Jurnal RFI

Mihaela Sofronea, de la Green Group, una din cele mai mari companii de reciclare din Europa, ne spune cum se obțin din deșeuri resurse noi de fier, aluminiu, cupru, sticlă sau metale prețioase

Jurnal de știri

Amalia Gaiță este cântăreață și compozitoare, remarcându-se pe scena soul-rock printr-o abordare eclectică, accesorizată cu influențe din funk și jazz. Alături de bandul format din Mihai Moldoveanu (bas), Vlad Cotruș (chitară) și Adrian Șchiopu (tobe), Amalia a lansat trei materiale discografice: “Melting Sun” în 2017 și “The Grey EP” și “Mimosa” în 2023. 

Pasiunea pentru muzică a început pentru Amalia la vârsta de doar 6 ani, atunci când a debutat la competiții vocale și, treptat, a devenit parte din proiecte muzicale interesante. Pentru ea, muzica înseamnă joacă, explorare și experimentare. A crescut ascultând artiști precum Eric Clapton sau Sade, experimentând diverse genuri muzicale, de la jazz și soul până la rock. Și-a lansat albumul de debut în 2017, iar de atunci e o prezență constantă la principalele evenimente muzicale din țară.

„Pentru mine, Mimosa a fost un nou stadiu al experienței creative de care m-am înconjurat în ultimii ani – mai liber, mai curajos. Diversă ca stări și abordări stilistice, muzica Mimosei, asemenea copacului, poartă o sensibilitate la atingere – se deschide și se închide, se ascunde și se descarcă electric" – spune Amalia Gaiță.

Jurnal de știri

Țările occidentale selectează cu mult mai multă atenție informațiile sensibile sau clasificate pe care le transmit Slovaciei, din cauza tendințelor pro-ruse și antieuropene ale guvernului condus de naționalistul Robert Fico.

Informația a fost confirmată de mai multe surse din serviciile de informații din Europa centrală și occidentală, precum și de un înalt funcționar NATO, la solicitarea publicației slovace Denník N.

Mai mulți responsabili din serviciile de securitate din Cehia și-au exprimat scepticismul cu privire la guvernul condus de naționalistul Robert Fico încă de la începutul mandatului acestuia, iar aceeași atitudine se face simțită din partea tot mai multor țări aliate.

”Serviciile de contraspionaj occidentale reevaluează în prezent relațiile cu partenerii slovaci, pentru că nu are nici un sens ca informațiile împărtășite să ajungă de cealaltă parte a baricadei”, a declarat jurnalistul britanic Edward Lucas, specializat în activitatea serviciilor de informații, pentru publicația citată.

De asemenea, un înalt funcționar ceh a confirmat că partenerii occidentali nu mai furnizează toate informațiile de care dispun guvernului Fico, așa cum procedau în cazul predecesorilor acestuia, în special informații care au legătură cu Rusia și cu Ucraina. 

Lituania: Parlamentul dezbate noi restricții pentru cetățenii ruși și belaruși

Parlamentul lituanian dezbate în această perioadă un act normativ care prevede limitarea numărului de călătorii în Lituania pentru cetățenii ruși belaruși la 4 pe an, transmite site-ul Radioteleviziunii din această țară.

Inițiatorii propunerii legislative susțin că măsura ar înlesni misiunea serviciilor de securitate, în timp ce partidele care se opun afirmă că măsura ar fi inutilă.

În Lituania trăiesc cca 60 000 de persoane care au cetățenie belarusă, iar numărul lor a crescut cu 10 000 în ultimul an. ”Acești cetățeni reprezintă ținte directe pentru serviciile de spionaj din Belarus. Limitarea numărului de călătorii al acestora se impune”, a declarat un membru al comisiei parlamentare pentru politică externă.

Conservatorii susțin impunerea noilor restricții, dar ei nu se bucură de sprijinul partenerilor din coaliția de guvernare, notează sursa citată.

Chiar dacă aceste noi restricții nu vor fi aprobate, Parlamentul va prelungi cu încă un an actualele restricții, care prevăd, printre altele, limitarea numărului de vize eliberate și controale stricte la frontieră pentru cetățenii ruși și belaruși.

Polonia: 81 de ani de la revolta antinazistă din ghetoul evreiesc din Varșovia

La Varșovia au avut loc recent mai multe ceremonii de comemorare a 81 de ani de la revolta din ghetoul evreiesc înființat de naziști în Capitala Poloniei, transmite Gazeta Wyborcza.

În data de 19 aprilie 1943 câteva sute de combatanți evrei prost înarmați au atacat cu grenade și cocktailuri Molotov forțele de ocupație, reușind să reziste aproape o lună împotriva a 2000 de soldați și polițiști naziști înarmați cu mitraliere și lansatoare de flăcări. Revolta nu a putut fi înăbușită definitiv decât după intervenția tancurilor și a aviației germane.

În onoarea eroilor, sirenele de alarmă au sunat la Varșovia timp de un minut. Reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai reprezentanțelor diplomatice, diferitelor organizații culturale, ai mai multor organizații evreiești și chiar foști combatanți au participat la ceremonia de la Monumentul Eroilor și au depus coroane de flori. 

Ungaria: Expatrierile afectează grav piața muncii

Cetățenii maghiari care lucrează în străinătate nu doresc să revină prea curând în țară, fiind mulțumiți cu condițiile de lucru și cu veniturile realizate, iar majoritatea lor sunt nemulțumiți de actuala situație din țară, reiese dintr-un studiu recent realizat de Institutul sociologic Egyensúly în colaborare cu Asociația antreprenorilor și salariaților din Ungaria (VOSZ), transmite publicația Telex.

În prezent circa 770 000 de cetățeni maghiari trăiesc și muncesc în străinătate, în special în Germania (cca 220 000), Austria, Regatul Unit și alte țări occidentale. Este adevărat că în 1990 400 000 de maghiari se aflau deja în Occident, dar în perioada 2010 – 2020 numărul de expatrieri practic s-a triplat, notează realizatorii studiului.

Începând din 2010 sumele de bani trimise în țară de maghiarii care lucrează în străinătate a crescut constant și chiar dacă ritmul creșterii a mai încetinit după pandemia de coronavirus, totalul acestui indicator a ajuns la 3,5 miliarde de euro în 2021.

Expatrierile afectează grav piața muncii din Ungaria, aflată de multă vreme în criză de mână de lucru și exercită o presiune inflaționistă asupra economiei naționale, reiese din studiul citat.

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Hana Kovacikova - Slovacia;

Raimonda Mc Geever - Lituania;

Kurek Miłosz - Polonia;                                            

Eszter Papp - Ungaria

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Ar trebui să fie armata obligatorie în România? Ce spun președinții de tineret din partide (HotNews.ro) - „Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei (Libertatea) - Bilanțul influenței statelor la nivel european: România – în Top 5 ca ”agent de putere” în PE. Dar are și chiulangii de top(CursDeGuvernare)

Există un preț pentru retragerea lui Piedone? Alegerea lui Ciolacu (SpotMedia)

Dl Nicușor Dan și susținătorii domniei sale au toate motivele să se roage ca dl Piedone să nu se retragă din cursa pentru Capitală. Și asta din mai multe motive. Unele de-a dreptul matematice, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Gabriela Firea și Cristian Popescu Piedone împart, în linii mari, același bazin electoral. Până la intrarea dnei Firea în luptă, Piedone lua cea mai mare parte din el, pentru că dl Cîrstoiu nu avea aderență în acea zonă. Dna Firea își ia înapoi mare parte din electoratul pesedist, suficient cât Piedone să nu mai aibă nicio șansă reală la locul I.

JurnalistaSpotMedia nu crede că Piedone și, mai ales patronul său politic, Dan Voiculescu, sunt atât de naivi încât să creadă că mai are o șansă reală să câștige 

Evident că miza pentru Dan Voiculescu, am mai spus-o, nu este neapărat Primăria generală. Miza cea mare este ridicarea scorului PUSL pentru parlamentare.

Cu un Piedone activ și exotic, suit pe toate ecranele, sigur că partidul până acum absolut obscur capătă o mare vizibilitate și își poate amplifica scorul, în primul rând în București, dar și la nivel național. PUSL a ajuns în București la 12%, cu doar 3 procente în urma PNL.

Deci, în mod evident, există un singur preț pentru care Piedone poate s-ar retrage, dar nu unul personal. Cel mai probabil prețul ar include o alianță electorală pentru alegerile din toamnă, cu care PSD să tracteze PUSL în Parlament cu un număr de locuri cu mult mai mare decât ar putea obține partidul doar prin creșterea asigurată de Piedone și Antene.

Dacă Piedone nu se va retrage, este pentru că Marcel Ciolacu a ales așa.

„Să ne asumăm să fim și bărbați”. Ar trebui să fie armata obligatorie în România? Ce spun președinții de tineret din partide (HotNews.ro)

HotNews.ro a realizat o serie de mini-interviuri video cu liderii partidelor de tineret PSD, AUR, USR, Forța Dreptei, PMP și UDMR, despre acțiunile politice ale organizațiilor cu impact asupra tinerilor din România. JurnalistaHotNews.ro Alexandra Nistor a abordat teme de interes pentru publicul tânăr, precum armata obligatorie, traficul de droguri, condiții în căminele studențești, LGBTQ, măsuri politice adoptate în ultimul an și sfaturi în vederea celor patru runde de alegeri de anul acesta. Puteți citi astăzi primul articol din această serie.

Ar trebui să fie armata română obligatorie? Au răspuns liderii filialelor de tineret ai PSD, AUR, USR, UDMR, PMP și Forța Dreptei.

Răzvan Biro, liderul organizației de tineret AUR, crede că tinerii ar trebui să facă armata: „să creștem într-un climat în care să ne asumăm să fim și bărbați”. De cealaltă parte, liderul de la tineretul PMP, Marius Lucian Lupu, consideră că „armata ar trebui să fie exclusiv alcătuită din profesioniști”.

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei (Libertatea)

În conturile PNL au intrat în 2023 aproximativ 10,5 milioane de lei din donații, cotizații și activitățile financiare ale partidului, o sumă de șapte ori mai mică față de cei 74,9 milioane de lei primiți ca finanțare de la stat, prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP).

Din cei 74,91 de milioane primiți în 2023 de PNL de la stat, ca subvenție politică, liberalii au cheltuit 72,77 de milioane. Majoritatea banilor, aproximativ 45 de milioane de lei, au mers pentru „cheltuieli pentru presă și propagandă”.

Și PSD a prezentat Autorității Electorale Permanente situația privind finanțarea partidului din diferite tipuri de fonduri, date care au fost publicate în Monitorul Oficial. În timp ce cuantumul sumei primite de PSD de la stat, ca subvenție, se ridică la 88,36 de milioane de lei, totalul celorlalte surse de venituri este de doar 12,18 milioane de lei.

Mai mult în Libertatea.

Bilanțul influenței statelor la nivel european: România – în Top 5 ca ”agent de putere” în PE. Dar are și chiulangii de top. Mișcările care au remodelat grupurile parlamentare (CursDeGuvernare)

Mandatul Parlamentului European, început cu 751 de reprezentanți aleși din 28 de țări, se încheie după cinci ani complicați cu doar 705 reprezentanți din 27 de țări membre.

În vremuri mai calme, ieșirea Regatului Unit din bloc ar fi fost evenimentul principal al acestui mandat. Cu toate acestea, după cum a admis chiar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Brexit a fost uitat din cauza războiului, crizei costului vieții, trecutei pandemii globale și, nu în ultimul rând, legislației conflictuale a Green Deal.

Politico a analizat activitatea Parlamentului European, iar CursDeGuvernare preia informațiile principale.

România – în Top 5 ca ”agent de putere” în PE.

Între cei mai apreciați și influenți europarlamentari români se numără, ca efect al activităților din Parlamentul European, Siegfried Mureșan, Marian Jean Marinescu, Dragoș Pîslaru, Victor Negrescu și Dragoș Tudorache.

Conform statisticii privind prezența la vot, doi europarlamentari români se află în top 10 absenți la voturile din PE.

Pe locul doi- întrecut doar de un europarlamentar grec condamnat la închisoare în 2021 – se află Claudiu Manda (PSD), absent la 43,6% dintre voturile organizate în Parlamentul European. Pe locul 5, Rareș Bogdan (PNL) absent la 32,8% dintre voturile din PE.

Ambii se află din nou pe lista comună a Coaliției pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, ambii pe poziții eligibile.

Ajuns la a 12-a ediție, Maratonul Vinului este primul concurs de Mountain Bike cu scop caritabil din România. Desfășurat în localitatea Urlați din județul Prahova, printre dealurile, podgoriile și cramele din zonă, evenimentul a adunat la start 1000 de participanți. Printre ei multiplul campion la ciclism Emil Dima și un invitat special: fosta mare campioană la scrimă Ana Maria Brânză.

Poliția americană a arestat sute de protestatari în timpul protestelor contra războiului din Gaza. Mișcarea se intensifică în campusurile universitare. O provocare deschisă pentru Joe Biden, cu câteva luni înaintea alegerilor. Iar comentatorii compară evenimentele cu mișcările anti-război din 1968.

”Războiul din Gaza aprinde campusurile universitare americane”, titrează Libération.

”Tensiunea a crescut în universitățile americane în ultimele zile, odată cu ocuparea mai multor campusuri de către studenți pro-palestinieni din întreaga țară și arestarea a numeroși demonstranți”.

După cum relatează The Guardian, ”cele mai multe proteste implică studenți pro-palestinieni, unii dintre ei chiar evrei. Ei cer școlilor lor să taie legăturile financiare cu Israelul și să nu mai coopereze cu companiile pe care le consideră a fi implicate în conflictul brutal din Gaza”.

Le Monde observă că mobilizarea campusurilor americane pentru Gaza se transformă într-o capcană electorală pentru Joe Biden:

”Cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului universitar, demonstrațiile sunt în creștere în universitățile din toată țara. America este sfâșiată din cauza războiului din Gaza și campusul Universității Columbia, la nord de Manhattan, New York, a devenit epicentrul bătăliei.

Liderii politici din capitala federală Washington sunt invitați acolo în plină campanie electorală. Conflictul ar putea fi devastator pentru Joe Biden, înstrăinându-i atât o parte a tinerilor, cât și o parte a votului evreiesc”.

The Atlantic vorbește despre ”ocupația de stânga care a spart învățământul superior”:

”Colegiile de elită culeg acum consecințele promovării unei pedagogii care a distrus idealul postbelic al universității liberale”.

Ziarul italian Corriere della Sera, citat de Eurotopics, face o comparație istorică:

„În 1968 a fost războiul din Vietnam, acum există Gaza. ... Protestele se radicalizează. (....) Indignarea față de tragedia umanitară în curs din Fâșia Gaza merge adesea mână în mână cu sprijinul deschis pentru violența Hamas. (...) Există o altă paralelă: studiile sociologice ale acestei mari revolte a tinerilor au arătat că generația din 1968 a fost prima care a crescut în prosperitate. Astăzi, Generația Z, așa cum se sunt denumiți cei născuți între 1997 și 2012, beneficiază și ea de o prosperitate fără precedent.”

”Campusul vine peste Joe Biden”, titrează The Economist:

”Ca și în 1968, democratul riscă să devină candidatul haosului și al războiului”.

Protestele s-ar putea dovedi periculoase pentru Joe Biden, observă și Zeit Online:

„Protestele din universități sunt punctul culminant al unei nemulțumiri clare față de politica președintelui în Orientul Mijlociu, care se construiește de luni de zile.

Alegătorii tineri, de stânga, sunt deja frustrați că Biden, în vârstă de 81 de ani, vrea să fie din nou președinte. (...) La rândul lor, cetățenii evrei - în mod tradițional, alegători democrați - urmăresc cu atenție cum Biden încearcă să treacă prin criză atât în ceea ce privește politica externă, cât și cea internă. Biden nu își poate permite să piardă niciun grup de alegători dacă vrea să câștige împotriva lui Donald Trump pe 5 noiembrie”, scrie ziarul german.

Reunit în ultima sesiune înaintea alegerilor din 6-9 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut un răspuns ferm pentru a contracara ingerințele Rusiei în procesul electoral. Semnalul europarlamentarilor vine după o serie de afirmații credibile potrivit cărora unii membrii ai adunării au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă.

Într-o rezoluție adoptată cu 429 de voturi pentru, 27 împotrivă și 48 de abțineri, Parlamentul a făcut apel la instituțiile europene și la statele membre să contracareze ”urgent și viguros” încercările de interferență rusă.

Totul vine în urma mai multor dezvăluiri recente conform cărora unii deputați europeni au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Unii sunt acuzați că au participat la activitățile instituției de presă proruse „Vocea Europei”, cu sediul la Praga, încercând să justifice războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurodeputații doresc ca liderii UE și ai statelor membre să se ocupe îndeaproape de eforturile rusești de interferență, nu doar în instituțiile UE, ci și în întreaga Uniune. Există, susțin ei, un sentiment de urgență, având în vedere alegerile europene care se apropie.

Aleși plătiți pentru a răspândi propagandă

Rezoluția face referire la cazuri suspecte din țări precum Bulgaria, Germania și Slovacia. De asemenea, eurodeputații se declară îngrijorați de interogarea recentă a liderului europarlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD), Maximilian Krah, de către Biroul Federal de Investigații (FBI) al SUA, sub suspiciunea că ar fi primit bani de la agenții Kremlinului. De asemenea, se face referire la arestarea în Germania, la 23 aprilie 2024, a asistentului său parlamentar sub acuzația de a fi spion chinez.

Parlamentul solicită AfD să declare public fără întârziere legăturile sale financiare, în special cu Kremlinul, și să dezvăluie public scopul și valoarea exactă a tuturor plăților care provin din surse legate de Kremlin.

Pentru a consolida propria apărare a Parlamentului, rezoluția sugerează îmbunătățirea culturii sale interne de securitate, inclusiv investigații interne amănunțite pentru a evalua posibilele cazuri de interferență străină și aplicarea deplină a cadrului său de sancțiuni interne.

Citeste siInfluența rusă în UE: ”Când porți tricou cu Putin, sau ești idiot util sau ai avantaje”

Rezoluția solicită Consiliului să includă instituțiile de presă susținute de Kremlin precum și alte persoane responsabile de campaniile de propagandă și dezinformare din UE în viitorul pachet de sancțiuni rusești – al 14-lea.

De asemenea, deputații deplâng capacitatea Vocii Europei de a-și reporni operațiunile din Kazahstan și solicită statelor membre UE să se asigure că entitatea nu poate fi accesată în UE.

După cum știm, rezoluțiile nu au caracter obligatoriu, dar urgența reprezentată de apropierea alegerilor ar trebui să pună în mișcare instituțiile naționale și europene. De altfel, șirul de dezvăluiri din ultimele săptămâni indică faptul că autoritățile din mai multe state membre au început să acționeze.

Rămâne o întrebare măsura în care guvernele vor pune pe lista celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni instituții de presă și propagandiști ruși din cadrul Uniunii Europene.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Brusc, ministrul Sorin Grindeanu și-a adus aminte de supradimensionarea angajaților de la Tarom. Mai mulți investitori ar fi interesați teoretic de preluarea companiei naționale. Dacă nu cumva vor da bir cu fugiții când vor vedea situația financiară de la Tarom.

Zilele trecute, Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, a avut o revelație. În așteptarea unei delegații de oameni de afaceri arabi, ministrul transporturilor și-a adus aminte că o companie aviatică de mărimea Tarom ar trebui să aibă doar jumătate din numărul de angajați din acest moment.

Desigur, numărul supradimensionat de salariați ai Tarom nu este decât o parte a problemei, dar, de remarcat, avântul reformator pe care îl are Sorin Grindeanu, acum, când un grup de potențiali investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite vin în România pentru a tatona o eventuală preluare a companiei.

Dacă, însă, privim situația Tarom din ultimele două decenii am fi tentați să spunem că investitorii vor fi puși pe fugă văzând cifrele companiei naționale. Orice investitor serios și-ar spune că nu are sens să preia Tarom, pentru că de mulți ani compania este într-o totală degringoladă. De exemplu, de 17 ani, Tarom nu a mai reușit să obțină profit.

Iar dacă rezultatele financiare nu sunt pozitive, atunci datoriile cresc. Ceea ce s-a întâmplat și în cazul Tarom. Statul a încercat o serie întreagă de așa-zise soluții. Într-o anumită perioadă, a fost adus la conducerea companiei un manager străin cu experiență în domeniu. Situația părea că se îmbunătățește, dar până la urmă, și acesta a fost obligat să plece. Oricum, conducerea Tarom s-a schimbat în ultimii ani într-un ritm foarte alert. Unii directori au fost numiți din rațiuni politice, alții din considerente profesionale.

La Tarom, s-au perindat directori de toate felurile: piloți, specialiști, nespecialiști sau profesioniști din alte industrii. În ultimă instanță, rezultatul a fost același: pierderi și creșterea datoriilor.

Statul a acordat de nenumărate ori ajutoare financiare, cele mai multe cu acordul Comisiei Europene. Astfel de subvenții au fost cerute insistent de către sindicatele din companie și când banii de la stat au întârziat, sindicaliștii s-au gândit să înceapă un program penibil prin care ar fi urmat să ceară publicului românesc să contribuie cu bani pentru capitalizarea Tarom. În cele din urmă, acțiunea nu a mai avut loc evitându-se astfel o situație și mai ridicolă decât este acum pentru compania națională.

De-a lungul timpului, la Tarom s-au încercat tot felul de soluții: ajutoare de stat, vânzarea de avioane, apoi cumpărarea de aeronave, pierderea unor rute și reintrarea pe alte câteva, o restructurare care fie a fost amânată de fiecare dată, fie, nu a fost bine gândită.

În ultimii ani, a existat și ideea ca Tarom să se transforme într-o companie low-cost, dar nici acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, concurența liniilor aeriene low-cost a fost dură și, în cele mai multe cazuri, pierdută de compania națională românească.

La un moment dat, s-a adus în discuție și mândria națională de a avea o companie aviatică. Nici acest argument nu a ajutat deloc Tarom să revină pe profit. De altfel, singurele constante ale ultimilor 17 ani au fost pierderile anuale și creșterea nivelului datoriilor.

Acum, ministrul Grindeanu vorbește din nou despre o reorganizare economică (nu știm ce ar putea însemna acest proces) și despre o posibilă privatizare. Este greu de spus ce s-ar putea vinde din actualul Tarom, plin de datorii și fără profit, dar dacă se va ajunge la un interes real din partea unor investitori străini, cel mai probabil ar fi ca Tarom să fie cedat contra sumei de un euro și cu asumarea achitării datoriilor.

Probabil că Tarom mai contează astăzi doar pe piața internă. Numărul de avioane și numărul de rute pe care le are pe piețele externe sunt insignifiante în raport de companiile aeriene internaționale. Așadar, Tarom joacă de ani de zile într-un film „horror” din punct de vedere economic. Se pare că în aceste zile se pregătește un nou episod.

Presedintele Emanuel Macron, care a jucat un rol cheie în alegerea Ursulei von der Leyen ca sefa a Comisiei Europene in urma cu 5 ani, caută acum susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi, fost sef al guvernului de la Roma, in aceasta pozitie. Deși von der Leyen rămâne favorită să obțină un nou mandat la șefia executivului comunitar, poziția ei nu mai este la fel de sigură ca în trecut, scrie Politico, care enumeră o serie de posibili înlocuitori ai acesteia,  printre care și președintele Klaus Iohannis. Dezvoltam imediat alaturi de corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan.  

Parlamentul European a adoptat un plan de şase miliarde de euro pentru Balcani

 Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania negociază aderarea la UE, Bosnia tocmai a obţinut undă verde pentru aderare, în timp ce Kosovo a cerut în decembrie 2022 statutul de candidat. În Balcanii de Vest încearcă șă își creasca infuența atât Turcia cât și Rusia. Or, este clar că UE nu dispune de foarte multe tipuri de instrumente prin care să mențina cursul european al acestor state, iar finanțarea este unul dintre cele mai puternice și mai eficiente analizeaza profesorul Valentin Naumescu, un interviu in aceasta seara.

Liberalii recunosc, indirect, că Sebastian Burduja nu are șanse la Primăria Capitalei

PNL  a decis sa mearga pe mana lui Sebastian Burduja la alegerile pentru Primaria Capitalei dar recunosc, indirect, ca actualul ministru nu are sanse la scrutinul din 9 iunie. Sebastian Burduja trebuie pregatit de pe acum pentru scrutinul de peste 4 ani, spune  vicepresedintele PNL, Virgil Guran.  Pe de alta parte, acesta îl apără pe liberalul Iulian Dumitrescu, anchetat pentru corupție, care candidează din nou la CJ Prahova. Argumentele sale mai tarziu in aceasta seara.  

Jurnal de știri

Radiografia sectorului neguvernamental este făcută astăzi la Tânăr în Europa de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, care și-a prezentat raportul.

Un fenomen îngrijorător ce afectează sectorul: așa numitele litigii strategice împotriva participării publice, procese de intimidare.

În România sunt aproximativ 127.000 de organizaţii neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajaţi. 

Raportat la populație, cele mai multe ONG-uri se află în București și județul Cluj, iar cele mai puține – în județele din Moldova, conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Studiul mai relevă că 1 din 2 români are încredere în ONG-uri, iar 1 din 4 a făcut donații.

Invitate: Ștefania Andersen și Simona Constantinescu de la FDSC.

Virgil Guran spune că Sebastian Burduja trebuie pregătit de anul acesta pentru următoarele alegeri locale. Vicepreședintele PNL crede că Burduja are toate calitățile să devină primarul Capitalei.

Virgil Guran dă de înțeles că Sebastian Burduja are șanse mici să câștige alegerile pentru PMB anul acesta: ”Părerea mea, eu sunt realist, noi îl pregătim pe Burduja pentru următorii patru ani. Nu va obține un scor rău, o să vedeți, dar este clară situația că este greu să câștige, dar așa se pregătește un candidat”.

Pe de altă parte, vicepreședintele PNL îl apără pe colegul său de partid Iulian Dumitrescu, anchetat pentru corupție, care candidează pentru un nou mandat de șef al CJ Prahova: ”Eu cel puțin vă spun, cunoscând Statutul, dacă-l luăm ad litteram, interpretarea este că are dreptul să candideze, cu sprijinul colegilor din filială, fără să fie nevoie de avizul conducerii centrale”.

Jurnal de știri

Urmează un nou exod al medicilor. Mai mult de jumătate dintre rezidenți vor să plece din țară și nu din cauza salariilor (Adevărul) - De ce nu a fost suspendată judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, care l-a căutat în sală pe tânărul ucis în accident? Explicațiile CSM (HotNews.ro) - 
Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare” (Libertatea) - Cum s-a mobilizat extrema dreaptă din România pentru reabilitarea unui criminal de război. Cazul Mircea Vulcănescu (Context.ro)

Ce șanse are Gabriela Firea să câștige Bucureștiul în fața lui Nicușor Dan / Marile semne de întrebare de care depinde scorul final (G4Media)

Intrarea Gabrielei Firea (PSD) în cursa pentru București, alături de Sebastian Burduja (PNL) schimbă dinamica electorală, după ce candidatul desemnat inițial de Alianță, Cătălin Cîrstoiu, s-a dovedit un eșec. Firea are șanse minime să-și ia revanșa în fața lui Nicușor Dan, care a învins-o acum patru ani, scrie Dan Tăpălagă. PSD va obține însă cu ea un scor semnificativ mai bun decât ar fi luat cele două partide la un loc cu Cîrstoiu.

Dacă va pierde Capitala, chiar dacă va lua un scor bun și un onorabil loc doi, Firea nu va mai fi un rival intern pentru Ciolacu. Va pleca la Bruxelles pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar. 

Printre marile semne de întrebare de care depinde scorul final jurnalistul G4Media enumeră rivalitățile interne din marele partid și chestiunea susținerii mediatice a marilor trusturi. Îi va face campanie sau anti-campanie Dan Voiculescu la Antene? Îl va retrage pe Piedone în urma negocierii cu Firea/Pandele sau îl va menține în cursă până la capăt micșorând astfel șansele candidatului de a fi ales?

Urmează un nou exod al medicilor. Mai mult de jumătate dintre rezidenți vor să plece din țară și nu din cauza salariilor (Adevărul)

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România arată că 57% din medicii tineri, sub 35 de ani, intenționează să emigreze. Și nu salariul este motivul pentru care vor să emigreze, ci modul în care își practică meseria. Principalul motiv adus în discuție de rezidenți este absența echipamentelor și tratamentelor necesare pentru îngrijirea pacienților din spitale.

Situația actuală a sistemului de sănătate ar trebui să reprezinte o prioritate inclusiv pentru factorul politic, mai ales în an electoral, având în vedere nevoia acută de medici în România, dată de îmbătrânirea populației, subliniază sociologul Barbu Mateescu.

Pe larg înAdevărul.

De ce nu a fost suspendată judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, care l-a căutat în sală pe tânărul ucis în accident? Explicațiile CSM (HotNews.ro)

Consiliul Superior al Magistraturii argumentează că judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu de la Judecătoria Mangalia, care instrumentează dosarul lui Vlad Pascu, nu a fost suspendată pentru că „exercitarea în continuare a funcţiei nu este de natură să afecteze desfăşurarea cu imparţialitate a procedurii disciplinare” în cazul acesteia. Amintim că la primul termen al dosarului judecătoarea a întrebat dacă este în sală Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși în accidentul provocat de tânărul care s-a urcat drogat la volan.

Cum motivează CSM decizia de a o păstra în funcție pe judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu puteți citi peHotNews.ro.

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare” (Libertatea)

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu sunt responsabili pentru organizarea și executarea planului prin care Ion Iliescu a urmărit să anihileze Opoziția, după ce a preluat puterea în urma Revoluției din decembrie 1989, o acțiune din care a rezultat o baie de sânge în București, cunoscută în istorie drept Mineriada din 13-15 iunie 1990. Din pozițiile de prim-ministru, respectiv vicepremier, cei doi s-au folosit de armată, poliție, servicii secrete și mass-media de stat pentru a-l ajuta pe Ion Iliescu să creeze isteria „rebeliunii legionare” în scopul de a-și păstra puterea politică câștigată la alegerile din mai 1990, la fel cum în decembrie 1989 s-a folosit de falsa amenințare a „teroriștilor” pentru a-l înlocui pe Nicolae Ceaușescu.

Procurorii militari au obținut avizul Președinției pentru punerea sub acuzare a lui Petre Roman și a lui Gelu Voican Voiculescu, numerele 2 și 3 în ierarhia statului condus de Ion Iliescu imediat după Revoluție. 

Continuarea înLibertatea.

Cum s-a mobilizat extrema dreaptă din România pentru reabilitarea unui criminal de război. Cazul Mircea Vulcănescu (Context.ro)

Un ecosistem format din zeci de canale de Telegram, conturi de social media și site-uri au promovat ideea reabilitării lui Mircea Vulcănescu, un membru al guvernului condus de Ion Antonescu în anii ‘40, guvern responsabil pentru Holocaustul din România. O analiză realizată de cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, arată cum grupurile de extremă dreapta din România au demarat, în perioada 2019-2023, campania de reabilitare a lui Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război. 

Odată cu intrarea AUR în Parlament, extrema dreaptă din România a devenit mult mai vizibilă. Ce nu se vede încă suficient de clar sunt legăturile dintre diferite grupuri și lideri de extremă dreapta, din stradă până în Parlament, și cum lucrează ele împreună online și offline în scopuri comune. 

Context.ro publică o serie de investigații despre aceste conexiuni și tactici comune din rețeaua de extremă dreapta din România. 

A început Campionatul European de gimnastică de la Rimini. Alături de Andrei Muntean, calificat deja la Jocurile Olimpice, au mai plecat spre Italia alți 5 colegi de ai săi. Unul dintre ei poate ajunge și el la Jocurile de la Paris. Andrei Muntean explică cum au decurs calificările și ce obiectiv are la Paris

Fabrica de ulei de floarea soarelui Qazaq Astyq Group din orașul Semey (estul Kazakhstanului) a trimis primul transport de ulei pentru export în Italia, transmite publicația Kaz Pravda.

Fabrica, care a rămas închisă timp de un sfert de secol până în 2019, a intrat atunci într-un amplu proces de renovare și modernizare și a reînceput producția în 2022, cu o capacitate de prelucrare de 160 000 de tone de semințe de floarea soarelui pe an, în urma unei investiții totale de cca 27 de milioane de euro, potrivit sursei citate.

Halele de producție și depozitare, laboratorul de cercetare și celelalte echipamente și clădiri ale uzinei se întind pe o suprafață de 30 de hectare.

”În prezent unitatea industrială atinge capacitatea maximă de prelucrare, de 1000 de tone de semințe pe zi, fiind ce mai mare fabrică de acest gen din Kazakhstan (...)

Pe lângă ulei, producem aici și făină din semințe, care constituie un bun furaj pentru vite, dar și un tip de carburant ecologic obținut din granularea cojilor, foarte solicitat pe piața europeană, precum și concentrat de fosfatid, substanță utilizată în cosmetologie și în industria alimentară”, a declarat directorul general adjunct al companiei, Maksat Kulturkmenov.

Azerbaidjan: O reevaluare a relațiilor economice cu China

Oficiali guvernamentali, parlamentari, reprezentanți ai mai multor ”think-tank”-uri și instituții academice din cele două țări, au participat la conferința ”O reevaluare a relațiilor bilaterale Azerbaidjan – China: calea de urmat”, care a avut loc recent la Baku, transmite agenția de știri Azertag.

”China este în prezent unul din cei mai importanți parteneri comerciali ai Azerbaidjanului. Susținem proiectul ”Drumul Mătăsii” asigurând siguranța transportului de mărfuri pe această rută internațională. Colaborăm de asemenea în cadrul proiectului Trans-Caspian, care asigură cea mai scurtă legătură între China de Vest și Europa”, a declarat în cadrul conferinței reprezentantul ministerului azer al dezvoltării numerice și transporturilor, Fariz Aliyev.

Anul acesta 160 de autobuze electrice fabricate de grupul chinez BYD vor fi importate și vor intra în serviciu în Azerbaidjan, a mai amintit el.

Au fost abordate de asemenea subiecte legate de cooperarea în domeniul comunicațiilor prin fibră optică, transportului feroviar, maritim și aerian.

Armenia: Concesii unilaterale în favoarea Azerbaidjanului

Armenia face concesii unilaterale Azerbaidjanului iar ultimul acord, care prevede retragerea trupelor armene din teritoriile ocupate, are perspective extrem de neclare, a declarat într-un interviu pentru Europa liberă, secțiunea în limba armeană, analistul politic Tigran Grigoryan.

”Nu este deloc clar dacă Azerbaidjan este cu adevărat interesat de procesul de delimitare a granițelor. După părerea mea, nu este deloc interesat. Iar referirile vagi la Protocolul de la Alma Ata din 1991 nu au nici o valoare atâta timp nu există un acord clar între părți. Aceste neclarități vor permite pe viitor Azerbaidjanului să ia decizii favorabile. Autoritățile armene par a se resemna cu ideea că trebuie să facă noi și noi concesii pentru a evita un nou război”, apreciază analistul politic, care exclude posibilitatea ca Azerbaidjanul să accepte să-și retragă trupele din sudul Armeniei.

Comentariile vin după ce în data de 19 aprilie a.c., ministerul armean de externe a anunțat că comisiile de negociere ale celor două țări privind delimitarea frontierelor, au ajuns la un acord ”inspirat” de protocolul de la Alma Ata din 1991, care a stabilit granițele statelor ex-sovietice după destrămarea URSS, iar Armenia a acceptat să cedeze satele din regiunea Tavush revendicate de Azerbaidjan.

Anunțul a fost salutat de secretarul american de stat Anthony Blinken, care într-o postare pe rețeaua X a apreciat că acordul reprezintă ”un pas important către încheierea unui tratat de pace durabil și demn pentru ambele părți”

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Malgazhdarova Altynay – Kazakhstan ;

Elvira Ibrahimova – Azerbaidjan;                            

Anna Kocharyan – Armenia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Regulile fiscale ale Uniunii Europene se schimbă. Devin mai riguroase. România nu este obișnuită, din păcate, cu prea multă rigurozitate bugetară.

Săptămâna aceasta, Pactul de Stabilitate și Creștere a fost reformat prin aprobarea unor modificări în Parlamentul European. Mai rămâne doar ca noua versiune a pactului să fie validată și de către Consiliul Uniunii Europene și noile prevederi vor începe să fie aplicate de anul viitor.

Mai întâi puțină istorie. Pactul de Stabilitate și Creștere a fost adoptat în anul 1997 de statele care peste doi ani formau zona euro. Obiectivul principal al pactului era să impună statelor membre bugete echilibrate sau excedentare.

De fapt, Germania a insistat pentru semnarea pactului, pentru că s-a temut ca politicile bugetare prea relaxate ale unor state membre să nu deterioreze echilibrul economic al zonei euro. În linii generale, Pactul de Stabilitate și Creștere prelua două criterii importante ale Tratatului de la Maastricht (cel care a fost semnat în anul 1997 de către 12 state fondatoare ale Uniunii Europene). A fost vorba despre menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și plafonarea datoriei publice la pragul de 60% din PIB.

Începând cu anul 2005, prevederile pactului s-au modificat, în sensul că statul care intră în recesiune va ieși pentru o perioadă de sub prevederile tratatului. La fel, statul afectat de scădere economică va avea o perioadă mai lungă de timp pentru a se întoarce la un deficit de 3% din PIB.

Pactul de Stabilitate și Creștere prevede sancțiuni pentru statele care depășesc pragurile impuse, respectiv un depozit financiar în valoare de 0,2% din PIB, o amendă de până la 0,5% din PIB și suspendarea alocării fondurilor europene.

În realitate, sancțiunile nu au fost aplicate pentru a nu complica și mai mult situația statelor aflate în procedura de deficit excesiv. De exemplu, au scăpat de sancțiuni Italia care, anul trecut, a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, România care nu respectă programul pe care și l-a asumat pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv sau Franța care are o datorie ce depășește 100% din PIB și care a stat timp de nouă ani, între 2009 și 2018, sub procedura de deficit excesiv.

Care este noua versiune a Pactului de Stabilitate și Creștere? Noul pact pleacă de la ideea că statele aflate în dificultate trebuie să revină în zona de echilibru, dar să poată realiza și investițiile necesare, în special în tranziția ecologică și digitală.

Concret, statele membre vor trebui să prezinte un plan pe patru ani care să asigure sustenabilitatea datoriei publice și să își reducă deficitul sub 3% din PIB. Eforturile statelor membre pentru reforme și investiții vor fi premiate prin faptul că perioada de ajustare bugetară se prelungește la șapte ani, de le cei patru. Probabil că din acest motiv ministrul finanțelor Marcel Boloș vorbește deja despre cei șapte ani în care România poate reveni la un deficit de 3% din PIB.

Un aspect important pentru România este că reformele statului se vor judeca în funcție de cheltuielile bugetare, un indicator considerat mai relevant decât deficitele. Este o prevedere care nu va avantaja România obișnuită să se bazeze pe creșterea economică și, în felul acesta, pe fluctuațiile deficitului bugetar în raport de PIB.

Germania a obținut și o serie de prevederi care înseamnă mai multă rigoare bugetară. Astfel, statele aflate sub procedura de deficit excesiv, precum România, sunt obligate să reducă deficitul bugetar, în fiecare an, cu cel puțin 0,5% din PIB. În plus, datoria publică trebuie și ea să scadă cu cel puțin 1% din PIB pe an, timp de patru sau șapte ani, dacă nivelul datoriei este mai mare de 90% din PIB. Iar pentru statele care au o datorie publică mai mare de 60% din PIB se va aplica regula reducerii deficitului structural la 1,5%, în loc de 3% din PIB.

Noul pact conține și o însăprire a amenzilor, în sensul că penalitățile cresc la 0,05% din PIB și se plătesc o dată la șase luni până când statul respectiv pune în aplicare măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și a datoriei. În concluzie, noile prevederi, fără a fi dure, aduc mai multă rigoare bugetară. O rigoare cu care România nu este obișnuită.

Locul domnului Cristian Popescu Piedone nu poate să fie decât ca primar, în continuare, la Sectorul 5. Este reactia premierului Marcel Ciolacu dupa ce PSD  ales sa mearga la Primaria Capitalei cu Gabriela Firea.  Ciolacu a făcut apel la „prietenul” Piedone să se așeze la masă împreună și să o susțină pe Firea în cursa electorala, oferta refuzata de actualul edil al sectorului 5.   

Vin banii pentru Ucraina. Care vor fi următoarele mișcări ale Kievului?

Vot final in Statele Unite pe pachetul de asistenta financiara pentru Ucraina. Kievul trebuie sa stabilizeze frontul, explica analistul militar Virgil Balaceanu dar o ofensiva nu este prioritara pentru presedintele Zelenski. Un interviu, imediat in 40 de minute. 

Blinken la Shanghai. Taiwanul si Ucraina sunt punctele fierbinți ale discuțiilor

Seful diplomatiei americane, Antony Blinken, se află în China, în încercarea de a stabiliza relaţiile dintre două puteri între care există profunde dezacorduri. Taiwanul rămâne un punct fierbinte, iar tensiunile se intensifică din cauza sprijinului acordat de China Rusiei în războiul său din Ucraina. 

Românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite din UE

 Iar românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite dintre cetățenii UE. Deși avem printre cele mai mici salarii, dobânzile sunt și de patru ori mai mari la noi în țară față de celelalte state europene. În plus, băncile din România au printre cele mai restrictive condiții de acordare a imprumuturilor. Adrian Negrescu, analist economic vine cu explicatii.

Construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj, cel mai important proiect de infrastructură spitalicească din Regiunea Nord-Vest a României, a intrat în linie dreaptă. Unitatea sanitară, ce va fi organizată, în premieră, pe centre de servicii, va fi construită în localitatea Florești, începând cu luna mai. 

Cum pregătește Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" resursa umană pentru această investiție, a explicat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. 

"Pentru universitatea noastră, care este cea mai mare universitatea din această zonă a țării, este o mare responsabilitate pregătirea resursei umane pentru investiția realizată în Spitalul Regional de Urgență, o investiție așteptată de mult de toată populația zonei noastre. Responsabilitatea ne revine așadar, și ne-am pregătit pe mai multe direcții:  în primul rând, în ultimii doi ani am început să creștem cifra de școlarizare la specialitățile care vor fi foarte solicitate și mă refer în primul rând la Medicină, precum și la Asistență Medicală Generală (unde cifra a fost crescută semnificativ, practic aproape am dublat cifra de școlarizare). Ne-am gândit să facem acest lucru pentru că în acest moment există o lipsă a resursei în Sănătate, nu numai pe plan național, dar și global, și aici mă refer în special la medici și asistente emedicale. Ne-am adaptat curicula la cerințele pieței muncii, am introdus o componentă importantă de simulare în medicină, pentru creșterea calității și mai ales a  siguranței actului medical.  Acestea au fost cele două direcții în care UMF Cluj-Napoca a gândit dezvoltări și pot spune că rezultatele sunt promițătoare",a declarat prof.dr. Anca Buzoianu, rectorul instituției, în cadrul dezbaterii organizate de RFI România la UMF Cluj-Napoca. 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus plângere împotriva ordonanței de clasare a procurorului de caz Marius Iacob, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, în dosarul privitor la căminele-spital din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației

La 31.05.2017, IICCMER a depus la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un denunț cu privire la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase față de minorii cu handicap sever instituționalizați în căminele-spital pentru minorii „nerecuperabili” din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației, aflate în administrarea Statului român în perioada regimului comunist.

În concordanță cu stadiul de atunci al investigațiilor întreprinse de experții IICCMER, denunțul viza moartea a nu mai puțin de 771 minori aflați sub protecția statului comunist. Căminele pentru deficienți „nerecuperabili” erau unități de ocrotire a minorilor în vârstă de la 3 la 18 ani, suferinzi de boli cronice incurabile, fizice sau psihice, aşa cum stipula art. 5 din Legea nr.3/1970. Potrivit legilor aflate atunci în vigoare, aceste centre aveau menirea de a „asigura minorilor cazarea, întreţinerea completă, condiţiile de îngrijire şi tratament medical corespunzător menţinerii sau ameliorării sănătăţii, urmărind formarea deprinderilor de autoservire”. La căminul-spital Cighid mortalitatea a fost de peste 80% din pacienții internați, la Păstrăveni, din 718 minori internați au decedat 394, iar la Căminul pentru minori deficienți nerecuperabili Sighetu Marmației au decedat cel puţin 279 de copii, dintr-un total de 782 internați.

La finele regimului comunist, în România funcţionau 23 de cămine pentru „minori deficienți nerecuperabili”, la care se adăugau 4 secţii în cămine-spital pentru adulţi, capacitatea totală fiind de 4465 de locuri. Unele dintre ele, așa cum este cel de la Plătărești, care funcționa în subordinea fostului Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului București, constituie obiectul altor plângeri penale înaintate autorităților în drept.

Jurnal de știri