Presa internaţională

Nivelul de dioxid de azot înregistrat în Capitală este de 5 ori peste limita Organizației Mondiale a Sănătății. Este concluzia unei monitorizări a calităţii aerului, realizată de Asociaţia 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro.

Timp de cinci luni, au fost monitorizate  21 de zone din Bucuresti, în șase locații găsindu-se depășiri substanțiale ale nivelului de dioxid de azot- NO2. Printre acestea, și Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" din București. Cum ne afectează sănătatea principalul poluant provenit din trafic, ne-a explicat managerul unității medicale, dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, invitata emisiunii Sănătatea FM.

"Azotul are un impact direct la nivelul plămânului, pentru că modifică acea fibră elastică. Plâmânul trebuie să aibă o elasticitate bună și atunci când tragem aer în piept, să se destindă. În momentul când sunt particule de materie sau, în acest caz, ceea ce a fost monitorizat -azotul...Azotul, prin excelență, acționează prin distrugerea acestor fibre elastice. Practic, se produce o inflamație, care duce la mecanisme de apărare ale organismului și vindecare, iar vindecarea oricărei inflamații din organism se face prin fibroză. Astfel că, leziune lângă leziune, chiar dacă lucrurile nu se întâmplă peste noapte, și chiar dacă e nevoie de timp și de ani pentru aceste modificări despre care eu vă povestesc, riscul ca pe aceste cicatrici mici să apară o leziune cancerigenă, să apară afecțiuni cronice pulmonare, BPOCul de exemplu, o boală al cărei principal factor declanșator era fumatul, iată că, în acest moment, poluarea vine cot la cot cu fumatul și devine unul dintre factorii care induc apariția BPOCului la persoane care sunt supuse unor astfel de noxe", explică dr. Beatrice Mahler.

Potrivit acesteia, medicii se confruntă tot mai frecvent cu pacienți care au boli obstructive pulmonare și care, aparent, nu au factori de risc pe care să îi recunoască sau să se gândească la ei.

Conform rezultatelor monitorizării calității aerului în Capitală, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.

De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024. Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).

"Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş.

În 2020, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului,

Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie.

Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice", se arată în concluziile cercetării.

În 2020, Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.

Forul european a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentraţiilor de dioxid de azot în Bucureşti şi introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanţă, nu a fost revizuit până în momentul de faţă.

Stelian Tănase este scriitor, istoric, politolog, fost profesor universitar. Absolvent al Facultății de Filosofie din București, primul președinte al Grupului pentru Dialog Social, președinte al Societății Române de Radio și Televiziune, fost profesor la Facultatea de Științe Politice, scriitorul Stelian Tănase tocmai a lansat cel mai nou roman al său, „Dincolo nu e nimeni”.

Din prezentarea românului „Dincolo nu e nimeni" aflăm că, moartea misterioasă a pictorului Adam Bruno îl conduce pe jurnalistul Ghiță Macarie la o investigație care ne dezvăluie viața și destinul unui artist transformat în mit de Dăscălime după 1989. Înainte vreme, Adam nu s-a sfiit să spună ce crede despre regimul la putere, suferind, ca atare, consecințe dintre cele mai aspre. După 1990, se întoarce foaia iar gloata de turnători, se transformă într-un cor ce îl laudă precum un erou pe Adam. 

"Personajul meu, Adam Bruno, un pictor care face și un popas pe la Aiud, și pe la Poiana Mare la psihiatrie, are un destin de felul ăsta, și care este recuperat după revoluție ca un fel de mare star al noii lumi, adică, mare dizident, iar el ia lucrurile astea cu destul relativism, spune, -domnule, mă confundați, nu sunt un erou, sunt un oarecare.- Această perspectivă este foarte diferită de a celor care doreau să-i facă o statuie, el se vede ca un om normal, ca să nu spun chiar oarecare, este una din temele cărții, și de ce au existat atâtea interese ca să fie ridicat pe un soclu de statuie, de ce a fost și interesul ca să îl distrugă, pentru că vine și reversul medaliei. Este un roman al revoluției, al efectelor ei, al felului în care s-a produs răsturnarea regimului lui Pazvante, la mine Ceaușescu e Pazvante. Pe de alta parte, este un roman de dragoste. Am vrut să scriu o puternică poveste de dragoste, sper ca ea să fie regăsită în carte așa cum am gândit-o eu, să nu fie doar o iluzie a autorului. Tema este simpla, dacă poate rezista o poveste de dragoste autentică, puternică, profundă, într-un mediu toxic.", spune Stelian Tănase în RFI360.

„Dincolo nu e nimeni" amintește de precedentul roman semnat Stelian Tănase, "Negustorul de antichități", volum lansat în 2023.  

"Nu este tocmai o continuare dar este cam acelasi mediu social din care imi extrag personajele, adica lumea artistilor, lumea intelectualilor, a universitarilor, cam aceeasi zona. Am vrut sa fac o descriere mai aproape de complet a acestei lumi, urmatoarea carte la fel va fi.", mai spune Stelian Tănase.

Jurnal de știri

Florin Roman consideră că explicațiile oferite de candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, legate de incompatibilitatea sa sunt lămuritoare. Liberalul speră ca PSD să nu-și retragă sprijinul pentru medicul-candidat.

Florin Roman crede că nu doar Cătălin Cîrstoiu are de dat explicații, ci și contracandidații săi la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”E foarte bine că doctorul Cîrstoiu dă explicații publice vizavi de explicațiile care i se aduc. E singurul dintre candidații la Primăria Capitalei care face acest lucru, pentru că de foarte multă vreme discutăm doar despre ce face sau ce nu face în calitate de medic doctorul Cîrstoiu, în schimb, nu se răspund celorlalte acuzații publice”.

Florin Roman spune pe de altă parte că la alegerile prezidențiale din septembrie va fi o bătălie între candidatul PNL și cel al PSD.

Jurnal de știri

Dronele spionează în voie deasupra Bazei Kogălniceanu. Armata Română, cu mâinile legate din cauza lipsei legislației (Adevărul) - Marcel Ciolacu în Qatar și Emirate: Ce vrea România din țările arabe, ce vor acestea de la România (CursDeGuvernare) - Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări (Europa Liberă)

Decredibilizarea independenților. Tot noi suntem mai buni! (SpotMedia)

PSD și PNL au pentru Primăria Capitalei un candidat pe care l-au bușit pe surse până l-a trimis direct în ATI-ul politic, unde Marcel Ciolacu stă cu piciorul pe furtunul de oxigen, Nicolae Ciucă pe furtunul perfuziei, iar pe lângă, suflarea celor două partide, tânjind după un alt candidat, transmite periodic afară: hai că moare!

Toate sondajele arată că anul acesta cererea electorală a anului este pentru independenți tocmai din cauza eșecului lamentabil al clasei politice de a livra lideri și rezultate mulțumitoare.

Acest apetit fără precedent pentru independenți, pe care îl vedem și la alegerile europarlamentare, este consecința canionului săpat de dezamăgirile repetate și generalizate între politic și cetățeni.

Jurnalista SpotMedia crede că este o soluție  iluzorie. În democrație nu există soluție viabilă în afara partidelor politice care constituie majorităţile de guvernare micro și macro și care răspund politic.

Dronele spionează în voie deasupra Bazei Kogălniceanu. Armata Română, cu mâinile legate din cauza lipsei legislației (Adevărul)

Considerată de importanță strategică, Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu – unde sunt cazați mii de militari NATO – a fost spionată cu drone, iar militarii români nu au putut face nimic în acest sens pentru că nu au o legislație care să le permită anihilarea acestora și nici echipamente performante pentru a riposta eficient. 

Experți militari au explicat pentru„Adevărul“ că incursiunea roiului de drone la Baza Aerienă 57 Mihail Kogălniceanu este considerată periculoasă deoarece, în afară de misiunile de supraveghere, acestea pot primi și comenzi de a lovi ținte.

Marcel Ciolacu în Qatar și Emirate: Ce vrea România din țările arabe, ce vor acestea de la România (CursDeGuvernare)

Premierul Marcel Ciolacu a început marți o vizită în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Pe agendă sunt mai multe întâlniri cu oamenii de afaceri, vizita având un pronunțat caracter economic.

Potrivit unor surse diplomatice citate de TVR, analizele făcute de specialiștii români din agențiile de comerț exterior arată că țara noastră ar putea vinde pe piața qatareză: piese şi echipamente auto, anvelope, confecţii de damă, tricotaje, ţesături, părţi din frigidere (condensatoare, termostate), motoare, generatoare. Cel mai mare succes pe piaţa din Qatar l-ar avea fructele de pădure, conservele de legume şi fructe şi mălaiul, articolele de mobilier şi corpurile de bucătărie.

România are un interes strategic în Qatar, fiindcă poate reprezenta o sursă alternativă de gaze naturale, având în vedere că Turcia va construi un canal paralel Bosfor prin care va fi permisă circulaţia navelor de mare capacitate de transport. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti vrea să cumpere diesel şi kerosen, având în vedere costurile scăzute.

Premierul Ciolacu ar vrea să găsească surse alternative de finanţare pentru mari proiecte de infrastructură: autostrada Comarnic-Braşov, Autostrada Moldovei, dar şi pentru dezvoltarea Portuuil Constanţa şi a aeroporturilor din București și Timișoara.

Pe de altă parte, Guvernul din Qatar şi oamenii de afaceri sunt interesaţi de colaborări cu ţara noastră în ceea ce priveşte construcţia de sere, sisteme de irigaţii şi proiecte pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor, scrie CursDeGuvernare.

Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări (Europa Liberă)

Unul dintre cei mai cunoscuți lideri din lumea interlopă din România, Constantin „Costel” Corduneanu, a murit înainte ca justiția română să izbutească să îi demonstreze măcar o faptă de crimă organizată.

În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașul.

La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi.

Iașul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu.

Cifrele care aveau să vină dinspre nou înființata Direcție de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism (DIICOT) erau spectaculoase: zeci de rețineri, bani și arme confiscate, colaborări cu FBI și Interpol, zeci de mii de pagini de probe.

Pe 30 ianuarie 2020 – după zece ani – dintr-o sală de judecată de la Cluj-Napoca se striga deznodământul acelui mega-dosar.

Dintre cei 27 de acuzați, aproape jumătate dintre ei, frați sau verișori din clanul Corduneanu, 24 erau achitați.

Printre cei condamnați se număra și Constantin „Costel” Corduneanu, cel mai mare dintre frați, considerat de anchetatori liderul clanului interlop cu același nume din Iași.

Deși fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune, Costel Corduneanu a fost condamnat în cele din urmă doar pentru instigare la o infracțiune informatică.

A primit trei ani de închisoare pentru că a plătit un hacker să îi spioneze fosta soție. A executat doar 7 luni.

Citiți mai mult pe pagina Europei Libere.

Președintele Kazahstanului, Kassim Jomart Tokaiev a mers în Armenia pentru a discuta cu premierul de la Erevan despre pacea cu Azerbaidjanul. Tokaiev încearcă să medieze conflictul dintre cele două capitale. Între timp, o delegație a OSCE a vizitat Astana. 

Erevan și Astana au convenit să lucreze activ împreună și să participe la procesul de pace, relatează azatutyun.am, Europa Liberă în limba armeană. Publicația se referă la eforturile diplomatice pe care le face președintele kazah, Kassim Jomart Tokaiev pentru a media conflictul armeno-azer.

„Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a anunțat că a discutat problema securității și stabilității în Caucazul de Sud, a prezentat ultimele evoluții în negocierile cu Azerbaidjan și a reafirmat disponibilitatea guvernului armean de a stabili o pace stabilă și durabilă în regiune, bazată pe cele trei principii deja convenite între Erevan și Baku.”

„Am discutat despre proiectul Răscruce a păcii prezentat de Guvernul Republicii Armenia, a cărui implementare poate schimba radical situația din regiune”, a spus Pashinyan.

Părțile au discutat, de asemenea, probleme de cooperare economică și investiții

„Kazahstanul este pregătit să crească volumul importurilor din Armenia până la 350 de milioane de dolari. Este necesară activarea relațiilor în industrie, inovare financiară, turism, agricultură și alte domenii”, a menționat Tokaev.

O delegație OSCE a mers în Kazahstan

Publicația kazpravda.kzrelatează că președintele senatului kazah, Maulen Ashimbayev s-a întâlnit cu o delegație a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE.

„Tendințele de apropiere regională răspund intereselor naționale ale țărilor noastre și contribuie la realizarea potențialului economic și cultural enorm al Asiei Centrale. 

În 2022, șefii de stat au semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul al XXI-lea. Lucrăm activ în cadrul comisiilor interparlamentare bilaterale privind cooperarea cu Uzbekistan, Kârgâzstan și Tadjikistan. 

În plus, am creat o nouă platformă: Forumul Interparlamentar al Statelor din Asia Centrală. Anul trecut, primul forum a avut loc în Kazahstan”, a spus președintele Camerei.

De asemenea, au fost discutate probleme actuale ale țărilor din Asia Centrală legate de schimbările climatice, râurile transfrontaliere, problemele din domeniile irigațiilor, utilizarea rațională a resurselor de apă. S-a acordat o atenție deosebită proiectelor comune care vizează refacerea ecosistemului Mării Aral și activității legislative a Senatului kazah în această direcție.

Azerbaidjanul vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 35% până în 2030

Prima conferință de presă privitoare la forumul privind clima COP29 a fost organizată în Azerbaidjan, gazda evenimentului, transmite agenția azeră Azertag.

Președintele Mukhtar Babayev a vorbit despre  eforturile Azerbaidjanului de a contribui la rezolvarea problemei schimbărilor climatice. 

Menționând că tranziția ecologică se numără printre prioritățile naționale ale Azerbaidjanului, Babayev a adăugat că Azerbaidjanul s-a alăturat inițiativei Global Methane Commitment, care are în vedere angajamentul voluntar al statelor de a reduce emisiile de gaz metan în mediu. 

Potrivit acestuia, Azerbaidjanul are ca obiectiv creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă la 30% până în 2030. În plus, Azerbaidjanul urmărește să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 35% până în 2030 și cu 40% până în 2050, comparativ cu valoarea de referință din 1990.

Au participat la Revista Presei Europa Plus

Elvira Ibrahimova, Azerbaidjan

Malgazhdarova Altyany, Kazakhstan

Ana Kocharyan, Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei 

Spectacol total in Champions League după stabilirea careului de ași. Borussia Dortmund-Paris Saint Germain și Bayern Munchen-Real Madrid sunt semifinalele UEFA Champions League. Aseară Real a trecut la penaltyuri de City, în timp ce Bayern s-a impus pe propriul teren în fața lui Arsenal.

Spectacolul Champions League a atins cote maxime odată cu stabilirea semifinalelor competiției. Pentru meciurile de marți seară, nici nu au mai contat rezultatele din tur. Barcelona se impusese pe Parc de Princes, iar Atletico avea prima șansă după victoria, ce-i drept la limită, în fața Borussiei Dortmund.

Atletico și PSG au întors rezultatele din tur

Nemții au reușit să întoarcă înfrângerea cu ceva emoții; au avut 2-0 la pauză, s-au văzut egalați imediat după reluare dintr-o tresărire de orgolii a lui Atletico și apoi imediat au făcut 4-2, scorul ideal pentru prima calificare în semifinale după 11 ani. A fost o seară de poveste pe Signal Iduna Park, stadionul cu cea mai impresionantă peluză din Europa, după un meci nebun cu 3 răsturnări și 6 goluri.

Nu la fel de simplă este și povestea de la Barcelona, acolo unde catalanii au deschis rapid scorul și au părut să aibă meciul în mână, dar o abordare prea directă a lui Araujo la Barcola din postură de ultim apărător, după nici jumătate de oră de joc, l-a forțat pe Istvan Kovacs să-i arate direct cartonașul roșu într-o fază controversată, prin care catalanii îl vor ține cu siguranță minte pe arbitrul român. Chiar și în 10, Barcelona a atacat, a încercat să pună poarta adversă în primejdie, dar parizienii au pus lacătul pe poarta lui Donnarumma. Mai mult, au dat lovitura decisivă în minutul 89, pe contraatac, prin Kylian Mbappe, care  transformase și un penalty acordat în urma unei intrări haotice a lui Cancelo la Dembele, fostul jucător al Barcelonei. Cu dubla reușită, Mbappe și-a luat revanșa, după ce fusese invizibil la meciul tur și i-a mulțumit și pe suporterii lui Real Madrid, se pare viitoarea echipă a francezului. 1-4 final, 4-6 la general, și PSG merge în semifinalele Champions League, unde va da piept cu Borussia Dortmund, chiar fosta adversară din grupe. A fost 1-1 în Germania și 2-0 pentru PSG la Paris.

City a clacat pe propiul teren, iar Bayern s-a impus pe Allianz Arena

Ieri seară, Bayern, care traversează cel mai slab sezon din ultimul deceniu, s-a întrebuințat atât cât să o învingă la limită pe Arsenal, după ce la Londra, cu o săptămână înainte, cele două echipe se anihilaseră reciproc.  Arsenal a început mai bine, dar bavarezii s-au trezit după pauză și au lovit de două ori bara la o singură fază. Tabela a fost deblocată în minutul 63, când Joshua Kimmich a trimis cu capul, imparabil, mingea venită din centrarea lui Guerreiro. Până la urmă nu s-a mai întâmplat nimic. Meciul s-a terminat cu scorul de 1-0 pentru Bayern , care și-a asigurat prezența în semifinale la capătul unei partide în care a demonstrat că este echipa mai solidă. Deși nu au strălucit bavarezii au confirmat încă o dată că sunt coșmarul lui Arsenal. 

În celălalt sfert de finală, după show-ul fotbalistic de marțea trecută cu 6 reușite, City și Real au oferit o altă partitură, una în care Guardiola a prezentat o lecție de atac cu fundașii centrali aproape în permanență la 40 de metri de poarta adversă, iar Ancelotti a oferit lecția defensivei cu o apărare prin care nimic nu trebuia să treacă. Așa se joacă un meci între titani, trebuie să fii conștient de avantajele adversarului și să știi cum să i le anulezi, iar în cazul de față City a fost o adevărată fortăreață cu 42 de meciuri la rând fără înfrângere.

Real nu a mai comis aceeași greșeală ca anul trecut când a fost îngenuncheată cu 4-0 de City și a reușit să deschidă acum scorul prin Rodrygo încă din minutul 12 pentru a se vedea egalată după atacurile în valuri ale adversarilor tocmai în minutul 76 la golul lui De Bruyne. Și pentru că au oferit absolut toate scenariile în această dublă, City și Real nu puteau să încheie meciul decât la loteria penalty-urilor. Cine are nervii mai tari, se califică. Paradoxal, după ce City a marcat prima și Real a ratat prin Modric, Bernardo Silva și Kovacic au fost oile negre pentru echipa din Manchester și balanța nu s-a mai schimbat până la execuția decisivă a lui Rudiger. 

Probabil nu mulți le-au anticipat în acest fel, dar semifinalele acestui sezon din Champions League sunt: Bayern München - Real Madrid și Borussia Dortmund – PSG.  Cert este un singur lucru. În finala de pe 1 iunie de pe Wembley nu vom vedea nici o echipă din Anglia. 

Uniunea Europeană se pregătește să-și extindă sancțiunile împotriva Iranului ca răspuns la atacul Teheranului asupra Israelului. Presa internațională comentează declarațiile înaltului diplomat al UE Josep Borrell, după o videoconferință de urgență a miniștrilor de externe ai blocului.

Le Figaro amintește că în iulie 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive din cauza sprijinului militar al Iranului pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv prin impunerea unei interdicții privind exportul din UE către Iran de componente utilizate la fabricarea dronelor.

Ideea, susținută în special de Franța și Germania, ar fi extinderea la alte tipuri de armament, precum rachetele, chiar dacă UE nu are în prezent nicio dovadă că rachetele iraniene sunt folosite în bombardarea orașelor și a infrastructurii din Ucraina.

Actualul regim de sancțiuni, care privește în prezent doar Iranul, ar putea fi extins și la aliații Teheranului din Orientul Mijlociu, precum Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi din Yemen, a mai explicat șeful diplomației europene.

Potrivit Euronews, un alt instrument potențial de a exercita presiuni asupra Iranului ar putea fi reimpunerea sancțiunilor pentru activitățile sale nucleare.

Acordul nuclear din 2015, prin care Iranul a demontat o mare parte din programul său nuclear în schimbul unei renunțări occidentale la sancțiuni în valoare de miliarde de euro, include o clauză negociată de Statele Unite care permite „restabilirea” sancțiunilor dacă Teheranul este suspectat că a încălcat acordul.

Statele Unite au încercat să reintroducă sancțiunile în 2020, dar au fost chemate la reținere de alți semnatari - inclusiv Franța și Germania - care au spus că această mișcare nu este posibilă, având în vedere că administrația Trump se retrăsese din acordul nuclear în 2018.

Frustrare

Reuters transmite că Josep Borrell a exprimat, de asemenea, critici puternice față de conduita Israelului în războiul din Gaza.

Israelul a respins astfel de acuzații, iar oficialii israelieni și-au exprimat iritarea față de criticile repetate ale lui.

Unele state membre ale UE și-au exprimat, de asemenea, frustrarea față de criticile sale la adresa Israelului, în timp ce altele i-au oferit un sprijin puternic.

The Guardian atrage atenția asupra comentariilor șefei diplomației germane, Annalena Baerbock. Aceasta a observat că un număr de jucători la nivel european au spus că vor arunca o altă privire asupra extinderii unui regim de sancțiuni al UE existent împotriva Iranului, care vizează producția de drone.

Comentariile lui Baerbock au venit în timp ce șefa trezoreriei americane Janet Yellen a sugerat și ea că Washingtonul și-ar putea extinde și regimul de sancțiuni împotriva Iranului.

Iar Financial Times comentează că ”există trei domenii de interes pentru capitalele europene: condamnarea Iranului și exprimarea solidarității cu Israelul; întocmirea planurilor de eventuale sancțiuni; și folosirea oricărei pârghii posibile asupra Teheranului pentru  a-l convinge să detensioneze situația”.

Potrivit ziarului oficialii UE au avut „o cantitate enormă de contacte” cu omologii iranieni în ultimele zile, potrivit unor persoane familiare cu apelurile. Toate acestea, în încercarea de a „pune stavilă” ostilităților. Acestea au inclus o conversație între șeful diplomatului UE Josep Borrell și ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian, în care Teheranul a fost îndemnat „să nu escaladeze în continuare”.

Ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privitoare la situația din Ucraina vine ca un puternic semnal de alarmă. Documentul descrie scenariul unei victorii rusești care nu mai pare deloc improbabilă, pe fondul blocării sprijinului din Statele Unite pentru Kiev. Pericolele vor fi multiple, inclusiv pentru România.

În esență, ISW susține că întârzierea sprijinului militar pentru Ucraina încurajează Rusia să iasă din logica războiului de poziții și să treacă la ofensivă. De la începutul anului, rușii au înaintat încet, dar sigur, cucerind circa 360 de kilometri pătrați dar progresele ar putea fi și mai mari în lunile următoare. Toate acestea s-ar putea solda, în cursul anului viitor, cu o victorie a Rusiei.

Pentru analiștii institutului, Statele Unite, principal responsabil pentru slăbirea sprijinului acordat Ucrainei, au în față două opțiuni.

Prima: să reia rapid furnizarea de ajutor militar pentru a permite Ucrainei să stabilizeze linia frontului. A doua: să îi lase pe ruși să învingă armata ucraineană și să amenințe granițele NATO de la Marea Neagră până în centrul Poloniei. Nu există a treia opțiune, spun analiștii ISW.

În această din urmă situație, riscurile unui atac rusesc împotriva NATO în viitorul apropiat ar crește dramatic dacă SUA ar permite Rusiei să învingă Ucraina acum. Iar apărarea statelor baltice în special ar putea deveni o provocare aproape insurmontabilă. Aceste riscuri și costuri pe termen lung depășesc cu mult prețul pe termen scurt al reluării asistenței pentru Ucraina.

Dar cum ar arăta scenariul unei victorii rusești?

Desigur, ucrainenii nu se vor supune de bunăvoie cuceririi rusești și ar urma o insurgență masivă.

Însă rușii pregătesc deja forțe distincte de unitățile lor militare obișnuite pentru a răspunde insurgenței.

De asemenea, rușii vor lua cu forța sute de mii sau chiar milioane de ucraineni în serviciul militar, împreună cu baza industrială de apărare pe care ucrainenii o construiesc acum, crescând semnificativ potențialul militar și economic al Rusiei.

În acest scenariu îngrozitor, NATO trebuie să se aștepte să se confrunte cu mari forțe convenționale rusești de-a lungul întregii sale granițe, de la Marea Neagră până la Arctica.

Și pentru prima dată de la prăbușirea URSS, granițele Poloniei, Ungariei, Slovaciei și României se vor afla direct sub amenințarea unui atac terestru.

Analiza descrie drept cu totul falsă ipoteza din cadrul actualei dezbateri din SUA cu privire la furnizarea de asistență militară suplimentară Ucrainei potrivit căreia războiul va rămâne blocat, indiferent de acțiunile americane.

Potrivit ISW, viitorul NATO este legat de Ucraina, indiferent de statutul ei de membru al alianței.

O victorie ucraineană va însemna o armată de succes, mult mai puternică decât cea a oricărui stat european din NATO și un uriaș factor de descurajare împotriva viitoarei agresiuni ruse.

Să spunem că de la declanșarea invaziei rusești, ISW a furnizat analize foarte precise, care și-au dovedit în timp viabilitatea. Semnalul de acum ar trebui să fie perceput la adevărata sa dimensiune în aripa trumpistă a Partidului Republican din SUA, în măsura în care acolo a mai rămas un dram de rațiune. Dar ar trebui să servească drept un semnal deșteptător și pentru autoritățile de la București.

Cu toată apartenența noastră la NATO, pacea nu mai este o garanție. Iar narațiunile rusești, care inundă societatea noastră și cer încetarea sprijinului pentru Ucraina, trebuie privite așa cum sunt: drept acte ostile la adresa României.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Speranțele pentru investițiile din Qatar sunt, deocamdată, prea mari. Atât în ceea ce privește sumele, cât și cu privire la rentabilitatea acestor investiții. Deci, până la realizarea unor investiții va mai fi un drum lung.

Vizita în Qatar a premierului, însoțit de câțiva miniștri ai guvernului, a aprins imaginația unora care încep să creadă că în România ar urma să intre investiții de 15 miliarde dolari. Declarația premierului Ciolacu referitoare la investițiile din Qatar în România a fost extrem de optimistă. A dat senzația că în câteva zile vor veni în România cele 15 miliarde dolari.

Ceea ce este complet fals. Iată argumentele care arată că investițiile qatareze sunt departe. De exemplu, suma despre care se vorbește, 15 miliarde dolari, este foarte mare. Concret, în anii 2022 și 2023, nivelul investițiilor străine a fost de 16 miliarde euro. Adică, doar din Qatar ar trebui să vină „dintr-un foc” valoarea investițiilor străine din ultimii doi ani. E mult, să recunoaștem.

Apoi, trebuie să fie foarte clar că un dialog politic nu înseamnă mai mult de jumătate de pas în derularea unor viitoare investiții. Adevăratele decizii se iau după o analiză serioasă a oportunității investițiilor și după un calcul extrem de pragmatic referitor la eficiența unor investiții.

Citeste siMarcel Ciolacu, în vizită de lucru în Qatar. Pe agendă, proiecte de investiții de 15 miliarde de euro

Este adevărat că factorul politic poate impulsiona o investiție sau poate deschide o ușă, dar acest lucru nu este totul, nici măcar într-o țară precum Qatar în care deciziile majore sunt luate de o familie conducătoare.

Dar, pentru ca investițiile qatareze să devină realitate există două obstacole. Primul, este acela că România s-a dus cu câteva proiecte complicate. Este vorba, conform declarațiilor prim-ministrului Marcel Ciolacu, despre finanțarea modernizării Portului Constanța, despre dezvoltarea capacității de funcționare a Aeroportului internațional din Timișoara și despre două proiecte de infrastructură și anume finanțarea construirii autostrăzii Comarnic-Brașov și modernizarea liniei de cale ferată Predeal-Brașov.

După cum se poate observa, cele patru proiecte cu care România speră să atragă bani din Qatar au fost până acum imposibil de finanțat din fonduri naționale sau europene. Problema cu aceste proiecte este că ele sunt văzute doar din punctul de vedere al României. Adică, sunt oferite spre finanțare investitorilor qatarezi, dar nimeni nu se întreabă: de ce ar fi interesat Qatarul să investească în România și în ce condiții? Nu este clară varianta concretă prin care s-ar putea investi în Portul Constanța. Sunt două posibilități: ori, fondul de investiții qatarez cumpără un pachet de acțiuni la Portul Constanța, ori este vorba despre o investiție greenfield în interiorul portului, așa cum mai sunt și altele.

Va fi interesant de văzut, în cazul în care investiția s-ar face, reacția celor care ani de zile s-au temut că Portul Constanța va fi preluat de olandezi. Acum, poate, qatarezii sunt mai frecventabili decât olandezii.

Să nu uităm că investițiile sunt făcute pentru profit. Din acest punct de vedere, pentru autostrada Comarnic-Brașov și calea ferată Predeal-Brașov doar statul român poate garanta recuperarea cheltuielilor și profitul. Până acum, parteneriatul public-privat nu a existat pentru că fie a fost prea scump pentru stat, fie a fost prea dezavantajos pentru investitorul privat. Ar fi surprinzător ca parteneriatul public-privat să funcționeze în acest caz.

Al doilea obstacol este chiar fondul de investiții al statului Qatar prin care ar trebui să se deruleze investițiile. Nu pentru că fondul nu ar avea bani. Dimpotrivă, fondul qatarez are active de 526 miliarde dolari, aproape cât PIB-ul României.

Dar, investițiile sunt decise după o analiză serioasă, care ia în calcul toți indicatorii specifici, de la cei macroeconomici și de risc de țară, până la cei de la nivel micro, precum, de exemplu, nivelul de birocrație sau rapiditatea cu care se mișcă autoritățile locale atunci când vine vorba de autorizații de construcție sau de alte avize. Din aceste puncte de vedere, România este în cele mai multe clasamente care măsoară astfel de indicatori, pe ultimele locuri. Cu siguranță, drumul de la dorința de a atrage investiții până la investiția propriu-zisă este lung.

Ucraina va cere NATO acelaşi nivel de asistenţă antiaeriană de care beneficiază Israelul. Cererea va fi facuta de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski care va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie din partea aliaţilor Kievului.

Econonomist: inflatia isi va continua trendul descendent

Potrivit ultimelor evaluări BNR, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, insa într-un ritm încetinit faţă de anul 2023. Profesorul de economie Cristian Paun explica faptul ca preturile au ajuns deja sus iar puterea de cumparare fiind scazuta asta va tempera cresterile rapide de pret in perioada urmatoare. 

Eurobarometru: cetatenii europeni, interesati sa participe la elegerile pentru PE

Șapte din zece cetățeni din UE spun că este probabil să voteze la viitoarele alegeri europene de peste doua luni, cu 10 puncte procentuale mai mult decât în același moment înainte de votul din mai 2019. În ceea ce-i privește pe alegatorii romani, trei sferturi dintre acestea spun că cel mai probabil vor vota la scrutinul din 6-9 iunie. 

Din luna mai se vor face transplanturi de ficat si la Cluj-Napoca

De luna viitoare, vor putea fi făcute transplanturi de ficat și la Cluj-Napoca. Centrul de Transplant Hepatic de la Cluj a fost lansat, oficial, astăzi, și este cel de-al treilea centru de stat din România care este autorizat să facă astfel de operații.

Jurnal de știri

„Anul 2024 a găsit presa din România într-una dintre cele mai grele perioade ale ei", semnalează Centrul pentru Jurnalism Independent in raportul starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024.

Raportul analizează cât de pregătită este presa din România să își îndeplinească mandatul public în 2024, unul dintre cei mai importanți ani pentru democrația românească.

Cifrele arată că încrederea publicului în presă a plonjat de la un confortabil 80% în anii ‘90, la 32% în 2023, cel mai scăzut nivel de încredere de până acum. 

Motivele sunt diverse - țin de deprofesionalizarea jurnaliștilor, un trend accelerat față de 2021 sau de banii publici care controlează o parte importantă a mass-media, după cum explica Cristina Lupu de la CJI.

Cristina Lupu: Raportul surprinde că presa, în marea ei parte, o duce foarte prost, că avem niște insule care o duc bine. Unele o duc bine doar financiar, nu neapărat și jurnalistic. Altele, care încearcă să facă jurnalism și încearcă să își facă meseria în interese public, se confruntă cu multe probleme și o parte dintre ele vin din lipsa de susținere financiară. Cred că asta este principala concluzie, că avem un peisaj media, care pe de o parte are foarte mulți bani pe care nu îi vedem, dar despre care știm că există. Ăia sunt banii politici, banii care intră de la partidele politice sau de la autoritățile publice. În același timp, avem foarte puțini bani din zona comercială sau din zona și mai importantă din perspectiva noastră, a CJI, a oamenilor care plătesc pentru jurnalism și conținut jurnalistic.

Reporter: Dacă ar fi să căutăm vinovați, cine s-ar face vinovat de starea presei din România astăzi?

CP:Aș zice că toată lumea, că e o combinație de la politicienii cărora le este foarte simplu să cumpere presă. Unul din lucrurile care se întâmplă în România mai mult decât în alte țări este că partidele politice folosesc subvenția de la bugetul de stat pentru funcționarea partidelor pentru cumpărare de conținut editorial, care apare nemarcat. Avem o publicitate care e publicitate, dar care nu apare marcată ca publicitate. Asta e o primă problemă.

În același timp, avem și o vină a acelei părți a profesiei care acceptă să primească bani de la politicieni și să nu marcheze conținutul editorial. Avem și o vină a noastră, a oamenilor care am ajuns la concluzia că nu mai avem nevoie de jurnalism și că toți jurnaliștii sunt la fel, proști și corupți și nu mai vedem valoarea jurnalismului, așa că nu prea mai plătim pentru conținut sau nu donăm pentru conținut decât cu foarte puține excepții notabile, importante. Asta e în continuare o problemă.

În momentul în care pierzi încrederea publicului în halul în care s-a întâmplat acum, anul ăsta electoral devine foarte complicat pentru că dacă oamenii nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care pun întrebări în numele lor, dacă nu au încredere că jurnaliștii sunt cei care trebuie să pună presiune pe politicieni ca ei să le răspundă la întrebări, ne putem trezi într-un simulacru de dezbatere publică și politică. Într-un an în care avem nevoie de dezbatere și de informație în spațiul public. Noi ne-am întrebat foarte tare în ideea că dacă o să arătăm cât de greu îi este presei, cât de vulnerabilă este, câte probleme are ea însăși, dacă nu facem mai mult rău jurnaliștilor.

Ne-am dat dat seama că este posibil ca unii dintre oamenii care ne citesc sau care ne ascultă să zică că toți sunt la fel, dar în același timp mi se pare important să spunem că nu sunt toți la fel. Am avut niște subiecte extrem de importante anul trecut care au apărut în spațiul public pentru că jurnaliștii au scris despre ele și le-au documentat. În raport, colegii din presă au menționat investigația făcută de Buletin de București și Centrul de Investigații Media referitoare la azilele groazei, așa cum o știu oamenii, despre condițiile care erau în acele azile.

Cred că tipul ăsta de materiale și tipul ăsta de reacții ne arată câtă nevoie avem în continuare să înțelegem că jurnalismul este important pentru noi ca oameni și nu este doar ceva despre care unii oameni vorbesc și că noi, de fapt, nu avem nevoie pentru că ne informăm de pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube. Au spus-o și colegii din zona de jurnalism alternativ, de jurnalism independent, investigațiile și proiectele jurnalistice nu sunt suficiente să facă bine pacientul bolnav. Ai nevoie de presă mainstream, de presă mare, de presă cu audiență mare care să se asigure în fiecare zi că cetățenii sunt informați și nu manipulați. Nouă asta ne lipsește în momentul ăsta, această informare constantă în presa mare. Există niște instituții media care fac asta în continuare, o fac bine în ciuda tuturor presiunilor și a problemelor, dar sunt foarte puține.

Rep: Situația presei din România este gravă doar pentru noi sau și din afară privit lucrurile nu arată foarte bine?

CP:O vreme, presa din România părea că o duce mult mai bine decât ceilalți, mai ales dacă te uitai în jur la Polonia, la Ungaria, la Slovacia. Dar pare că nici noi nu mai facem lucrurile la fel de bine. În momentul acesta cei de la International Press Institute, ca parte a unei acțiuni de reacție rapidă, urmează să vină în România într-o acțiune de monitorizare pentru a se uita la cum arată presa din România. Ei au făcut deja o serie de interviuri.

Au lansat și ei un raport în care semnalează aceleași probleme. E important să vedem că toată lumea vede această capturare a presei prin intermediul banilor publici drept o vulnerabilitate foarte mare, blocarea accesului la informații, faptul că jurnaliștii sunt hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Și ăsta este un lucru foarte important. Încerci să îi dai în judecată pe jurnaliști cerându-le sume mari ca să îi sperii și pe ei, dar și pe alții care ar putea să scrie despre tine. Cei din afară și organizațiile internaționale de libertate a presei se uită la situația din România. Cred că asta ar trebui să ne îngrijoreze un pic mai tare. 

......................................................................................................

Raportul a fost realizat în perioada noiembrie 2023 - martie 2024, prin cercetare calitativă, la care au participat jurnaliști și editori din redacții din toată țara, atât din presa centrală, cât și locală.

Înainte să lucreze în industria filmului, Oana Giurgiu este absolventă de drept și jurnalism, a fost reporter și producător prin mai multe televiziuni. Întâlnirea cu cinema-ul s-a produs în 2005, când a lucrat la „Moartea domnului Lăzărescu” (film de Cristi Puiu, premiat la Cannes). De atunci a fost producător și co-producător pentru zeci de filme. A fondat în 2001 Festivalul TIFF, împreună cu regizorul Tudor Giurgiu și criticul Mihai Chirilov. Oana Giurgiu este invitata emisiunii RFI360.

Oana Giurgiu a regizat documentare de televiziune înainte de a începe o carieră în cinematografie. A obținut un premiu Gopo debutând în regie cu documentarul istoric „Aliyah DaDa”, proiectat în 2015 la Astra Film Sibiu. A făcut parte din echipa care a lansat prima televiziune de muzică din România, Atomic TV, și a lucrat în organizarea mai multor evenimente de muzică, modă și sporturi extreme. Oana Giurgiu este producătoare de film și directoarea executivă a Festivalul Internațional de Film Transilvania, iar pe 18 aprilie, își împărtășește experiențele si provocările, în cadrul evenimentului "HerStory - Woman Shaping the Narrative", la Modul Cărturești.  

"Cred că e foarte important să faci lucruri organic, că iți vin organic, pe care le faci pentru că te macină, pentru că te interesează, pentru că vrei să afli mai mult sau pentru că vrei să spui ceva, și atunci, cred că nu trebuie să aștepți. Eu tot timpul spun că tu ești cel care iți evaluezi lucrurile primul."

Așadar, prin 2015, premiul Gopo încă de la debut pentru un documentar istoric, realizare care a durat 5 ani. La fel s-a întâmplat și la următorul documentar. Ce anume explică durata lungă de realizare a unui astfel de produs? Atenția jurnalistului Oană Giurgiu sau respectul acordat istoriei prin munca de documentare și producție?

"Partea de jurnalist iți dă oarecare rigoare și niște obligații, ai trecut totuși prin niște educație deontologica, asta te face să nu ratezi niște lucruri. Mi s-a întâmplat să mă întorc asupra unui film când era deja gata, pentru că greșisem niște cifre și m-am gândit că astea rămân ca un document, și oamenii se vor lua după ele, asta va fi o problemă. Atunci am supărat toți tehnicienii implicați, pentru că a trebuit să schimb. În al doilea rând, partea de curiozitate a documentarii. Trebuie să-ți iei niște timp. Chiar scriam un interviu apropo de "Libertate" și mă întrebau cum s-a scris scenariul, nu l-am scris eu, l-au scris Cecilia Stefanescu și Tudor Giurgiu și a presupus enorm de multă documentare, m-am gândit că va fi greu, dar nu atât de greu, pentru ei. Nu iți permiți să greșești asta în fața publicului."

În 2024  încă mai vedem pe platformele de streaming filmul "Libertate" regizat de Tudor Giurgiu, dar produs de Oana Giurgiu. Mai este important astăzi să aflăm cine, ce și cum?

"Eu cred că tot timpul contează, indiferent cât de mult te întorci în istorie, să lămurești niște lucruri și să-ți definești practic poziția, contextul, să cunoști exact cine și al cui ești, și de unde te tragi. Nu e niciodată târziu. Eu am un subiect la care vreau să mă întorc care s-a petrecut acum 1500 de ani, ce o să mai găsesc eu după perioada asta, nu știu, dar până și asta mi se pare ceva important, e nelămurit. Vreau să mă lămuresc."

Pe 18 aprilie, Modul Carturesti din București găzduiește sezonul doi din seria "HerStory - Woman Shaping the Narrative", Oana Giurgiu fiind invitata ediției a 4-a. Și după cum spun organizatorii acestui eveniment, "continuăm să aducem în prim plan poveștile unor femei de succes.", dar cum definește Oana Giurgiu succesul?

"În primul rând succesul nu îl împart pe genuri, apoi, succesul cred că înseamnă să fi tu mulțumit de tine, de ce faci, cât mai mult. Am mai spus-o zilele trecute, e un interviu cu Alfred Hitchcock care e întrebat ce înseamnă fericire, și el spune, nu o să citez exact că nu mai știu, dar el spune, fericirea înseamnă să nu te tulbure nimic altceva și să fi concentrat la creație. Ce spune el acolo este că îl deranjează scandalurile și cearta și i se pare că e complet lipsită de sens. Cam așa și cu noi, dacă putem să ne concetram la lucrurile care ne plac și să îți urmărești pasiunile, să ai vreme de ele, asta mi se pare un lucru de mare succes în viața unui om. Nu cred că succesul poate fi valorificat nici în premii, nici în bani. Dacă la capătul zilei tragi linie și te-ai ales cu ceva și ești pe plus, e un succes."

Jurnal de știri

Eugen Tomac vede ”foarte multă isterie și criză” la PSD și PNL, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei. Președintele PMP susține că formațiunile aflate la putere s-au prăbușit cu 10% în intențiile de vot, în sondajele interne ale Alianței Dreapta Unită.

Eugen Tomac îl ironizează de asemenea pe candidatul PUSL la alegerile pentru Primăria Capitalei: ”Domnul Piedone este un fel de Șoșoacă cu barbă”.

Eurodeputatul vorbește în interviul acordat RFI și despre subiectul Schengen: ”Dosarul Schengen rămâne închis până la sfârșitul acestui an, cel mai probabil, după ce vom avea o nouă Comisie, după ce vom avea probabil și un nou Consiliu European, pentru că sunt alegeri în mai multe state europene, inclusiv configurațiile guvernamentale se vor schimba în marea majoritate a statelor europene. Deci cred că abia în timpul președinției poloneze de anul viitor vom fi în măsură să obținem un răspuns pozitiv pe acest dosar”.

Jurnal de știri

Automobilism la RFI. Octavian Ciovică și-a îmbunătățit recordul în prima etapă de Viteză în coastă și și-a respectat statutul de favorit: este King of the hill pe drumul cetății. Cel care a scris istorie însă pentru automobilismul sportiv  românesc este Simone Tempestini, care a devenit primul pilot român câștigător al unei etape din Campionatul European de raliuri.

Astăzi au loc alegeri parlamentare în Croația - o țară care a aderat recent la Spațiul Schengen și a adoptat moneda euro. Cu o populație de sub patru milioane și o economie de mai puțin de 0,5% din PIB-ul total al UE, Croația nu pare a avea o greutate europeană prea mare. Totuși, votul va fi urmărit cu atenție în întreaga Uniune Europeană, deoarece ar putea afecta echilibrul în Consiliul European și politica externă a Uniunii.

În primul rând, președintele Milanović, susținut de Partidul Social-Democrat, nu-și ascunde populismul. El se pronunță critic față de susținerea Ucrainei și critică sancțiunile împotriva Rusiei. El însuși a programat alegerile parlamentare, în mod cu totul neobișnuit, pentru miercuri, 17 aprilie, și a declarat imediat ziua sărbătoare legală pentru ca toți cetățenii croați să poată vota.

Cu toate acestea, după cum aflăm dintr-o analiză a Fundației germane Friedrich Neumann, un număr semnificativ de croați se află în Bosnia și Herțegovina și, în mod tradițional, tind să fie aproape de Uniunea Democrată Croată (HDZ), formațiunea conservatoare a premierului Andrej Plenković. Fără a beneficia de o zi liberă, acestor croați le va fi mai greu să voteze.

Mai mult, imediat după ce a stabilit data alegerilor în mijlocul săptămânii, președintele Milanović a încălcat neutralitatea stabilită de Constituție și a apărut la o conferință de presă a social-democraților. El și-a anunțat propria candidatură pentru postul de prim-ministru.

Acest lucru a transformat imediat alegerile parlamentare într-o scenă în confruntare directă între doi politicieni la putere, președintele Zoran Milanović și prim-ministrul în exercițiu Andrej Plenković.

Problema este că nici măcar experții în drept, nu pot spune sigur dacă Constituția permite acest lucru, câtă vreme șeful statului numește noul prim-ministru desemnat după scrutin.

Aceasta înseamnă că, dacă va ieși învingător, Milanović fie își va da singur mandatul, ceea ce este imposibil din punct de vedere legal, fie va demisiona din funcția de președinte, va convoca alegeri prezidențiale și va lăsa înlocuitorul său – președintele Parlamentului – să numească noul premier.

”Corupție endemică”

Curtea Constituțională a țării a hotărât că nu poate candida în campanie decât dacă demisionează mai întâi. Totuși, el a continuat, făcând campanie în primul rând pentru a denunța ceea ce el numește corupția endemică a partidului aflat la guvernare.

Altfel, după cum amintește Euractiv, președintele Milanović are deja reputația unui generator de probleme: în calitate de prim-ministru, a refuzat să extrădeze doi foști ofițeri ai serviciilor secrete iugoslave pentru a fi judecați în Germania în 2013. El și-a atras furia Angelei Merkel, care apoi a boicotat ceremonia de aderare a Croației la UE, din același an.

Un deceniu mai târziu, în calitate de președinte, a amenințat că va bloca aderarea Finlandei și a Suediei la NATO (deși nu a făcut nimic în acest sens) și a blocat planurile de antrena soldați ucraineni.

De asemenea, el a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei.

Ca președinte, Milanović, are totuși puteri limitate. Dar dacă va deveni prim-ministru, Croația ar avea un lider asemănător cu Viktor Orbán din Ungaria sau Robert Fico din Slovacia.

De cealaltă parte, premierul Plenković, fost diplomat și europarlamentar, cu două mandate guvernamentale la activ, se poate lăuda cu aderarea țării la zona euro și Schengen în 2023.

Dar partidul său este afectat de o sumedenie de scandaluri de corupție.

Deși costul vieții a crescut, șomajul se menține scăzut, în jur de 5,5%, iar turismul, principalul generator de valută, continuă să crească.

Sondajele prevăd că HDZ va rămâne cel mai puternic partid, dar nu va putea guverna singur și va trebui să-și caute parteneri, iar ecuația guvernării rămâne sub semnul întrebării.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cu ce rezultate s-a întors cancelarul german Olaf Scholz din vizita întreprinsă în China? Presa internațională nu se arată foarte entuziasmată. Beijingul nu și-a luat niciun angajament privind Ucraina, iar tensiunile comerciale se mențin.

Liderul Germaniei a avut de parcurs o linie fină în China, potrivit The New York Times.

”Cancelarul Olaf Scholz a încercat să promoveze interesele de afaceri germane, oferind în același timp avertismente din partea Europei cu privire la tensiunile comerciale și geopolitice”.

Potrivit The Washington Post, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că i-a cerut marți liderului chinez Xi Jinping să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt „campaniei nebunești” din Ucraina, fiind ultimul dintr-o pleiadă a liderilor și înalților oficiali europeni care au făcut un astfel de apel.

După cum comentează Les Echos, ”pentru cancelarii germani, China a fost întotdeauna un exercițiu de echilibru între păstrarea unor relații economice foarte profitabile și nevoia ca Germania să nu fie percepută drept prea indulgentă față de regimul comunist chinez.

Dar pentru Olaf Scholz, calea este, fără îndoială, chiar mai îngustă decât pentru predecesorii săi. Din punct de vedere politic, China a devenit mult mai autoritară sub Xi Jinping”.

”Pledând în China pentru o concurență „deschisă și corectă”, cancelarul german a părut să ignore faptul că Beijingul cunoaște doar echilibrul de putere. Iar europenii riscă să se slăbească dacă nu joacă ca grup”, citim în editorialul din Le Monde.

”Cu sufletul greu, Germania a fost forțată să recunoască faptul că s-a rătăcit mizând ani de zile pe raționalitatea lui Vladimir Putin. Dar această schimbare a vremurilor nu a vizat doar relația germano-rusă. Era vorba și despre apărarea democrației și a statului de drept împotriva puterilor care cunosc doar legea celor mai puternici”.

Nici un angajament

În timp ce Politico sintetizează astfel situația: ”Scholz vrea ca Xi să oprească războiul Rusiei. Xi vrea ca Europa să oprească războiul comercial”

Dar – continuă publicația europeană - ”Xi nu a oferit niciun angajament nou față de Ucraina, susținând în schimb „toate eforturile care să conducă la soluționarea pașnică a crizei, precum și convocarea unei conferințe internaționale de pace recunoscute atât de Rusia, cât și de Ucraina”.

El a cerut „participarea egală a tuturor părților și unde ar putea fi discutate toate planurile de pace” – un indiciu puternic că Europa ar trebui să invite Rusia la masă. El a cerut Occidentului să nu „toarne combustibil pe foc”, eufemismul Chinei pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Japan Times notează că vizita a avut loc la câteva zile după o călătorie a secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, care a avertizat că vehiculele electrice „artificial de ieftine” fabricate în China, bateriile litiu-ion și panourile solare provoacă „efecte negative” în SUA și în întreaga lume.

”Departe de a invoca o încetare a focului în războaiele comerciale ale fostului președinte Donald Trump, administrația Biden pare acum să se ridice din nou, în încercarea de a neutraliza problema înainte de alegerile din noiembrie.

Asta pune Germania într-o poziție incomodă. Datorită invadării Ucrainei de către Rusia, Berlinul este deja forțat să-și regândească angajamentul postbelic față de pacifism. Tensiunile comerciale din ce în ce mai înrădăcinate dintre SUA și China forțează o schimbare de calcul similară și în ce privește abordarea multilaterală germană a comerțului internațional”.

Mesajele de WhatsApp prin care pacienții dr. Cătălin Cîrstoiu erau direcționați de la spitalul de stat către clinica privată a familiei (HotNews.ro) - PSD și PNL, divorț neformalizat la București? (SpotMedia) - Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România(G4Media)

Start la dăruit viață. Ce hopuri urmează pentru cel mai nou spital din România (Panorama)

Aproape 2.200 de zile. Atât i-a luat Asociației „Dăruiește Viață” să construiască de la zero o unitate sanitară dotată la cele mai înalte standarde. În acest timp, la Ministerul Sănătății au trecut 12 miniștri.

Pe 10 aprilie 2024, clădirea de nouă etaje, amplasată pe terenul Spitalului Marie Curie din Capitală, a început să-i primească pe micuții pacienți, după săptămâni de contre între ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și fondatoarele „Dăruiește Viață”, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu.

Deși spitalul a fost finalizat încă din toamna anului trecut, bâlbele birocratice și lipsa de reacție a autorităților au făcut ca și procesul de mutare a secțiilor dintr-o clădire în alta să întârzie. 

138 de zile a stat spitalul cu ușile închise, deși era gata să fie dat în folosință.

Chiar dacă acum lucrurile par să se miște în direcția potrivită, provocările sunt departe de a se fi încheiat. Cele două fondatoare „Dăruiește Viață” își doresc, în continuare, să găsească o modalitate prin care să facă parte din boardul spitalului. Adică din conducerea lui, pentru a putea avea un cuvânt de spus și asupra viitorului acestui spital devenit emblematic pentru societate.

Și este de înțeles, câtă vreme îi reprezintă pe 350.000 de români dar și 7.000 de firme care au contribuit financiar „la acest efort imens”, după cum îl descrie Carmen Uscatu, de a construi un spital într-o Românie în care statul se laudă de ani buni că va face unități sanitare, dar în realitate nu se întâmplă nimic.

Interviul, în Panorama.

Mesajele de WhatsApp prin care pacienții dr. Cătălin Cîrstoiu erau direcționați de la spitalul de stat către clinica privată a familiei (HotNews.ro)

Patru pacienți au povestit pentruHotNews.ro cum au ajuns să plătească sume de sute și de mii de lei la clinica Anemona. Doi dintre ei se operaseră la Spitalul Universitar la dr. Cătălin Cîrstoiu, iar schimbarea locului de tratament de la stat la privat s-a făcut prin mesaje de la rezidenți. Un altul îl căutase pe medic la stat și a fost îndrumat la privat, tot prin mesaje, pentru un consult la Anemona. Toți patru mărturisesc că, ajunși la Anemona, au fost consultați sau tratați de dr. Cătălin Cîrstoiu. Ei au oferit redacției mesajele și documentele de plată.

PSD și PNL, divorț neformalizat la București? (SpotMedia)

Ceea ce ucide în politică este felul în care este gestionată o criză. Iar din acest punct de vedere, probabil că dl Cîrstoiu nu a ratat nicio eroare pe care o putea face în scandalul incompatibilității, comentează Ioana Ene Dogioiu.

Dar le putea evita dacă era bine ghidat, bine antrenat. Aceasta ar fi fost treaba unui staff de campanie solid, pe care în mod evident nu îl are.

Asta se vede și din lipsa afișajului stradal, din lipsa programului pentru Capitală, din tot felul de acțiuni și poze de campanie inadecvate, din lipsa până și a unui slogan de campanie.

În loc să acopere rapid breșele, PNL și PSD au început delimitările. Candidat “momentan” rostit pe rând de Marcel Ciolacu și apoi de Nicolae Ciucă, combinate cu informațiile insistente pe surse despre retragerea candidatului, au ca efect ruperea picioarelor politice ale lui Cătălin Cîrstoiu.

Și după eventuala retragere, se întreabă jurnalista SpotMedia.

Raport oficial CSAT. Ce a urmărit spionajul rus în România: infiltrarea printre refugiații ucraineni, penetrarea instituțiilor și a rețelelor de comunicații, culegerea de informații despre sprijinul pentru Ucraina (G4Media)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organismul condus de președintele statului și care coordonează politica de apărare a României, a detaliat în raportul pe activitate pe anul 2023 care au fost principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile”.

Iată obiectivele descrise în raportul CSAT, consultat de G4Media:

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;

– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;

– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;

– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Înainte de alegerile europene, Mario Draghi, numit și Super Mario, omul care a salvat moneda euro, a vorbit despre ce trebuie să facă Uniunea Europeană pentru a fi competitivă în raport de concurență: SUA și China.

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, fostul premier al Italiei, Mario Draghi, a susținut ieri o alocuțiune cu ocazia unei conferințe la Bruxelles pe care observatorii o consideră programatică pentru viitorul Uniunii Europene.

Mario Draghi, omul care cu o singură propoziție, „orice este necesar pentru a proteja moneda euro”, a arătat calea prin care se va pune capăt crizei financiare din anul 2008, vine acum cu o viziune și un program care ar putea redefini Uniunea Europeană. Acesta vorbește despre câteva sectoare prioritare ale Uniunii Europene făcând precizarea că fiecare domeniu are nevoie de reforme și instrumente specifice, dat totodată există și câteva elemente comune.

Primul „fir roșu” este încurajarea economiei de scară. Concurenții Europei profită de piața lor continentală pentru a genera economii de scară, în timp ce fragmentarea piețelor trage înapoi Uniunea Europeană. Mario Draghi dă exemplul industriei de apărare. În SUA, cei mai mari cinci jucători din sectorul de apărare au 80% din piață, în timp ce în Uniunea Europeană primii cinci dețin doar 45%.

Cauza acestei cote mici de piață este fragmentarea cheltuielilor de apărare din Uniunea Europeană. Guvernele statelor membre nu folosesc decât foarte puțin achizițiile în comun, respectiv doar 20% din cheltuieli se derulează în felul acesta. Uniunea Europeană ar trebui să intensifice achizițiile comune și să reducă dependența de furnizorii internaționali, arată Draghi.

Un alt domeniu în care ar trebui consolidată economia de scară este cel al telecomunicațiilor. În Uniunea Europeană sunt 445 milioane de consumatori, dar nivelul investițiilor pe cap de locuitor este doar la jumătate față de Statele Unite ale Americii.

Mario Draghi arată că la nivel european sunt cel puțin 34 de rețele de telefonie mobilă, comparativ cu trei în SUA și patru în China. Sprijinirea consolidării pieței este esențială, în opinia fostul președinte al Băncii Centrale Europene.

În Uniunea Europeană, cercetarea fundamentală este bine dezvoltată, dar suferă la capitolul implementării inovației în piață. Mario Draghi este de părere că trebuie schimbată reglementarea actuală, prea prudențială, referitoare la creditul bancar și stabilirea unui regim special de creditare pentru start-up-urile de tehnologie.

Al doilea element comun este furnizarea de servicii publice. Sunt investiții de care au nevoie toți europenii, dar nicio țară nu le poate susține singură. Exemplele evocate de Draghi sunt în domeniul protecției mediului și în cel apărării. O piață integrată a energiei ar reduce costurile și ar ajuta la reziliență în fața următoarelor crize.

Dar, investițiile necesare vor trebui acoperite din surse private. Uniunea Europeană are capital privat, însă cea mai mare parte se află în depozite bancare, economii ale populației și firmelor care nu finanțează economia așa cum ar putea să o facă piața de capital. De aceea, promovarea uniunii piețelor de capital este esențială.

Al treilea „fir roșu” este asigurarea aprovizionării cu resurse și inputuri, crede Mario Draghi. Europa are nevoie de o strategie care să acopere lanțurile de aprovizionare pentru minerale critice. Comisia Europeană a început acest proces prin promovarea regulamentului privind materiile prime critice, dar este nevoie de măsuri suplimentare.

De exemplu, explică Draghi, Uniunea Europeană ar putea avea o platformă a mineralelor critice, în scopul achizițiilor comune și a punerii împreună a surselor de finanțare. De aceea, a încheiat Mario Draghi, trebuie să acționăm, ca Uniune, ca niciodată până acum. Mesajul fostului președinte al BCE este clar: doar împreună putem reuși să răspundem concurenței cu SUA și China.