosistem format din zeci de canale de Telegram, conturi de social media și site-uri au promovat ideea reabilitării lui Mircea Vulcănescu, un membru al guvernului condus de Ion Antonescu în anii ‘40, guvern responsabil pentru Holocaustul din România. O analiză realizată de cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, arată cum grupurile de extremă dreapta din România au demarat, în perioada 2019-2023, campania de reabilitare a lui Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război. 

Odată cu intrarea AUR în Parlament, extrema dreaptă din România a devenit mult mai vizibilă. Ce nu se vede încă suficient de clar sunt legăturile dintre diferite grupuri și lideri de extremă dreapta, din stradă până în Parlament, și cum lucrează ele împreună online și offline în scopuri comune. 

Context.ro publică o serie de investigații despre aceste conexiuni și tactici comune din rețeaua de extremă dreapta din România. 

A început Campionatul European de gimnastică de la Rimini. Alături de Andrei Muntean, calificat deja la Jocurile Olimpice, au mai plecat spre Italia alți 5 colegi de ai săi. Unul dintre ei poate ajunge și el la Jocurile de la Paris. Andrei Muntean explică cum au decurs calificările și ce obiectiv are la Paris

Fabrica de ulei de floarea soarelui Qazaq Astyq Group din orașul Semey (estul Kazakhstanului) a trimis primul transport de ulei pentru export în Italia, transmite publicația Kaz Pravda.

Fabrica, care a rămas închisă timp de un sfert de secol până în 2019, a intrat atunci într-un amplu proces de renovare și modernizare și a reînceput producția în 2022, cu o capacitate de prelucrare de 160 000 de tone de semințe de floarea soarelui pe an, în urma unei investiții totale de cca 27 de milioane de euro, potrivit sursei citate.

Halele de producție și depozitare, laboratorul de cercetare și celelalte echipamente și clădiri ale uzinei se întind pe o suprafață de 30 de hectare.

”În prezent unitatea industrială atinge capacitatea maximă de prelucrare, de 1000 de tone de semințe pe zi, fiind ce mai mare fabrică de acest gen din Kazakhstan (...)

Pe lângă ulei, producem aici și făină din semințe, care constituie un bun furaj pentru vite, dar și un tip de carburant ecologic obținut din granularea cojilor, foarte solicitat pe piața europeană, precum și concentrat de fosfatid, substanță utilizată în cosmetologie și în industria alimentară”, a declarat directorul general adjunct al companiei, Maksat Kulturkmenov.

Azerbaidjan: O reevaluare a relațiilor economice cu China

Oficiali guvernamentali, parlamentari, reprezentanți ai mai multor ”think-tank”-uri și instituții academice din cele două țări, au participat la conferința ”O reevaluare a relațiilor bilaterale Azerbaidjan – China: calea de urmat”, care a avut loc recent la Baku, transmite agenția de știri Azertag.

”China este în prezent unul din cei mai importanți parteneri comerciali ai Azerbaidjanului. Susținem proiectul ”Drumul Mătăsii” asigurând siguranța transportului de mărfuri pe această rută internațională. Colaborăm de asemenea în cadrul proiectului Trans-Caspian, care asigură cea mai scurtă legătură între China de Vest și Europa”, a declarat în cadrul conferinței reprezentantul ministerului azer al dezvoltării numerice și transporturilor, Fariz Aliyev.

Anul acesta 160 de autobuze electrice fabricate de grupul chinez BYD vor fi importate și vor intra în serviciu în Azerbaidjan, a mai amintit el.

Au fost abordate de asemenea subiecte legate de cooperarea în domeniul comunicațiilor prin fibră optică, transportului feroviar, maritim și aerian.

Armenia: Concesii unilaterale în favoarea Azerbaidjanului

Armenia face concesii unilaterale Azerbaidjanului iar ultimul acord, care prevede retragerea trupelor armene din teritoriile ocupate, are perspective extrem de neclare, a declarat într-un interviu pentru Europa liberă, secțiunea în limba armeană, analistul politic Tigran Grigoryan.

”Nu este deloc clar dacă Azerbaidjan este cu adevărat interesat de procesul de delimitare a granițelor. După părerea mea, nu este deloc interesat. Iar referirile vagi la Protocolul de la Alma Ata din 1991 nu au nici o valoare atâta timp nu există un acord clar între părți. Aceste neclarități vor permite pe viitor Azerbaidjanului să ia decizii favorabile. Autoritățile armene par a se resemna cu ideea că trebuie să facă noi și noi concesii pentru a evita un nou război”, apreciază analistul politic, care exclude posibilitatea ca Azerbaidjanul să accepte să-și retragă trupele din sudul Armeniei.

Comentariile vin după ce în data de 19 aprilie a.c., ministerul armean de externe a anunțat că comisiile de negociere ale celor două țări privind delimitarea frontierelor, au ajuns la un acord ”inspirat” de protocolul de la Alma Ata din 1991, care a stabilit granițele statelor ex-sovietice după destrămarea URSS, iar Armenia a acceptat să cedeze satele din regiunea Tavush revendicate de Azerbaidjan.

Anunțul a fost salutat de secretarul american de stat Anthony Blinken, care într-o postare pe rețeaua X a apreciat că acordul reprezintă ”un pas important către încheierea unui tratat de pace durabil și demn pentru ambele părți”

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Malgazhdarova Altynay – Kazakhstan ;

Elvira Ibrahimova – Azerbaidjan;                            

Anna Kocharyan – Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Regulile fiscale ale Uniunii Europene se schimbă. Devin mai riguroase. România nu este obișnuită, din păcate, cu prea multă rigurozitate bugetară.

Săptămâna aceasta, Pactul de Stabilitate și Creștere a fost reformat prin aprobarea unor modificări în Parlamentul European. Mai rămâne doar ca noua versiune a pactului să fie validată și de către Consiliul Uniunii Europene și noile prevederi vor începe să fie aplicate de anul viitor.

Mai întâi puțină istorie. Pactul de Stabilitate și Creștere a fost adoptat în anul 1997 de statele care peste doi ani formau zona euro. Obiectivul principal al pactului era să impună statelor membre bugete echilibrate sau excedentare.

De fapt, Germania a insistat pentru semnarea pactului, pentru că s-a temut ca politicile bugetare prea relaxate ale unor state membre să nu deterioreze echilibrul economic al zonei euro. În linii generale, Pactul de Stabilitate și Creștere prelua două criterii importante ale Tratatului de la Maastricht (cel care a fost semnat în anul 1997 de către 12 state fondatoare ale Uniunii Europene). A fost vorba despre menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și plafonarea datoriei publice la pragul de 60% din PIB.

Începând cu anul 2005, prevederile pactului s-au modificat, în sensul că statul care intră în recesiune va ieși pentru o perioadă de sub prevederile tratatului. La fel, statul afectat de scădere economică va avea o perioadă mai lungă de timp pentru a se întoarce la un deficit de 3% din PIB.

Pactul de Stabilitate și Creștere prevede sancțiuni pentru statele care depășesc pragurile impuse, respectiv un depozit financiar în valoare de 0,2% din PIB, o amendă de până la 0,5% din PIB și suspendarea alocării fondurilor europene.

În realitate, sancțiunile nu au fost aplicate pentru a nu complica și mai mult situația statelor aflate în procedura de deficit excesiv. De exemplu, au scăpat de sancțiuni Italia care, anul trecut, a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, România care nu respectă programul pe care și l-a asumat pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv sau Franța care are o datorie ce depășește 100% din PIB și care a stat timp de nouă ani, între 2009 și 2018, sub procedura de deficit excesiv.

Care este noua versiune a Pactului de Stabilitate și Creștere? Noul pact pleacă de la ideea că statele aflate în dificultate trebuie să revină în zona de echilibru, dar să poată realiza și investițiile necesare, în special în tranziția ecologică și digitală.

Concret, statele membre vor trebui să prezinte un plan pe patru ani care să asigure sustenabilitatea datoriei publice și să își reducă deficitul sub 3% din PIB. Eforturile statelor membre pentru reforme și investiții vor fi premiate prin faptul că perioada de ajustare bugetară se prelungește la șapte ani, de le cei patru. Probabil că din acest motiv ministrul finanțelor Marcel Boloș vorbește deja despre cei șapte ani în care România poate reveni la un deficit de 3% din PIB.

Un aspect important pentru România este că reformele statului se vor judeca în funcție de cheltuielile bugetare, un indicator considerat mai relevant decât deficitele. Este o prevedere care nu va avantaja România obișnuită să se bazeze pe creșterea economică și, în felul acesta, pe fluctuațiile deficitului bugetar în raport de PIB.

Germania a obținut și o serie de prevederi care înseamnă mai multă rigoare bugetară. Astfel, statele aflate sub procedura de deficit excesiv, precum România, sunt obligate să reducă deficitul bugetar, în fiecare an, cu cel puțin 0,5% din PIB. În plus, datoria publică trebuie și ea să scadă cu cel puțin 1% din PIB pe an, timp de patru sau șapte ani, dacă nivelul datoriei este mai mare de 90% din PIB. Iar pentru statele care au o datorie publică mai mare de 60% din PIB se va aplica regula reducerii deficitului structural la 1,5%, în loc de 3% din PIB.

Noul pact conține și o însăprire a amenzilor, în sensul că penalitățile cresc la 0,05% din PIB și se plătesc o dată la șase luni până când statul respectiv pune în aplicare măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și a datoriei. În concluzie, noile prevederi, fără a fi dure, aduc mai multă rigoare bugetară. O rigoare cu care România nu este obișnuită.

Locul domnului Cristian Popescu Piedone nu poate să fie decât ca primar, în continuare, la Sectorul 5. Este reactia premierului Marcel Ciolacu dupa ce PSD  ales sa mearga la Primaria Capitalei cu Gabriela Firea.  Ciolacu a făcut apel la „prietenul” Piedone să se așeze la masă împreună și să o susțină pe Firea în cursa electorala, oferta refuzata de actualul edil al sectorului 5.   

Vin banii pentru Ucraina. Care vor fi următoarele mișcări ale Kievului?

Vot final in Statele Unite pe pachetul de asistenta financiara pentru Ucraina. Kievul trebuie sa stabilizeze frontul, explica analistul militar Virgil Balaceanu dar o ofensiva nu este prioritara pentru presedintele Zelenski. Un interviu, imediat in 40 de minute. 

Blinken la Shanghai. Taiwanul si Ucraina sunt punctele fierbinți ale discuțiilor

Seful diplomatiei americane, Antony Blinken, se află în China, în încercarea de a stabiliza relaţiile dintre două puteri între care există profunde dezacorduri. Taiwanul rămâne un punct fierbinte, iar tensiunile se intensifică din cauza sprijinului acordat de China Rusiei în războiul său din Ucraina. 

Românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite din UE

 Iar românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite dintre cetățenii UE. Deși avem printre cele mai mici salarii, dobânzile sunt și de patru ori mai mari la noi în țară față de celelalte state europene. În plus, băncile din România au printre cele mai restrictive condiții de acordare a imprumuturilor. Adrian Negrescu, analist economic vine cu explicatii.

Construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, cel mai important proiect de infrastructură spitalicească din Regiunea Nord-Vest a României, a intrat în linie dreaptă. Unitatea sanitară, ce va fi organizată, în premieră, pe centre de servicii, va fi construită în localitatea Florești, începând cu luna mai. 

Cum pregătește Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" resursa umană pentru această investiție, a explicat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. 

"Pentru universitatea noastră, care este cea mai mare universitatea din această zonă a țării, este o mare responsabilitate pregătirea resursei umane pentru investiția realizată în Spitalul Regional de Urgență, o investiție așteptată de mult de toată populația zonei noastre. Responsabilitatea ne revine așadar, și ne-am pregătit pe mai multe direcții:  în primul rând, în ultimii doi ani am început să creștem cifra de școlarizare la specialitățile care vor fi foarte solicitate și mă refer în primul rând la Medicină, precum și la Asistență Medicală Generală (unde cifra a fost crescută semnificativ, practic aproape am dublat cifra de școlarizare). Ne-am gândit să facem acest lucru pentru că în acest moment există o lipsă a resursei în Sănătate, nu numai pe plan național, dar și global, și aici mă refer în special la medici și asistente emedicale. Ne-am adaptat curicula la cerințele pieței muncii, am introdus o componentă importantă de simulare în medicină, pentru creșterea calității și mai ales a  siguranței actului medical.  Acestea au fost cele două direcții în care UMF Cluj-Napoca a gândit dezvoltări și pot spune că rezultatele sunt promițătoare",a declarat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus plângere împotriva ordonanței de clasare a procurorului de caz Marius Iacob, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, în dosarul privitor la căminele-spital din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației

La 31.05.2017, IICCMER a depus la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un denunț cu privire la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase față de minorii cu handicap sever instituționalizați în căminele-spital pentru minorii „nerecuperabili” din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației, aflate în administrarea Statului român în perioada regimului comunist.

În concordanță cu stadiul de atunci al investigațiilor întreprinse de experții IICCMER, denunțul viza moartea a nu mai puțin de 771 minori aflați sub protecția statului comunist. Căminele pentru deficienți „nerecuperabili” erau unități de ocrotire a minorilor în vârstă de la 3 la 18 ani, suferinzi de boli cronice incurabile, fizice sau psihice, aşa cum stipula art. 5 din Legea nr.3/1970. Potrivit legilor aflate atunci în vigoare, aceste centre aveau menirea de a „asigura minorilor cazarea, întreţinerea completă, condiţiile de îngrijire şi tratament medical corespunzător menţinerii sau ameliorării sănătăţii, urmărind formarea deprinderilor de autoservire”. La căminul-spital Cighid mortalitatea a fost de peste 80% din pacienții internați, la Păstrăveni, din 718 minori internați au decedat 394, iar la Căminul pentru minori deficienți nerecuperabili Sighetu Marmației au decedat cel puţin 279 de copii, dintr-un total de 782 internați.

La finele regimului comunist, în România funcţionau 23 de cămine pentru „minori deficienți nerecuperabili”, la care se adăugau 4 secţii în cămine-spital pentru adulţi, capacitatea totală fiind de 4465 de locuri. Unele dintre ele, așa cum este cel de la Plătărești, care funcționa în subordinea fostului Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, constituie obiectul altor plângeri penale înaintate autorităților în drept.

Jurnal de știri

Cătălin Teniță comentează decizia coaliției PSD-PNL de a renunța la candidatul comun la alegerile pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu. El spune că asta înseamnă că nu este o coaliție viabilă.

Cătălin Teniță crede că alianța PSD-PNL este în pragul surpării, după retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din alegeri: ”În momentul în care tu îți pui doi candidați împotriva primarului în funcție, pe care noi, REPER, îl susținem din toată inima, arată de fapt că tu ești în pragul surpării”.

Candidatul REPER la Primăria Sectorului 4 își prezintă viziunea: ”Fundamental, noi trebuie să facem mai mult pentru copii, nu să construim încă un set de porți, bolarzi și construcții metalice inutile”.

Jurnal de știri

Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro) - Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar) - PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea) - Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia)

Divorțul PSD-PNL dinamitează scena politică. Gabriela Firea candidează, dar nu e favorită. Azilele groazei, un bolovan legat de picioare (SpotMedia)

Alianța politică PSD-PNL a încetat, practic, să mai existe după săptămâni de convulsii, tensiuni și blocaje provocate de negocierile pentru liste comune la alegerile locale și europarlamentare.

Cătălin Cîrstoiu a fost retras de Marcel Ciolacu. Candidatura directorului Spitalului Universitar a fost compromisă chiar de către Gabriela Firea, șefa lui de campanie, conform unor surse din interiorul formațiunii social-democrate.

Odată cu reintrarea Gabrielei Firea în cursa pentru București, există două scenarii:

Piedone rămâne candidat, iar atunci împarte voturile cu reprezentanta PSD, fiind favorizat Nicușor Dan;

Piedone se retrage, iar confruntarea se transformă într-una PSD-anti PSD, în care actualul primar, de asemenea, are prima șansă, dar scorul va fi mult mai strâns, existând și o mică posibilitate ca Gabriela Firea să câștige.

Dar șansele ei scad simțitor în situația în care Marcel Ciolacu decide să răspundă cu aceeași monedă, folosită și de ea în ce privește candidatura medicului Cîrstoiu.

Integral pe pagina SpotMedia.

Prima promovare a candidatului Burduja: ca motociclist (HotNews.ro)

„Am un plan pentru România și știu că ne putem ridica țara mai sus decât a fost vreodată”. Așa începe prezentarea și interviul lui Sebastian Burduja, candidatul PNL la primăria Bucureștiului, în revista motoADN.

Sebastian Burduja, 38 de ani, noul candidat liberal la Primăria Capitalei, povestește că s-a urcat prima dată pe motocicletă la 16 ani pentru a putea ajunge mai ușor la liceu, fiindcă era nevoit să schimbe două autobuze, consemnează HotNews.ro.

Ce i-a adus motocicleta în viață? „Un sentiment de libertate pur și simplu unic”, prieteni dragi și un mod de a conduce „permanent conectat cu drumul”.

Burduja spune în revista dedicată pasionaților de moto că muncește într-un ritm „infernal” și că încearcă să nu-și neglijeze familia muncind așa de mult.

Pasiunea pentru moto l-a făcut să conștientize că avem nevoie de investiții masive în infrastructură, cu șosele bune și elemente de siguranță, susține el.

Bucureştiul nimănui: toţi vor să fie primari, dar nimeni nu are un program pentru cel mai sufocat oraş din România. Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte (Ziarul Financiar)

Sunt „mulţi chemaţi, puţin aleşi”. Dacă credem sondejele care se tot fac în perioadele preelectorale, finalul cursei va fi între Nicuşor Dan şi Cristian Popescu. Nicuşor Dan este matematician, are un doctorat în matematică obţinut la Sorbona (Paris). Cristian Popescu şi-a luat bacalaureatul la 32 de ani. El şi-a adăugat la numele de Popescu pe acela de „Piedone”, inspirat, probabil, de serialul de succes în care a jucat Bud Spencer (Piedone în filme), rotofeiul actor care îi bătea pe toţi de le săreau fulgii.

Problemele grave ale Bucureştiului, dar despre care niciun candidat nu vorbeşte

► Oraşul este sufocat de maşini. Sunt un milion de maşini care merg pe o infrastructură făcută de Ceauşescu.

► Oraşul este sufocat pentru că infrastructura publică este la pământ: metroul vine la 10 minute şi chiar 20 de minute. Autobuzele ajung în staţie la 15 minute şi atunci oamenii merg cu maşinile personale chinuind şi mai mult traficul.

► Dezvoltatorii construiesc cartiere noi. Dar nu şi şcoli, pentru că primăria nu-i obligă. Omul se îndatorează pe viaţă pentru 70 de metri pătraţi şi vede apoi că nu are unde să-şi trimită copilul la şcoală. Şi-l urcă în maşină până la prima şcoală, ce poate fi la zece kilometri. 

►Pietonii au ajuns paria societăţii. Legea rutieră permite, pe drumurile cu sens unic, parcarea maşinilor şi pe stânga şi pe dreapta. Doar că ele sunt parcate pe trotuar, iar oamenii care merg pe jos nu mai au pe unde să meargă.

► În casă e frig şi în faţa blocului citeşti din două în două săptămâni că nu există căldură pentru că s-a spart o ţeavă nu ştii unde. Dar factura este aceeaşi, atrage atenția jurnalistul Iulian Anghel în ZF.

PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro (Libertatea)

Mai mult de 50 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă neîndeplinite de autoritățile române, cu toate că, potrivit calendarului asumat, ar fi trebuit să fie gata de anul trecut.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns unei solicitări a ziarului Libertatea privind stadiul PNRR, în condițiile în care la ultimul mare eveniment al Comisiei Europene pe această temă, adică venirea lui Celine Gauer (șefa structurii de la Bruxelles care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE) la București, din 20 aprilie, aceasta a avertizat că Guvernul României este în mare întârziere.

Datele brute furnizate de MIPE arată întârzierea, dar nu și vreo urmă de îngrijorare a celor care se ocupă la guvern de PNRR, un program pentru care România ar trebui să-și îndeplinească obligațiile asumate în septembrie 2021.

Dacă România nu se mișcă suficient de repede, ar putea chiar să piardă prefinanțarea, deci să dea bani înapoi.

Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR abia în iunie, după alegerile europarlamentare (Economedia)

Comisia Europeană va lua o decizie pe cererea de plată numărul trei din PNRR depusă de România abia în luna iunie, după alegerile europarlamentare, conform informațiilor obținute în exclusivitate deEconomedia. Autoritățile române au cerut (și obținut) o nouă prelungire pentru evaluarea cererii, după ce Comisia ar fi cerut noi clarificări, conform unor surse guvernamentale. În aceste condiții, se reduc și șansele ca România să depună în acest an cererea de plată numărul patru, care conține alte reforme esențiale, strategice și delicate, respectiv noua lege a salarizării unitare și reforma fiscală.

Dinamo a învins-o pe Skjern, din Danemarca, în partida tur a sferturilor European League după un meci echilibrat. Calificarea în Final Four se va decide săptămâna viitoare în Danemarca. Interul lui Dinamo, Dan Racoțea și antrenorul campioanei României, Xavier Pascual, au tras concluziile partidei disputate în sala din Șoseaua Ștefan cel Mare.

Studenții Universității de Stat din Tbilisi protestează față de noua lege privind „agenții străini” votată de Parlamentul georgian după model rusesc și cer profesorilor să se solidarideze cu ei. Între timp, Parlamentul de la Chișinău face demersuri pentru a stabili desfășurarea referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană pe 20 octombrie 2024.Revista presei Europa Plus:

Studenții demonstrează Universității de Stat din Tbilisi împotriva proiectului de lege „Privind transparența influenței străine”, relatează interpressnews.ge. Aceștia fac apel la profesori să sprijine studenții, cel puțin printr-o declarație.

„Această acțiune are mai multe obiective, în primul rând, cei mai mulți studenți (care protestează, n.r.) sunt de la Universitatea de Stat din Tbilisi și este necesar ca TSU să se implice activ în acest proces.”

„Facem apel la profesori să ne susțină cel puțin sub forma unei declarații și, de asemenea, vrem să spună în mod clar dacă susțin legea rusă,” a spus Giorgi Sekhniashvili, membru al mișcării studențești Nabidji.

O lege inspirată din legea rusească privind agenții străini a fost votată în primă lectură de Parlamentul de la Tbilisi. Potrivit acesteia, orice instituție media sau ONG al cărui buget vine în proporție mai mare de 20% din Uniunea Europeană, trebuie declarat agent străin. Legea nu se aplică finanțărilor din Rusia sau orice altă țară. 

R. Moldova vrea să organizeze referendumul de aderare la UE pe 20 octombrie

voceabasarabiei.md scrie un articol despre parlamentul de la Chișinău care face demersurile pentru a stabili data referendumului privitor la aderarea țării la Uniunea Europeană, precum și a alegerilor prezidențiale pe 20 octombrie 2024. 

„La 20 octombrie, vocea poporului va spune clar în ce direcție vrem să ducem Republica Moldova. Decizia suverană a cetățenilor va fi consfințită și în Constituție. Noi nu avem timp de pierdut. E timpul ca și în Constituție să fie scris clar că locul nostru este în familia Uniunii Europene, unde pacea este garantată, iar bunăstarea asigurată”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, citat de Moldova1.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a îndemnat partidele politice, diaspora, dar și societatea civilă să se implice activ în promovarea aderării Moldovei la Uniunea Europeană.

„Integrarea Republicii Moldova în familia europeană este un obiectiv mai presus de interesele politice, de partid. Un obiectiv care ne unește pe toți, pentru că este în beneficiul tuturor moldovenilor. Toți cei care vor ca moldovenii să trăiască bine, să trăiască în pace, să nu se teamă de siguranța și securitate lor și a familiilor lor, să trăiască în bună înțelegere și în libertate acasă, au datoria de a munci pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a mai spus Igor Grosu.

Noi, animalele noastre și războiul – documentar ucrainean

„Noi, animalele noastre și războiul,” iată titlul unui documentar despre care scrie forbes.ua.

Documentarul, cu un buget de 100.000 de dolari este realizat de bloggerul de călătorii Anton Ptushkin și compania canadiană Yap Films.

„La începutul invaziei rusești, Ptușkin a filmat activitatea serviciului de stat de urgență, Ukrzaliznytsia și a câinelui numit Patron. Clipul despre Ukrzaliznytsia a strâns 1,2 milioane de vizualizări pe YouTube.”

Elliot Halpern, președintele Yap Films, a declarat: „Anton a transformat blogul de călătorie într-un reportaj de război.”

Canadienii au fost surprinși de felul în care ucrainenii se evacuau împreună cu animalele Elizabeth Trodzhyan, directorul de creație al Yap Films a spus: „Când am văzut cât de multe erau dispuși să facă oamenii pentru a le salva (animalele, n.r.,) am înțeles că vrem să spunem această poveste. »

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Nika TEPNADZE - Georgia;

Laura STOICA - Moldova;

Lohvyn DANIIL - Ucraina                       

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

România importă tot mai multe produse alimentare. Untul și brânzeturile sunt doar două exemple. Dar, o țară cu potențialul agricol al României nu ar trebui să aibă importuri atât de mari și exporturi nesemnificative.

Una din temele care a intrigat opinia publică românească este cea privind importurile tot mai mari de produse alimentare. De câțiva ani buni, se vorbește mult despre încurajarea industriei alimentare în România, există linii de finanțare, dar rezultatele se lasă așteptate.

Iată doar câteva date statistice care arată cât de gravă este situația. Cifrele se referă la schimburile comerciale de pe piața comună europeană și, respectiv, doar la unt și brânzeturi. Observatorul laptelui de la Comisia Europeană arată următoarele date pentru anul 2023.

România a importat 16.122 tone de unt și a exportat doar 100 de tone. Diferența este, evident, enormă și, totodată, inexplicabilă pentru o economie care are resurse agricole importante. Cine sunt principalele state europene care vând unt în România? Cele mai mari cantități provin din Polonia (6.300 tone), Germania (3.400 tone) și Olanda (1.600 tone). Doar Slovenia a exportat anul trecut mai puțin decât România, respectiv 75 de tone.

Să privim, însă, și către marii jucători de pe piața intracomunitară. Franța este într-o situație asemănătoare cu România, adică a importat 210.310 tone (din care cel mai mult din Olanda) și a exportat numai 30.000 de tone (cel mai mult în Belgia). Germania are un deficit comercial rezonabil, în sensul că a importat 132.700 tone și a exportat 120.000 tone, iar Olanda este un caz mai special, adică a exportat 253.000 tone de unt, fiind cel mai mare exportator în Uniunea Europeană, și a adus în țară 190.000 tone, aflându-se pe locul doi, după Franța, la capitolul importuri intracomunitare. Și un exemplu din Europa de Est: Polonia a importat 19.500 de tone și a făcut exporturi de 58.000 tone. Exident, nici nu se poate compara cu situația României.

Să urmărim și cifrele comerțului intracomunitar cu brânzeturi. România a importat 110.000 tone (cele mai multe din Germania, Polonia și Italia) și a exportat 15.000 tone, cu vânzările cele mai mari în Grecia, Bulgaria și Italia.

Evident, unele state membre au deficit, altele au excedent, iar produsele unt și brânzeturi sunt doar exemple care arată cât de precară este situația în industria alimentară și, în speță, în industria produselor lactate.

De ani de zile, experții și politicienii încearcă să găsească explicații pentru deficitul comercial al României la produsele alimentare, în general, și a celor lactate, în particular. Producătorii de lapte dau vina pe procesatori și pe prețul redus al laptelui, procesatorii sunt supărați pe marile rețele comerciale, iar hypermarketurile explică importurile pe care le fac prin nevoia consumatorilor de a avea prețuri rezonabile.

De ani de zile, sunt acuzații că împărțirea profitului pe lanțul alimentar este făcută incorect, respectiv în favoarea marilor rețele comerciale. Dar, nimeni nu a făcut un studiu care să demonstreze aceste afirmații. Până când se va face o analiză fundamentată a funcționării filierei de produse lactate, un lucru este sigur: anul trecut, România a importat 16.000 tone de unt și 110.000 de tone de brânzeturi. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care pe piața românească se află o serie de producători străini, precum Lactalis, Danone, FrieslandCampina, Hochland sau Olympus și alături de ei mai sunt și câțiva investitori români.

De ce toate aceste companii nu produc în țară 100.000 tone de brânzeturi în plus? O posibilă explicație este că nu au suficientă materie primă. De ce nu apar investitori care să producă aici zecile de mii de tone de brînzeturi și unt care se importă? Este o enigmă pe care, deocamdată, nimeni nu a reușit să o dezlege cu sinceritate.

Ce se întâmpla când informatorii renunțau la relația cu Securitatea? Cum proceda Securitatea în situațiile în care fostele ei surse treceau de cealaltă parte a baricadei?

Discutăm în acest episode despre cazul Caraion, despre cum Securitatea a desfășurat o operațiune de compromitere a scriitorului prin intermediul publicației „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor.

Tot în acest episod discutăm despre măsurile de verificare ale rețelei informative.

Statistic, anul 2023 a consemnat cel mai ridicat nivel al produsului intern brut (PIB) înregistrat pentru țara noastră, peste 1.600 miliarde de lei, adică mai mult de 320 de miliarde de euro. Vestea proastă este că sistemul medical din România nu a simțit că economia “o duce bine”.

Vestea bună este că românii au astăzi alternative la sistemul medical de stat, prin asigurările voluntare de sănătate, iar acestea, pe lângă utilitatea lor pentru pacient, scutesc statul de cheltuieli în plus cu asiguratul. Cum? 

Aflăm de la Ion VACIU, Președinte Digital Transformation Council și Cristian-Dorel LĂCĂTUȘ, trainer și specialist asigurări.

Jurnal de știri

In primul mesaj după ce PSD-PNL a decis să nu îi mai susțină candidatura, Cătălin Cîrstoiu a transmis că nu a fost decizia sa de a se retrage din cursa pentru Primăria Capitalei, întrucât „un medic nu abandonează niciodată”. După ore in sir de ședință, PNL și PSD au rupt alianța la București. Gabriela Firea și Sebastian Burduja vor candida pentru Primaria Generala. 

Raport al Departamentului de Stat: Corupția e larg răspândită și în presă și în instituțiile de stat

Un nou raport critic al Departamentului de Stat! Documentul arată că la nivelul instituțiilor de stat corupția este ”larg răspândită” și că mecanismele de finanțare a presei sunt ”corupte” – cu referire la banii dați de partidele politice catre mass media. Este un semnal de alarmă, libertatea presei ca și o justitie independentă sunt  cruciale pentru o democrație funcțională, spune Elena Calistru, preşedinte al Asociaţiei Funky Citizen. Un interviu in aceasta seara.  

Armata trebuie să fie atractivă, spune președintele Klaus Iohannis, după eșecul recrutărilor MApN

E nevoie de mai multă atractivitate pentru recrutări – „soldă pe măsura implicării fiecărui militar” și mai multă publicitate pozitivă. Iată ce spune șeful statului, dupa o prima etapa de recrutari care n-a fost un succes. MApN a anuntat ca  doar patru din zece candidați au fost recrutați din peste 5000 de posturi de soldaţi scoase la concurs. Cei mai mulţi nu au trecut proba fizică.

Franța se luptă cu un fenomen inedit: răzbunările pe internet

Iar in Franta, ia amploare un fenomen care pune presiune pe sistemul judiciar: răzbunarea inițiată pe internet. Premierul Gabriel Attal promitea, recent, o serie de măsuri pentru a-l combate si invita la o mobilizare generală împotriva acestui fenomen.

Jurnal de știri