Jurnal RFI

Începând din 8 mai 2026, Asociația Dăruiește Aripi pornește o serie specială de concerte găzduite de Palatul Ghica Victoriei. Fiecare bilet achiziționat devine o donație directă către programele dezvoltate de Asociația Dăruiește Aripi. Asociația are ca misiune creșterea ratei de supraviețuire și îmbunătățirii calității vieții copiilor cu cancer și boli rare din România. Discutăm despre misiunea asociației Dăruiește Aripi cu invitata zilei în emisiunea RFI360, Alina Pătrăhău.

Asociația Dăruiește Aripi și-a propus să schimbe sistemul de îngrijire a copiilor bolnavi de cancer, scopul fiind crearea unui sistem holistic funcțional care să poată fi apoi aplicat și în categorii de boală mai largi. Din realizările de până acum, Asociația Dăruiește Aripi a creat propria bază de date, un Registru de Onco Pediatrie premiat la nivel european, un sistem de servicii la domiciliu pentru a degreva secțiile de pacienții care au nevoie de servicii simple, cum ar fi recoltări, perfuzii, iar acum se ocupă de renovarea secției de Oncologie Pediatrică de la Constanța. 

Prin seria de concerte găzduite de Palatul Ghica, Daruieste Aripi propune o experiența culturală cu o nouă dimensiune: fiecare bilet achiziționat fiind o donație directă către programele dezvoltate de asociație. Publicul este invitat să descopere o diversitate de stiluri muzicale într-un cadru elegant și plin de istorie, unde fiecare notă este parte dintr-un gest de solidaritate. Dăruiește Aripi devine în acest context acțiunea evenimentelor, fiecare artist „dăruind aripi” în felul lui personal.

Primele două concerte din serie:

Un concert de jazz cu influențe pop, funk și R&B

Cu soprana Noemi Onucu, baritonul David Năoian și pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu

La organizarea seriei contribuie pianistul și managerul cultural Ioan-Dragoș Dimitriu, reprezentant al Blauer Mozart Company, aducând o viziune artistică ce îmbină excelența muzicală cu impactul social.

Întrebare ce își poate găsi răspuns în cadrul conferinței „Educație pentru succes – Ce e dincolo de viitor?”, care va avea loc pe 25 aprilie 2026, la Sala Luceafărul din București. Am vorbit despre prezent și contextul în care ne aflăm, cu invitata emisiunii RFI360, psihologul Roxana Bogdan.

Conferința „Educație pentru succes – Ce e dincolo de viitor?” aduce împreună specialiști din educație, tehnologie, psihologie, media și societate civilă, pentru o conversație despre gândirea critică, echilibrul dintre tehnologie și umanitate, sănătatea emoțională a copiilor și competențele necesare într-o lume în viteză. Conferința este organizată de Asociația Educație pentru succes, iar biletele s-au pus în vânzare pe entertrix.ro.

Printre temele abordate în cadrul conferinței se numără:

⦁    Cum creștem minți libere în era hiper-tehnologiei ‒ prezentată de Oana Moraru, consultant educațional cu peste 25 de ani de experiență și fondatoarea platformei Vocea Părinților și a Școlii Helikon.

⦁    AI pentru educație și pericolele algoritmizării pentru creier ‒ susținută de Dragoș Stanca, antreprenor tech și fondatorul UPGRADE 100, unul dintre promotorii transformării digitale responsabile în România.

⦁    Cum gestionăm lumea online fără panică, dar cu limite clare ‒ prezentată de Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert în sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților.

Agenda conferinței include și prezentări despre inteligența financiară într-o lume a inteligenței artificiale, efectele rețelelor sociale asupra adolescenților, rolul educației în combaterea dezinformării și importanța alfabetizării critice în societatea digitală, susținute de invitați precum Claudia Oprescu, Mihnea Măruță, Corina Popa și Radu Hossu.

Agenda completă și detalii despre speakeri sunt disponibile pe site-ul evenimentului.

Conferința va fi moderată de Alex Zamfir, creatorul The Funny Brand, cunoscut pentru stilul său autentic și energic în moderarea evenimentelor.

Înființată în 2022, Asociația Educație pentru succes promovează o educație de calitate, colaborativă și orientată spre dezvoltarea competențelor esențiale ale secolului XXI. Proiectele sale, care implică în principal specialiști în educație, psihologie și tehnologie, pun accentul pe gândirea critică, wellbeing, educație digitală și dezvoltare socio-emoțională. 

Jurnal de știri

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE. Totuși, scurtături în procesul de aderare nu vor exista. La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea anumitor capitole de aderare, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Chișinău își menține obiectivul de a încheia negocierile de aderare până în 2028, iar până în 2030 să fie pregătit pentru a adera la UE.

Temele ediției:

- Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară că Republica Moldova și Ucraina conduc cursa reformelor pentru UE, Chișinăul fiind pe primul loc. În același timp, Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancțiunile împotriva celor ce destabilizează R.Moldova, printre aceștia fiind fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, fugarul Ilan Șor, dar și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Valeria Vițu cu detalii.

- „Aderarea rapidă la UE nu mai este posibilă, în capitalele europene se discută tot mai mult despre integrarea graduală, adică acces la beneficii înainte de aderarea completă. Da, Republica Moldova și Ucraina sunt elevii model, dar decizia finală rămâne mai mult politică decât tehnică”, spune invitatul de astăzi a Moldova Zoom, analistul Nicolae Țibrigan, cercetător la Academia Română.

- Ucraina ar putea rezolva problema transnistreană, doar că deocamdată nu-și propune să facă asta, lasă de înțeles Kirilo Budanov, al doilea om din Ucraina. Ce rol joacă regiunea separatistă Transnistria în negocierile cu Rusia? Ne explică Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Pentru prima dată, Republica Moldova participă în acest an la Bienala de la Veneția – expoziția internațională de artă care începe pe 9 mai. Chișinăul este reprezentat de artistului Pavel Brăila, curatoriat de Adelina Luft, cu instalația „În a mia și a doua noapte”. Lucrarea prezintă covoare suspendate de drone, transformând un simbol al amenințării într-un gest de susținere. Inspirată din tradiția covoarelor moldovenești și din povestea „O mie și una de nopți”, instalația sugerează imaginația ca formă de continuitate culturală în vremuri incerte. Potrivit Ministerului Culturii, inițiativa consolidează vizibilitatea culturală a Republicii Moldova. În luna martie, lucrările care ajung acum la Veneția au fost expuse la București, iar colega noastră, Mihaela Dedeoglu a stat de vorbă cu Pavel Brăila.

- Magistrații din Republica Moldova pronunță astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară”, procurorii au cerut pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare pentru fostul oligarh Vladimir Plahotniuc.

- Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole de aderare la UE.

- Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

- Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța.

Știrile zilei:

Magistrații din Republica Moldova urmează să pronunțe astăzi sentința în dosarul „Frauda bancară” în care este învinuit fostul oligarh Vladimir Plahotniuc. Procurorii au solicitat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, transmite IPN. Cu ocazia procesului, poliția a întărit măsurile de securitate.

Pedeapsa este solicitată de acuzatori prin cumul, pentru cele cinci capete de acuzare aduse inculpatului. Acestea includ crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Procurorii susțin că probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în timpul procesului, ar demonstra vinovăția lui Vlad Plahotniuc pentru fiecare dintre infracțiunile imputate.

De cealaltă parte, fostul lider politic pledează nevinovat și respinge toate acuzațiile. Vlad Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. În prezent, acesta se află în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

***

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Bruxelles că Republica Moldova și Ucraina sunt lideri în onorarea reformelor necesare aderării la UE.

La Chișinău, vicepremiera pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova își propune ca până la sfârșitul acestui an să fie pregătită pentru închiderea negocierilor pe anumite capitole în procesul de integrare europeană, acolo unde sunt înregistrate progrese semnificative. Cristina Gherasimov a subliniat că Republica Moldova trebuie să accelereze viteza de implementare a reformelor pentru a fi încheiate complet negocierile de aderare până în anul 2028, în condițiile în care țara și-a setat drept obiectiv ca până în anul 2030 să fie pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană, transmite Moldpres.

***

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va lua toate măsurile necesare pentru apărarea cetăţenilor săi din Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova.

„Nimic nu poate fi exclus și luăm în considerare toate scenariile posibile, chiar și pe cele mai improbabile. Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va recurge la toate metodele disponibile pentru a-i proteja (pe cetăţenii ruşi din Transnistria – n.r.) în conformitate cu Constituţia” Federaţiei Ruse, a reiterat Serghei Şoigu, citat de TVR Moldova.

Şoigu a mai subliniat marţi că retorica autorităţilor Republicii Moldova cu privire la Transnistria „seamănă din ce în ce mai mult cu declaraţiile autorităţilor ucrainene despre Donbas în 2014”, anul în care Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a trimis paramilitari pentru a întări mişcarea separatistă din estul Ucrainei, pe care a invadat-o opt ani mai târziu.

În acelaşi timp, Şoigu a avertizat Chişinăul să nu meargă cumva pe mâna Kievului şi să încerce să alipească cu forţa Transnistria la restul Republicii Moldova.

Pe 17 aprilie, membrii comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR), care staţionează ilegal în estul Republicii Moldova, au fost declaraţi indezirabili de către Chişinău.

„Este clar că autorităţile R.Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să expulzeze trupele ruse din Transnistria. Autorităţile moldovene au privat efectiv conducerea GOTR de dreptul legal de circulaţie în afara regiunii”, a declarat Şoigu, susţinând că acest pas politic arată „intenţia fermă a actualei conduceri de la Chişinău de a agrava şi mai mult situaţia”.

Actuala conducere proeuropeană de la Chişinău, inclusiv preşedinta Maia Sandu, a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să exercite presiuni asupra Moscovei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Transnistria şi muniţiile de la depozitele din Cobasna.

***

Guvernul României a anunțat finalizarea tranzacției cu BERD pentru achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța. Potrivit executivului de la București, prin această investiție, Portul Constanța își va consolida rolul strategic în regiunea Mării Negre, transmite IPN.

Autoritățile române subliniază că obiectivul este transformarea acestuia într-un hub regional major, capabil să faciliteze interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute comerciale generate de actuala situație geopolitică.

De asemenea, autoritățile subliniază că Portul Giurgiulești este bine poziționat pentru a juca un rol important în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, datorită accesului la rute fluviale și maritime.

USR nu dezertează, declară într-un interviu la RFI președintele partidului, Dominic Fritz. El critică decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.

Dominic Fritz, despre consultările cu președintele Nicușor Dan: ”O să-i spunem președintelui că dacă cu adevărat vrem ca lucrurile să funcționeze, să fie stabile, dar să se și redreseze, adică să nu cădem în păcatele trecutului, atunci avem nevoie de o coaliție responsabilă și nu de un partener ca PSD, care constant, folosește o majoritate cu AUR ca un mijloc de șantaj, pentru a obține lucruri pentru propriile interese, asta înseamnă pentru a avea acces nestingherit la resursele statului, cu asta nu vom putea să fim de acord”.

Despre PSD: ”Noi suntem gata să guvernăm, noi nu dezertăm într-un moment greu, miniștrii noștri își fac treaba, sunt pregătiți chiar să preia interimar portofoliile miniștrilor PSD și da, bineînțeles, dacă apoi găsim o susținere în Parlament, poate PSD până la urmă decide să treacă în Opoziție, să se refacă acolo și totuși să arate un minim de responsabilitate și să susțină cu un vot inițial un Guvern minoritar, da, noi am face parte dintr-un astfel de proiect”.

Despre un Guvern minoritar: ”Într-o democrație, este absolut legitim să vorbim cu parlamentarii votați de români, pentru a susține inițial un Guvern minoritar ori anumite proiecte de legi. Acest lucru se întâmplă deja și se va întâmpla mai departe. Unde tragem o linie sunt negocieri formale cu partidul extremist AUR, pentru că motivul pentru care ne aflăm în această coaliție care încă există este că ne dorim o guvernare proeuropeană pentru România și acest lucru nu este negociabil”.

Va supraviețui politic Ilie Bolojan? (SpotMedia) - Ruperea coaliției de guvernare poate avea urmări crâncene pentru economia României (Republica)

Matematicianul de la Cotroceni încearcă să rezolve ecuația Coaliției (Cotidianul)

PSD, PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale vor trece, pe rând, azi, pragul Palatului Cotroceni, pentru a discuta cu președintele Nicușor Dan variante pentru a depăși situația politică tensionată, scrie Cotidianul.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că îl va înștiința și oficial pe Nicușor Dan că social-democraţii nu îl mai susţin pe Ilie Bolojan, dar își doresc să continue într-o coaliţie pro-europeană.

„Noi avem, dacă luăm şi redistribuirile, undeva în jur de 27-28% din numărul de parlamentari. Atât are PSD-ul. Dacă ne doresc în continuare în această coaliţie şi se face o majoritate unde doresc să fie şi PSD, avem această condiţie. Dacă nu, sunt liberi să-şi facă alte majorităţi”, a zis Grindeanu la RRA.

PNL a votat o rezoluţie prin care îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate. 

USR, mesaj coordonat cu PNL.

„USR și PNL au câștigat mai multe voturi la parlamentare decât PSD. Deci visul PSD de a decide singur soarta acestei țări este o iluzie”, a spus Dominic Fritz.

UDMR, parte a coaliției de guvernare, a menționat că nu își va retrage miniștrii din Executiv și nici nu va vota o moțiune de cenzură. Hunor a mai spus că nu se bagă între PSD și PNL.

PSD nu exclude să dea noul premier, citim de asemenea în Cotidianul.

Victor Negrescu, prim-vicepreședintele PSD și vicepreședintele Parlamentului European, spune, într-un interviu, că soluția trebuie găsită rapid pentru a evita un blocaj instituțional. Este convins că președintele Nicușor Dan poate identifica o persoană care să întrunească sprijinul coaliției pro-europene. El mai afirmă că principala temere exprimată în discuțiile cu liderii europeni vizează o posibilă accedere la guvernare a partidului AUR.

Va supraviețui politic Ilie Bolojan? (SpotMedia)

Criticat puternic de PSD, cu o relație tensionată cu președintele Nicușor Dan, dar și supus unor presiuni mari din partea unor grupuri de interese din PNL, actualul prim-ministru are zilele numărate la Palatul Victoria, însă îl poate părăsi ca învingător, cu un plan pentru România în buzunar, comentează jurnalistul Spotmedia Emilian Isăilă. 

Păstrarea Executivului, cu toată retragerea anunțată de PSD, se poate face prin nedepunerea unei moțiuni de cenzură ori prin apariția unui blocaj între AUR și PSD în negocierile pentru realizarea unei majorități parlamentare necesare pentru demiterea actualului guvern.

Mai mult decât atât, în această perioadă, Ilie Bolojan are puteri depline ca prim-ministru. Poate emite ordonanțe de urgență, propune legi, dar poate lua și decizii privind funcționarea instituțiilor din subordine și aplicarea unor prevederi deja adoptate de Parlament.

Ilie Bolojan își joacă acum supraviețuirea politică, iar consolidarea relației cu publicul câștigat în aceste zile poate fi soluția pentru crearea unei versiuni credibile și eficiente la populismul lui George Simion din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

“Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis celor din PSD: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele și asta, evident, a deranjat. PNL trebuie să asigure guvernarea în aceste condiții, să facem ce ține de noi pentru a asigura o stabilitate”, a declarat Ilie Bolojan, într-o ședință PNL, citat de News.ro.  

Ruperea coaliției de guvernare poate avea urmări crâncene pentru economia României (Republica)

Economistul Eugen Rădulescu, doctor în economie, director și consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că

1. Situația internațională rămâne pe muchie de cuțit.

2. Deficitul bugetar al țării este încă uriaș, chiar dacă a mai coborât de la nivelul de 9,3% din PIB, unde l-a dus iresponsabilitatea extremă a guvernului Ciolacu.

3. Mai avem doar câteva luni în care statul român să adopte măsurile care să deblocheze cele 10 miliarde de euro, rămase din PNRR. Bani pentru care țara noastră nu ar trebui să plătească NIMIC; ar trebui doar să amelioreze funcționarea economei și să ducă la bun sfârșit proiecte în derulare – tot spre binele societății românești.

Nu am idee ce calcule de partid și-o fi făcut PSD. Ce știu este că ar fi putut găsi cu greu un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții în economia țării, scrie Rădulescu, contributor Republica.

În vara lui 2025, Consiliul Județean Cluj a inițiat proiectul „Velo Apuseni", adică 227 de kilometri de piste de bicicletă care ar traversa trei județe și opt comune clujene, trecând prin Parcul Natural Apuseni.

E un proiect ambițios de cicloturism care ar putea transforma zona într-o destinație atractivă pentru bicicliștii din toată Europa, pe modelul traseelor EuroVelo care deja aduc milioane de turiști pe continent. 

Complicația vine din suprapunerea cu arii naturale protejate: proiectul are nevoie de acord de mediu, iar procesul poate fi lung.

Ciclismul e verde, dar și construcția pistelor în natură vine cu impactul propriu.

Soluția poate fi, însă, în detalii: trasee pe drumuri forestiere existente, materiale permeabile și o planificare ecologică serioasă.

Jurnal de știri

Universitatea Cluj este prima finalistă din Cupa României după ce a eliminat ieri la Mioveni pe FC Argeș la loviturile de departajare. Clujenii sunt pe primul loc și în Superligă la egalitate de puncte cu Universitatea Craiova. Tudor Furdui face analiza etapei a 5-a din play-off și play-out.

Cum se vede situația politică de la București din afara granițelor țării? Comentatorii amintesc de episodul controversat al anulării alegerilor din 2024 și atrag atenția asupra riscurilor financiare generate de instabilitatea politică.

”România se cufundă din nou în tulburări politice, în timp ce social-democrații încearcă să-l înlăture pe premier”, titrează Politico.

”Partenerii de coaliție ai premierului Ilie Bolojan îl acuză pe acesta că distruge „baza noastră socială” cu programul de austeritate.

România – amintește Politico - a fost cufundată într-o criză politică în 2024, după o controversată anulare a alegerilor prezidențiale din cauza unor presupuse interferențe străine”.

Ziarul belgian La Libre relatează că guvernul condus de dl. Bolojan a luat o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea impozitelor, pentru a aborda cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, atrăgând nemulțumirea PSD, care își vede baza electorală erodată de extrema dreaptă.

Totuși, România nu va organiza un alt scrutin național până în 2028, observă Reuters.

Aceeași sursă notează că ”agențiile de rating au menținut România pe ultima treaptă a ratingului de investiții, după ce cabinetul Bolojan a majorat taxele și a început să scadă cheltuielile publice pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene, dar aceleași agenții au avertizat că instabilitatea politică reprezintă un risc cheie”.

Citeste siStartul crizei politice. Cum și cât se transferă în economie

Disputa – consideră agenția bulgară Novinite - se desfășoară pe fondul luptei continue a României cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.

Deși consolidarea fiscală a înregistrat unele progrese, deficitul a rămas la 7,7% anul trecut și se preconizează că va scădea în continuare la 6,2% în acest an, menținând în continuare o presiune semnificativă asupra finanțelor publice și a politicilor guvernamentale.

US News&World Report observă că spreadurile obligațiunilor românești în dolari cu scadența în 2036 s-au mărit cu 28 de puncte de bază, ajungând la 256 de puncte luni, față de 228 de puncte pe 15 aprilie.

Cu cât această valoare a spreadurilor este mai mare cu atât obligațiunile sunt considerate mai puțin sigure.

Nu au existat comentarii imediate din partea agențiilor de rating Moody's, S&P sau Fitch cu privire la evoluțiile politice.

Citeste siRadu Vancu: Pentru PSD, România este mai puțin importantă decât bunăstarea propriei elite de partid

Publicația americană a discutat cu Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors. Acesta a declarat că investitorii au apreciat eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele statului.

„Orice îndepărtare de această cale reformistă - adică părăsirea funcției de către Bolojan - ar fi percepută negativ de piață”, a spus el.

De asemenea, publicația atenționează că neimplementarea unor reforme suplimentare până în august ar însemna ca România să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență, adică aproximativ jumătate din alocarea totală de la Bruxelles.

De asemenea, guvernul trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro în cadrul noii inițiative de înarmare SAFE.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională observă continuarea criticilor pe care și le adresează reciproc Papa Leon al XIV-lea și președintele american Donald Trump. În același timp, comportamentul liderului de la Casa Albă ridică întrebări în rândul comentatorilor.

Pentru editorialistul ziarului Le Monde, vocea pe care Papa Leon al XIV-lea o ridică împotriva președintelui Donald trump este binevenită:

 

”Când, în 1978, îndepărtatul său predecesor, Ioan Paul al II-lea, a rostit celebra sa propoziție „Nu vă temeți” în timpul Liturghiei inaugurale a pontificatului său, interpretarea predominantă a fost cea a unui mesaj de speranță din partea fostului episcop provenit din Polonia, locul tulburărilor care au inițiat dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Patruzeci și opt de ani mai târziu, primul papă american a reiterat acest sentiment, declarând că nu se „teme” nici de președintele Statelor Unite, nici de acoliții săi, inclusiv vicepreședintele J. D. Vance, un convertit recent, care a considerat de cuviință să-l mustre pe Leon al XIV-lea pe probleme de teologie”

 

The New York Post dezvăluie întrebările arzătoare despre Iran ale lui Donald Trump pentru Papa Leon, după opoziția continuă a pontifului față de război:

„De ce crede Papa că este în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară și să ucidă 42.000 de protestatari neînarmați?”, a spus Trump într-un interviu acordat ziarului.

”I-am spus Papei că nu le poți permite să aibă o armă nucleară, pentru că o vor folosi și milioane de oameni vor muri, inclusiv italieni și catolici din întreaga lume”, a mai spus Trump.

NBC News relatează că alegătorii lui Trump spun că Papa ar trebui „să rămână în banca lui” și să se abțină de la a critica războiul din Iran.

Citeste siLeon al XIV-lea se impune treptat ca un adevărat model anti-Trump

Reporterii NBC News au vorbit cu peste 20 de susținători ai lui Trump care au participat la evenimentul său din Las Vegas și la mitingul său de campanie de vineri, la o mega-biserică din Phoenix.

Departe de a fi divizați, ei spun că Papa Leon încalcă prerogativele președintelui când vine vorba de război și pace și că Trump are dreptate să folosească forța militară pentru a dezactiva Iranul.

Citeste si”Este Trump nebun sau doar se preface?” (The New York Times)

The Irish Times notează însă că războiul din Iran și disputa cu Papa seamănă îndoiala printre americani.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos, realizat în timpul armistițiului fragil care urma să expire marți, arată că aproximativ 51% dintre americani - 14% dintre republicani, 54% dintre independenți și 85% dintre democrați – cred că agerimea minții lui Trump s-a „înrăutățit” în ultimul an.

Citeste siCum a reuşit Donald Trump să-i supere pe toţi creştinii din lume

Le Figaro reia o investigație a ziarului american The Wall Street Journal potrivit căreia Trump, considerat prea impulsiv, este ținut departe de anumite întâlniri.  

Investigația vorbește despre echipa sa, îngrijorată de „impulsurile sale contradictorii” și de războiul care ar putea deveni o „povară politică”.

Dezvăluirile alimentează speculațiile despre un președinte care conduce țara fără busolă sau oglindă retrovizoare, notează ziarul francez.

La începutul acestei săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit din nou despre educația financiară. De data aceasta, oarecum surprinzător, guvernatorul băncii centrale a fost mai tranșant decât de obicei. Adică, Mugur Isărescu a spus că s-au făcut progrese, dar că încă există decalaje de înțelegere între categoriile de public. Guvernatorul BNR a dat chiar și câteva exemple: ROBOR-ul este considerat „un mare dușman al României” și că „rolul băncilor comerciale este să dea credite”. Sunt doar două situații în care se manifestă lipsa de educație financiară.

De altfel, este o temă despre care se vorbește de cel puțin două decenii. Toată lumea economică este de acord că trebuie să crească nivelul de educație în domeniu. La fel, multe bănci comerciale, banca centrală, companii au făcut eforturi mai mari sau mai mici să crească nivelul de educație economică sau financiară.

Progresele sunt, însă, minime. Sau, cum spune Isărescu, sunt mai vizibile la tânăra generație și reduse la publicul în vârstă. De altfel, studiile care au testat nivelul de educație financiară îi plasează pe români în subsolul clasamentului european în domeniu. De exemplu, pentru foarte mulți români dobânda compusă este o imensă necunoscută.

Oricât de mult s-ar fi străduit băncile comerciale, banca centrală sau unele firme nu a existat o campanie memorabilă și eficientă de educare economică. Probabil că nici nu ar fi fost posibil, pentru că o creștere a gradului de educație în domeniul economic se poate face în timp, poate chiar pe parcursul mai multor generații.

Adevărul este că programele educative au o eficiență limitată. Nivelul de educație financiară poate crește în special prin experiențele personale corecte. Adică, oricât de mult ar explica o campanie că băncile fac și altceva decât să dea credite, cel mai simplu poți înțelege, de exemplu, dacă ai un depozit bancar.

De asemenea, o campanie educativă poate să arate cum funcționează comisioanele bancare, dar mult mai bine le poți înțelege din propria experiență, adică atunci când ai un card bancar sau când salariul este plătit într-un cont.

Un mic antreprenor, o persoană fizică autorizată, cineva care are o profesie liberală, toți aceștia sunt obligați să aibă un anumit nivel de înțelegere a economiei și a mecanismelor financiare, pentru că altfel riscă să își piardă afacerea sau să piardă bani. Bunăoară, educația economică se face mai ales pe „propria piele”.

Uneori, toate eforturile de educare sunt aruncate în ridicol de politicieni. De exemplu, fostul premier Mihai Tudose se lăuda sus și tare că nu are card bancar, iar fostului prim-ministru Marcel Ciolacu, în timpul unei conferințe de presă, îi ieșea din buzunarul hainei, vizibil, un teanc de bancnote.

Rezultatele unui sondaj realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor (ARB), la sfârșitul anului 2024, arată că 4,4 milioane de români cu vârste de peste 18 ani nu au un cont curent. Un sfert dintre bărbații adulți nu au carduri bancare și o treime dintre femei nu au niciun produs bancar. Datele sunt relevante. De unde ar trebui să înceapă educația financiară cu cei peste patru milioane de români care nu au nicio treabă cu băncile?

Desigur, este nevoie de educație economică. Este nevoie pentru ca publicul să înțeleagă ce este deficitul bugetar (nu doar cel al familiei), să știe limitele decente ale deficitului, să priceapă că datoria statului crește tot din cauza deficitului și să înțeleagă un comportament fiscal-bugetar hazardat. De asemenea, educația economică ar face publicul să știe că este ușor să spui că există și alte soluții de reducere a deficitului bugetar decât cele decise de guvern, dar este mult mai greu să le aplici. Educația economică te face să înțelegi presiunea dobânzilor asupra unei economii sau a unei țări. În ultimă instanță, educația economică te face să distingi între populiști și realiști și, până la urmă, între binele și răul din economie.

 Dacă premierul nu demisionează, joi miniștrii social-democrati  se retrag din Guvern. Intre timp, PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor, totusi sunt unii lideri care au cerut discuții cu Opoziția, pe când alții ar vrea renegocierea protocolului de guvernare cu PSD.  

Premierul spaniol Pedro Sánchez propune ruperea acordului UE-Israel

Timp de mai multe luni, Spania, Irlanda și Slovenia au cerut o revizuire urgentă, iar UE a constatat că Israelul încalcă acordul. Blocul comunitar este cel mai mare partener comercial al Israelului, cu o relație de peste 45 de miliarde de euro pe an. Suspendarea acestuia ar impune tarife vamale bruște asupra utilajelor, dispozitivelor medicale și produselor farmaceutice israeliene. Pentru anularea completă a acordului, UE are nevoie de aprobarea tuturor. 

Ultimul raport al lui Amnesty International este alarmant

ONG-ul se arată extrem de îngrijorat de atacurile contra statului de drept şi a societăţii civile, totul în folosul „unei ordini mondiale rasiste şi patriarhale”. Amnesty denunţă discursurile „prădătorilor” din lumea întreagă şi, în particular, critică dur situaţia din Franţa. Cine sunt pradatorii si ce se intampla exact in Hexagon, discutam mai tarziu.

Cum este să stai în casă cu lucrurile celui pe care l-ai trimis la moarte? Ovidiu Nahoi, în dialog cu cercetătoarea în istorie Lavinia Betea.

Un prilej pentru o analiză comparativă a comunismului bulgar și român, dar și a urmărilor care se resimt până astăzi în cele două societăți.

Ovidiu Nahoi, în dialog cu redactorul-șef al revistei Historia, Ion M. Ioniță, și cu jurnalistul și traducătorul bulgar Stilyan Deyanov.

Trupa :umbra revine în atenția publicului cu un nou single - Stau cu ochii pe ușă. Acesta va fi lansat atât pe platformele de streaming, cât și printr-un concert în club Expirat, București pe 21 aprilie. Evenimentul marchează un nou capitol în parcursul formației și aduce în prim-plan una dintre cele mai intime și vulnerabile piese ale lor de până acum. Despre :umbra, o discutie cu Mihai Alexandru Tacoi (voce și chitară) și Alexandru Zamfir (chitară).

:umbra este o trupă de indie rock alternativ înființată în ianuarie 2015, parte din noul val al scenei alternative din România. Cu un sound puternic și melodios, cu influențe post-rock și grunge, formația creează muzică pentru oamenii mari cu suflet de copil, îmbinând energia cu introspecția și vulnerabilitatea.

După albumul de debut Noi, restul și EP-ul Incredibilul accident de-a fi cuminte, trupa a revenit în 2024 cu Asta-i tot ce vei primi, considerând o identitate artistică centrată pe trăire autentică, povești despre omul contemporan și emoții nerostite, transformate în refrene care rămân.

Stau cu ochii pe ușă s-a născut într-o noapte în care deși ușa către lume a rămas întredeschisă, nimeni nu a trecut pragul. S-a născut din oboseala care nu adoarme, din dorul care nu știe pe unde să iasă și din speranța încăpățânată că dimineața poate aduce cu ea eliberarea de dor.

Tema piesei este prizonieratul interior - acel spațiu strâmt dintre „vreau să uit” și „nu pot să nu mă gândesc” în buclă, iar și iar și iar. Personajul nu cere salvare spectaculoasă; cere un lucru simplu și imposibil în același timp: să audă din nou o voce care să-l lege de lume.

„Pentru noi, piesa pe care o lansăm pe 21 aprilie nu e doar un cântec despre insomnie sau despărțire. Este despre felul în care oamenii se țin unii pe alții în viață, chiar și atunci când nu pot fi împreună. Despre speranța că cineva, undeva, este „mai bine” – și că acel „mai bine” ne poate chema înapoi din întuneric. Dedicăm piesa tuturor celor care stau cu ochii pe ușă, așteptând un semn care cel mai probabil va veni tot din interior. Curaj! Pe 21 aprilie la Expirat vă invităm să respirăm, sa simțim și să cântăm împreună într-un cor care ne poate vindeca mai ușor.”, spune Mihai Tacoi.

Concertul din 21 aprilie de la Expirat va aduce în premieră live noul single, alături de piese reprezentative din discografia :umbra. Publicul se poate aștepta la un show intens, construit în jurul energiei alternative care i-a consacrat, dar și al vulnerabilității care le definește universul liric. Biletele sunt disponibile în rețeaua iabilet.ro.

:umbra înseamnă: Mihai Alexandru Tacoi – voce și chitară, Matei Pușcaru – bas, Alexandru Zamfir – chitară, Cristian Constantin – tobe.

Jurnal de știri

Propaganda rusă și-a schimbat modelul de acționa, iar acum îl testează în Republica Moldova, pentru a-l exporta apoi către alte țări din Uniunea Europeană. Accentul se pune pe cazuri sociale care au priză și provoacă emoție, iar rețelele amplifică mesajele. România ar trebui să ia aminte și să se pregătească, atrage atenția Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, asociație care printre altele gestionează și portalul Stop Fals de la Chișinău, un portal care se ocupă de combaterea falsurilor. Un interviu de Andreea Orosz.

Iată temele ediției:

- Bloggerii militari ruși acuză din nou Republica Moldova că se militarizează și că reprezintă o poartă de acces pentru ajutorul militar pentru Ucraina. De data asta, ca dovadă prezintă povestea unei firme de la Chișinău. Numai că aceasta dezvoltă drone de supraveghere. Ne explică noua supărare rusească Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Banii europeni investiți în infrastructură, dar și în proiecte sociale și de cultură,  în ultimii 10 ani au schimbat esențial calitatea vieții locuitorilor unui municipiu din centrul Republicii Moldova. Vorbim despre orașul Ungheni, aflat la frontiera moldo-română, care a beneficiat de peste 300 milioane de euro investiți și proiecte europene. Mai multe detalii ne oferă colegul nostru Denis Chirtoca.         

- Chișinăul schimbă regulile jocului în autonomia găgăuză, pentru a o readuce în câmpul legal al Republicii Moldova. De ani de zile, autonomia cu puternice influențe pro-ruse și separatiste, a devenit un bastion al influenței politice asociate oligarhului fugar la Moscova Ilan Shor, iar procesele electorale sunt netransparente și dominate de scheme de corupție și de cumpărare de voturi. În consecință, Republica Moldova pregătește una dintre cele mai sensibile intervenții legislative asupra arhitecturii electorale din Găgăuzia. Liliana Barbăroșie are detalii.

- Președinta Maia Sandu îl felicită pe fostul președinte bulgar, Rumen Radev, după ce coaliția sa, Bulgaria Progresistă (PB), s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare.

- Curtea de Apel București a aprobat luni extrădarea în Republica Moldova a fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie și transmiterea de informații sensibile către Belarus.

- Un cetățean moldovean a fost reținut în Rusia și pus sub învinuire pentru „o presupusă participare la pregătirea unui act terorist”.

- Importul și consumul de antidepresive sunt în creștere în Republica Moldova.

- Cod galben de îngheț în partea de nord a țării.

Știrile zilei:

„Aștept cu interes să consolidăm parteneriatul nostru solid cu Bulgaria pentru a întări pacea, suveranitatea și prosperitatea regiunii noastre”, a scris președinta Maia Sandu pe rețeaua X, felicitându-l pe fostul președinte bulgar Rumen Radev, după ce coaliția sa, Bulgaria Progresistă (PB), s-a clasat pe primul la alegerile parlamentare.

Radev, fost general al forțelor aeriene, care a fost președinte al Bulgariei timp de nouă ani înainte de a demisiona în ianuarie pentru a intra în cursa electorală, a pledat pentru reluarea relațiilor Bulgariei cu Rusia și a criticat trimiterea de ajutor militar către Ucraina. Totuși, acesta a condamnat oficial invazia Rusiei și a declarat că, dacă va fi ales, nu va folosi dreptul de veto al Bulgariei pentru a bloca ajutorul UE pentru Kiev.

***

Curtea de Apel București a aprobat luni extrădarea fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din R. Moldova, Alexandru Balan. Instanța a admis cererea autorităților de la Chișinău privind extrădarea lui Balan, condamnat săptămâna trecută în Republica Moldova la un an și șase luni de închisoare pentru divulgare  secretului de stat.

Instanța a dispus arestarea acestuia pentru 30 de zile, în vederea predării. Balan, cetățean român și moldovean, a consimțit la extrădare.

În prezent, Alexandru Balan se află în arest la domiciliu în România. Fostul director adjunct al Serviciului moldovean de Informații și Securitate a fost reținut anul trecut pe 8 septembrie de organele de drept din România. Acesta este acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României.

***

Un cetățean al R. Moldova a fost reținut în Rusia și pus sub învinuire pentru „o presupusă participare la pregătirea unui act terorist”, a anunțat Ambasada R. Moldova de la Moscova. Misiunea diplomatică a menționat că a fost informată de către autoritățile ruse și a înaintat „demersurile necesare” în adresa autorităților competente ale Federației Ruse, „în vederea obținerii informațiilor pertinente pe caz” și organizarea întrevederii funcționarului consular cu persoana reținută, „în scopul asigurării drepturilor cetățeanului R. Moldova”, scrie Ziarul de Gardă.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB, a anunțat că cetățeanul moldovean este acuzat pentru „pregătirea unui atentat terorist dejucat la 2 aprilie în Moscova, planificat de Ucraina împotriva unui înalt funcționar din cadrul forțelor de ordine prin utilizarea unui scuter electric minat”. Oficialii ruși pretind că „cetățeanul moldovean a fost recrutat de serviciile speciale ucrainene în decembrie 2025 la Chișinău și trimis la Moscova pentru a desfășura activități de recunoaștere cu privire la obiectivele atacurilor”.

***

Importul și consumul de antidepresive sunt în creștere în Republica Moldova. Anul trecut, cantitatea vândută a crescut cu 17% față de 2024, notează TVR Moldova. Medicii susțin însă că statisticile nu sunt alarmante, ci reflectă faptul că pacienții au început să ceară ajutor specializat și să accepte tratamentul pentru afecțiunile psihice.

Un studiu național arată că aproape 20% dintre cetățenii moldoveni suferă de depresie, iar o treime se confruntă cu anxietatea. În Republica Moldova există 40 de centre comunitare de sănătate mintală, iar antidepresivele se eliberează doar cu rețetă.

La nivel european, consumul de antidepresive a crescut de aproape două ori și jumătate în ultimele două decenii, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Singura excepție este Danemarca, unde consumul a scăzut cu 4% în ultimul deceniu.

***

După un cod galben de instabilitate atmosferică valabil ieri, meteorilogii din Republica Moldova au emis pentru astăzi un cod galben de îngheț la nivelul solului pentru partea de nord a țării, cu temperaturi de -1 -3 grade, ceea ce ar putea afecta culturile agricole aflate în faze sensibile de dezvoltare.

Comisia de circulație din Cluj-Napoca a votat în unanimitate, în urmă cu un an, închiderea străzilor Kogălniceanu, Universității și Iuliu Maniu din centrul istoric. Accesul auto rămâne permis doar riveranilor, mașinilor de aprovizionare și serviciilor de urgență, un model deja funcțional în zeci de orașe europene, dar rar aplicat în România cu adevărat. 

Clujul a devenit treptat un model de bune practici urbane în România, iar lecția e clară: pietonalizarea nu distruge comerțul local, dimpotrivă: experiența europeană arată că vânzările cresc când oamenii pot circula relaxat pe jos. 

Rămâne de văzut dacă și alte orașe reședință de județ vor urma exemplul până la termenul legal din 2026. Între timp, nu uita că la final de aprilie și Calea Victoriei din Capitală redevine pietonală, între 10:00 și 22:00, sâmbăta și duminica. Ne așteptăm, astfel, din nou, la scenete de teatru, acrobații și concerte printre opririle la înghețată sau cafea de pe bulevard.

Un Guvern minoritar ar fi o variantă de avarie, declară într-un interviu la RFI președintele Senatului, Mircea Abrudean. PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Liberalul Mircea Abrudean consideră decizia nejustificată.

Mircea Abrudean, despre decizia PSD privind guvernarea: ”O decizie așteptată, din păcate, după ultimele declarații și ieșiri publice și atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan din ultima perioadă. Era clar că în această direcție se îndreaptă PSD. Sigur că motivele sunt absolut neplauzibile, nu există argumente serioase pentru această decizie”.

Ce urmează pentru PNL? Mircea Abrudean: ”Noi vom merge înainte, așa cum prevede Constituția, cu un Guvern interimar în primă fază, maxim 45 de zile, sigur, în condițiile în care PSD nu depune moțiunea de cenzură. Înțeleg că au anunțat deja că vor să depună o moțiune de cenzură, dacă premierul Bolojan nu-și dă demisia. Nu-și va da demisia, nu are nici un motiv să facă asta”.

Ce va face PNL, dacă Guvernul va fi demis printr-o moțiune de cenzură? Mircea Abrudean: ”Vom participa cu siguranță la consultările pe care președintele le va organiza în cadrul constituțional, dar rezoluția PNL este clară de a nu mai face parte dintr-o guvernare cu PSD. Asta înseamnă că există posibilitatea ca PNL să rămână în Opoziție, nu este nici o problemă, din punctul nostru de vedere”.

Jurnal de știri

Gheorghe Hagi este selecționer cu acte în regulă. Hagi a preluat naționala la 25 de ani de la precedentul mandat și are o strategie clară vis-à-vis de reconstrucția echipei. Hagi a semnat un contract cu Federația pentru următorii patru ani și are ca obiectiv calificarea României la Euro 2028.

Deși numele selecționerului era cunoscut de mai multă vreme, abia ieri s-a oficializat numirea lui Gheorghe Hagi la cârma echipei naționale. Hagi, în vârstă de 61 de ani, va avea un mandat până în 2030 și obiectivul imediat este calificarea la Euro 2028.

Debutul selecționerului va avea loc în dubla de pe 2/6 iunie, cu Georgia și Țara Galilor, iar meciurile oficiale încep în toamnă odată cu debutul în Liga Națiunilor, acolo unde România se află într-o grupă imposibilă, cu Polonia, Suedia și Bosnia, ultimele două echipe naționale fiind calificate la Campionatul Mondial

Hagi este la al doilea mandat la Națională

Cel supranumit "Regele" revine pe banca tricolorilor la 25 de ani de la primul său mandat. La 26 iunie 2001, Hagi era numit în fruntea Naționalei, într-o perioadă tulbure. Ladislau Boloni părăsise echipa după meciul cu Lituania pentru a semna cu Sporting Lisabona, iar Mircea Sandu tatonase terenul pentru noul selecționer discutând cu Emerich Ienei și Anghel Iordănescu. Ambii declinaseră ofertele, din motive diferite, iar Hagi, care abia pusese ghetele în cui, a recunoscut mult mai târziu că a fost împins în funcție, într-un moment în care responsabilitatea era uriașă.

Hagi a semnat atunci un contract pe trei ani, fără să aibă ca obiectiv imediat calificarea la Mondiale, însă drumul Regelui nu a fost deloc lin pe banca tricolorilor. A început cu victoria de la Budapesta, 2-0 în fața Ungariei, a continuat cu dezamăgitorul 1-1 cu Georgia, acasă, și s-a încheiat cu barajul pentru Mondialul din 2002 pierdut cu Slovenia. Pe 26 noiembrie 2001, la fix cinci luni de la instalare, Hagi și-a dat demisia, dezamăgit, simțindu-se trădat de conducerea de atunci a Federatiei și alegând, după aceea, drumul străinătății, la Bursaspor și Galatasaray.

Hagi spune acum, după 25 de ani, că are mult mai multă experiență :

„Eram tânăr și neliniștit data trecută, acum sunt mult mai experimentat, mai antrenor, sunt un om care a progresat foarte mult. Pe mine m-a interesat să câștigăm, să avem liniște, să implementăm mentalitatea de a ne place să câștigăm”, a spus Gică Hagi, la conferința de prezentare.

Ce aduce Hagi nou la Națională?

Gheorghe Hagi și-a explicat filozofia cu care vrea să readucă gloria de altădată a tricolorilor din perioada Generației de aur:

„O onoare, o mare responsabilitate să reprezint încă o dată România, așa cum am făcut-o ca jucător, sper să o fac și ca antrenor. Tot ce contează este să performezi, să ai succes. Am curaj să spun că vom reuși lucruri frumoase, sunt încrezător că vom reuși, timpul ne va da dreptate. Sper să fac performanțele pe care le-am reușit și ca jucător, când zic performanțe spun calificări și victorii la fiecare meci”.

Provocarea selecționerului este acum de a–i face pe suporterii Naționalei fericiți. Pentru asta Hagi vrea să implementeze o strategie în care tricolorii trebuie să știe să atace și să se apere după principiile de bază, posesie și presiune, iar filozofia sa este simplă:

„La echipa națională trebuie să facem tot, să avem curaj, să nu ne fie frică de înfrângere, să facem tot ca să câștigăm, mentalitate de învingător, calitatea numărul 1, trebuie să fie cei mai buni jucători din România, nu putem să ne plângem că nu avem jucători buni, competitivi, cu care să te lupți”

Ca și la primul mandat, Hagi vine într-un moment delicat al Naționalei, o selecționată care nu s-a mai calificat la un Campionat Mondial din 1998, de când Hagi era jucător.

Cariera sa de antrenor nu este pe măsura carierei sale de fotbalist. Ca tehnician, Hagi a cucerit Cupa Turciei în 2005 cu Galatasaray, o cupă a României în 2019 și două titluri cu Farul Constanța în 2017 și 2023. Numai timpul va demonstra dacă cel supranumit  "Maradonna din Carpați" va avea succes la Națională și ca antrenor.