Jurnal RFI

RFI România a propus două întrebări în cadrul amplului sondaj Poll/Int dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Studiul este realizat de Agenția de Rating Politic.

O primă întrebare se referă la o potențială accedere la guvernare a formațiunii AUR. Așadar, considerați că AUR ar trebui sau nu să facă parte dintr-o coaliție guvernamentală?

Tema pare să divizeze mult opinia publică.

Peste 42% dintre cei intervievați văd AUR la guvernare într-o formulă sau alta.  Există și un bazin important, de peste 30%, care consideră că AUR nu trebuie să vreodată să guverneze.

Circa 15% spun că formațiunea ar trebui să aștepte alegerile pentru a guverna singură. Și tot cam atâția spun că AUR ar putea guverna și în cadrul unei coaliții.

Partenerul care ar întruni cea mai mare aprobare este PSD, văzut de peste 8% dintre cei intervievați.

Trebuie spus însă că, printre votanții partidelor din actuala coaliție, participarea AUR la guvernare nu este tocmai bine văzută.

Peste 90% dintre votanții USR o resping. Peste jumătate dintre susținătorii UDMR și aproape jumătate dintre liberali și pesediști. Interesant este și că aproape un sfert dintre votanții SOS se opun participării AUR la guvernare.

Să mai spunem că puțin mai mult de un sfert dintre cei intervievați spun că nu știu dacă este bine sau nu ca AUR să ajungă la guvernare.

O altă întrebare propusă de RFI România se referă la resursele energetice: considerați că autoritățile trebuie să pună accentul pe energiile regenerabile, în contextul actualei crize energetice?

Ei bine, două treimi dintre cei chestionați spun că da, trebuie pus accentul pe regenerabile. O proporție a răspunsurilor pozitive care pe noi ne-a luat prin surprindere.

De ce?

Pentru că discursul politic mainstream, inclusiv cel al președintelui Nicușor Dan, favorizează resursele clasice. În cadrul Consiliului European, președintele Nicușor Dan a cerut pentru România o tranziție mai lentă către energia verde, pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie.

Poziția sa este  împărtășită de lideri din aproape toate partidele, din cercul guvernamental sau din opoziție.

Opinia publică pare a fi de altă părere.

Sondajul Agenției de Rating Politic a constat în 1187 de interviuri cu persoane majore, într-un eșantion reprezentativ pentru România. Sondajul s-a desfășurat între 1 și 10 Aprilie 2026. Eroarea statistică este de 2,8%.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Momentul laudei de sine. Cum arată responsabilitatea PSD pentru „managementul guvernamental dezastruos” (PressOne) - Pariul riscant al PSD: Moțiune de cenzură sau anticipate? De ce Nicușor Dan ar putea bloca planul social-democraților (Adevărul) 

Momentul laudei de sine. Cum arată responsabilitatea PSD pentru „managementul guvernamental dezastruos” (PressOne)

Sute de membri PSD, de la tineri care au împlinit de curând vârsta de votare, până la pensionari și nume cunoscute din toate guvernele României de după ‘89, au fost prezenți la Palatul Parlamentului luni, 20 aprilie, la evenimentul numit „Momentul Adevărului”. Lor li s-au alăturat, online, alți membri PSD din teritoriu.

Într-o sală pregătită parcă pentru petrecerea dintre ani, 97,7% din 5.000 de social-democrați au decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Votul nu a fost unul surprinzător.

Astfel, la zece luni de la formarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități, PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, declanșând o criză politică.

PressOne i-a întrebat pe câțiva dintre membri PSD aflați ieri la Parlament aceeași întrebare: De ce doar Ilie Bolojan trebuie să plece? Care este responsabilitatea miniștrilor PSD pentru rezultatele pe criticate acum?

Adrian Solomon, deputat și președinte al filialei PSD Vaslui, care, printre altele, a susținut supraimpozitarea contractelor part-time în 2022 și a încercat să introducă un amendament prin care să se interzică educația sexuală în școli, a răspuns:

„Nu-i responsabilitatea miniștrilor, că toate asumările au fost ale premierului, nu au fost ale miniștrilor. Miniștrii n-au avut niciun cuvânt de spus, cum nici noi în Parlament. Nu-s cei mai mulți miniștri PSD, sunt cei mai buni”. 

La eveniment a fost prezent și Victor Ponta, actual deputat, fost premier și fost președinte PSD, demis din partid în mai 2025.

Ponta, care a demisionat când zeci de mii de oameni strigau Corupția Ucide în stradă, în 2015, a spus: 

„Cred că pentru România e oricum foarte bine să se lămurească: ori rămân unii, ori rămân ceilalți. Dacă nu te unește ceva și în fiecare zi ai doar scandaluri și reproșuri, inevitabil guvernarea e proastă și România suferă. Și eu de-asta nu am votat acest Guvern, că nu am crezut că este o soluție bună și se pare că am avut dreptate”.

PSD blochează țara. Ce face Nicușor Dan? (DW)

PSD părăsește guvernarea, PNL se aliniază în spatele lui Ilie Bolojan, UDMR a anunțat că nu va susține un executiv minoritar, iar USR e gata să rămână alături de primul ministru până la capăt.

Primul ministru nu are însă o soluție pentru supraviețuirea sa în fruntea guvernului - doar dacă AUR va refuza să voteze moțiunea de cenzură pe care PSD a anunțat că o va depune dacă premierul nu-și dă demisia. George Simion sugerase însă că AUR va vota moțiunea doar dacă viitorul prim-ministru va fi și pe gustul său, reamintește jurnalista DWSabina Fati.

România riscă să rămână blocată, dacă președintele Nicușor Dan nu reușește să negocieze cu cele 4 formațiuni pro-europene o cale de ieșire din criză. PSD a sugerat deja că nu ar avea nimic împotrivă să continue guvernarea în aceeași formulă ca până acum, dar cu un alt premier. Deci, cea mai simplă ecuație ar putea fi și pentru Nicușor Dan renunțarea la premierul Ilie Bolojan. Primul ministru are însă o susținere importantă în electorat. 

Pariul riscant al PSD: Moțiune de cenzură sau anticipate? De ce Nicușor Dan ar putea bloca planul social-democraților (Adevărul)

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua să guverneze având în vedere nevoia de finalizare a reformelor asumate pentru obținerea fondurilor din PNRR. Pe lângă plecarea miniștrilor și secretarilor de stat, premierul a anunțat că vor fi eliberați din funcție șefii din instituțiile publice aflate în eșalonul doi al administrației.

Fie după 45 de zile, cât poate dura perioada de interimat conform Constituției, fie după o moțiune de cenzură votată în Parlament, Guvernul Bolojan își va înceta activitatea. Vor urma negocieri cu președintele Nicușor Dan pentru găsirea unui nou premier. Dacă guvernul propus de prim-ministrul desemnat de președintele României nu va fi votat în Parlamentul de două ori, președintele poate demara procedura alegerilor anticipate.

Ultimul sondaj cu privire la rezultatul unor potențiale alegeri, realizat de INSCOP Research în luna martie, arată că AUR ar fi votat de 38% dintre alegători, urmat de PSD – 16,9%, PNL – 13,9%, USR – 13,4% și UDMR – 4,4%.

Politologul George Jijlău, cadru didactic la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, susține că șansele să avem alegeri anticipate „sunt destul de mici în continuare.”

Jiglău spune în dialogul cu „Adevărul” că nu vom ajunge la anticipate pentru că, în primul rând, niciunul dintre cele patru partide care sunt acum în coaliție nu are vreun interes să ajungă la anticipate. 

Un alt argument pentru care nu crede că se va ajunge la anticipate este faptul că nici președintele Nicușor Dan nu își dorește să se ajungă aici, preferând calea negocierii, chiar dacă acest lucru înseamnă săptămâni, luni sau cât va fi nevoie până când se ajunge la o variantă de guvernare în contextul actual lui Parlament.

Iată întrebarea care-i preocupă pe mulți comentatori din presa europeană. În același timp, ochii se îndreaptă către războiul din Ucraina. Forțele Kievului lovesc tot mai mult infrastructura energetică a Rusiei.

”Este Radev un Orbán bulgar?” – se întreabă La Croix. Experta din Bulgaria contactată de ziarul francez îl descrie pe Radev drept ”o figură ambiguă pentru tineri, care sunt în mare parte pro-europeni. Însă mulți sunt gata să aibă încredere în el atunci când promite să pună capăt corupției. În timp ce bulgarii din provincie se așteaptă în primul rând ca el să îmbunătățească situația economică”.

„Bulgaria ar putea deveni noua Ungarie, o nouă «coloană a cincea» a lui Putin”, se teme ziarul italian La Repubblica.

”Cel mai mare pericol – unul care ține UE în alertă maximă – este ca el să devină un «om cu drept de veto», la fel ca Orbán.”

Citeste siCum a câștigat Rumen Radev majoritatea în noul Parlament bulgar?

În timp ce ziarul polonez Rzeczpospolita, citat de Eurotopics, observă că ”Radev se descrie drept un Péter Magyar bulgar, deși nu este clar dacă este vorba doar de un truc de PR menit să-l distanțeze de un lider acum asociat cu înfrângerea politică. (...) În calitate de prim-ministru, Radev poate fi un eurosceptic soft, dar cu greu va zdruncina barca UE. Este un Orbán fără dinți”, crede ziarul polonez.

”Rămâne de văzut ce capitol intenționează să scrie Rumen Radev și anturajul său”, conchide Deutsche Welle.  Publicația germană amintește că ”acum câteva zile, Radev și-a încheiat ultimul miting de campanie cu un ecran gigantic care îl arăta alături de Vladimir Putin”. (Sursa: Courrier international)

Comentatorii privesc și către teatrul de război din Ucraina, unde forțele Kievului lovesc tot mai multe obiective energetice rusești

Kyiv Post vorbește despre lovirea, în noaptea de duminică spre luni, a rafinăriei Tuapse, de la Marea Neagră, care procesează până la 12 milioane de tone de țiței pe an și se numără printre primele zece capacități din Rusia.

”În ultimele luni, dronele ucrainene au atacat în mod repetat centre majore de export, inclusiv porturile de la Marea Baltică precum și terminalul petrolier Novorossiisk”.

The Moscow Times notează că  ”Ucraina își intensifică  loviturile împotriva infrastructurii energetice rusești, în încercarea de a priva Kremlinul de câștigurile neașteptate generate de creșterea prețurilor petrolului”.

În timp ce ziarul austriac Der Standard îi vede pe liderii Rusiei căutând o strategie de ieșire.

”La patru ani după invazia la scară largă, Rusia, presupusa a doua putere militară a lumii, este pe punctul de a pierde războiul.

(...) Relaxarea sancțiunilor americane i-a adus lui Putin puțin timp și mai mulți bani care curg în vistieria sa de război. Ar trebui să-i folosească pentru a găsi o cale de ieșire. Pentru că, chiar și cu ceva mai mult spațiu de respirație, nu își mai poate permite acest război. Și nici nu-l poate câștiga.” (Sursa: Eurotopics)

În urmă cu vreo 20 de ani apăruse ideea că economia s-a decuplat de politică, în sensul că deciziile politicienilor au impact redus asupra mediului economic. O dulce iluzie. În multe ocazii, putem constata cum deciziile din politică influențează piețele financiare sau economia reală.

Nici actuala criză nu face excepție. Piețele chiar au anticipat ce urmează să se întâmple în zona politică, mai ales că hotărârea de ieri (retragerea sprijinului politic pentru premierul Bolojan de către PSD) era anunțată de câteva zile.

Astfel, cine a deschis ieri site-ul oficial al Bursei de Valori București a fost „lovit” de un roșu orbitor. Adică, toți indicii bursieri au scăzut. De exemplu, indicele BET, cel mai important de la BVB, a scăzut ieri cu 1,87%. Rezultatul a fost că firmele de stat listate la Bursă, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și Electrica au înregistrat împreună o scădere a capitalizării cu aproximativ un miliard de euro.

Deci, declanșarea crizei politice a adus o reducere a capitalului a cinci mari companii cu un miliard de euro ceea ce îi afectează atât pe micii acționari, cât și pe cei mari.

Semnalul de ieri al investitorilor a fost foarte clar și anume au vândut acțiuni pentru că se așteaptă la o criză de durată. Dar, există și un scenariu pozitiv în care prețul acțiunilor se stabilizează și începe chiar să urce.

Moneda euro a crescut până la 5,09 lei și a atins la un moment dat pe piața interbancară nivelul de 5,10 lei pentru un euro, iar la casele de schimb valutar s-a tranzacționat și la cota de 5,11 lei pentru un euro. Desigur, piața valutară este mai sensibilă decât cea de capital și cu impact mai mare asupra consumatorilor. Dacă criza politică se prelungește este posibil să crească cererea de valută și implicit să urce moneda euro.

Chiar dacă rezerva valutară a BNR este liniștitoare situația de la alegerile prezidențiale de anul trecut se poate repeta, atunci când George Simion a câștigat primul tur al alegerilor și moneda românească s-a devalorizat rapid față de euro.

Tot ieri, costurile de împrumut ale României pentru obligațiuni au crescut peste 7%, iar Ungaria, prin recentele alegeri a reușit să ofere încredere investitorilor, astfel că randamentul obligațiunilor a coborât sub 6%. Pentru România, anul acesta, orice jumătate de punct în minus este importantă, pentru că sumele pe care trebuie să le împrumute statul vor fi mari.

Marea provocare pare a fi cea a păstrării ratingului de țară la nivelul de astăzi, respectiv cu doar o treaptă deasupra categoriei junk. Toate cele trei agenții de rating au avertizat în rapoartele prezentate în ultimele luni importanța zonei politice pentru păstrarea ratingului. Chiar dacă evaluarea se bazează preponderent pe indicatorii economici agențiile de rating sunt foarte atente la evoluțiile politice notând chiar că există o neîncredere că la rotația premierului, care ar fi trebuit să aibă loc anul viitor, procesul de consolidare fiscală va continua. Deci, o criză politică de o lună sau două transmite o criză de încredere care ar putea să meargă până acolo încât România să fie retrogradată la categoria junk.

Economia românească este fragilă. Ar putea intra în recesiune, are nevoie de reformele înscrise în PNRR și, bineînțeles, de finalizarea proiectelor europene până în luna august a.c. În acest context, o criză politică poate fi fatală. Dar, paradoxal poate fi și un combustibil pentru o guvernare performantă fără PSD care să demonstreze că o criză se poate transforma într-o oportunitate.

Ministerul Agriculturii din Cehia și agențiile subordonate vor utiliza mai multe alimente locale în meniurile angajaților, începând cu luna mai, în cadrul unui program de sprijin adoptat recent, informează un comunicat de presă al instituției.

Obiectivul este ca alimentele produse în Cehia, provenite din lanțuri scurte de aprovizionare sau achiziționate de la fermieri regionali și cooperative, să atingă o pondere de cel puțin 65% din volumul total al achizițiilor de alimente până la sfârșitul anului 2028.

„Dorim să folosim potențialul producției cehe și, astfel, să sprijinim atât fermierii, cât și producătorii de alimente, precum și întreaga economie cehă”, a declarat ministrul ceh al agriculturii. Acesta intenționează să extindă programul și la nivelul altor ministere și instituții regionale.

Legea achizițiilor publice din Cehia permite deja un tratament preferențial pentru alimentele locale și produsele agricole ecologice.

Calitatea și proteinele, priorități pentru mesele școlare din Germania

Un studiu realizat recent în Germania arată că, pentru părinții copiilor de vârstă școlară, calitatea, transparența și o dietă echilibrată, bazată pe ingrediente de origine animală și vegetală, devin din ce în ce mai importante când vine vorba de prânzurile servite în școli.

89% dintre părinții chestionați consideră că mesele școlare trebuie să fie sănătoase și bogate în proteine, iar 71% își doresc chiar un conținut minim de proteine stabilit prin lege pentru prânzurile școlare.

De asemenea, părinții se așteaptă ca mâncarea să aibă un gust bun, să fie variată și să includă produse sezoniere din Germania. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre părinți sunt, în prezent, nemulțumiți de mesele școlare, în special din cauza lipsei de transparență în ceea ce privește ingredientele utilizate.

Din perspectiva majorității părinților chestionați, carnea de pasăre este cea mai populară sursă de proteine. Peștele, leguminoasele, ouăle și alte tipuri de carne se numără, de asemenea, printre opțiunile principale.

Studiul a fost realizat la solicitarea industriei avicole germane de către un institut de cercetare a opiniei publice, pe un eșantion de 1.500 de părinți, potrivit platformei de specialitate euromeatnews.com.

Organizația Mondială a Fermierilor: criza îngrășămintelor, risc major pentru producția de cereale

Producția alimentară globală ar putea scădea anul viitor cu până la 15%, dacă aprovizionarea cu îngrășăminte, perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, nu va fi stabilizată, apreciază Organizația Mondială a Fermierilor.

Într-un interviu acordat Efeagro, președintele organizației, Arnold Puech d'Alissac, exclude posibilitatea ca securitatea alimentară să fie în pericol în prezent, datorită rezervelor globale de cereale, care mențin prețurile acestor materii prime agricole la un nivel scăzut, pentru prima dată după mult timp. În același timp, el subliniază că impactul crizei este inegal, în funcție de regiune. Fermierii din sudul global, care au nevoie urgentă să achiziționeze fertilizanți, în principal între lunile august și octombrie, se confruntă cu dificultăți mai mari decât cei din emisfera nordică, unde aprovizionarea va începe anul viitor.

Reprezentantul fermierilor menționează însă că, dacă se prelungește criza, producția viitoare ar putea avea de suferit. „Dacă disponibilitatea îngrășămintelor este redusă cu 30% timp de un an, producția de cereale va scădea cu 12,5%, chiar până la 15%”, a declarat el, avertizând asupra riscului fluctuațiilor de prețuri. De asemenea, acesta atrage atenția asupra costurilor de producție în creștere și incertitudinii existente în rândul fermierilor. Potrivit lui Puech d'Alissac, există puține variante de răspuns la deficitul de îngrășăminte. Printre acestea se numără creșterea producției de leguminoase, precum mazărea și soia, sau extinderea suprafețelor de pășune din fermele zootehnice.

Comisia Europeană promite un plan de acțiune pentru îngrășăminte, care ar urma să fie prezentat în luna mai.

Eurodeputații cer creșterea bugetului UE cu 10%

Parlamentarii europeni din Comisia pentru bugete au prezentat, săptămâna trecută, propunerea de negociere pentru următorul cadru financiar multianual de după 2027. Ei doresc o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini prioritățile Uniunii Europene, precum și o finanțare distinctă pentru programele-cheie.

„Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, cum ar fi apărarea și competitivitatea, păstrând, în același timp, politici-cheie precum agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare dedicată fermierilor și regiunilor, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau de a dilua aceste priorități fundamentale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, citat în comunicatul de presă al Parlamentului.

Propunerea eurodeputaților din Comisia pentru bugete urmează să fie supusă votului în plenul legislativului european, programat pentru data de 29 aprilie. Dacă va fi confirmată, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune privind bugetul pentru perioada 2028–2034.

Înghetul de primăvară, concurența fructelor din import și întârzierea plății despăgubirilor cuvenite producătorilor fac ca sectorul pomicol autohton să bată pasul pe loc.

Am discutat la Rural cu Bogdan Silinescu - director FruLeg, CEO al companiei Ferma Cenad din judeţul Timiş și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Liderii social-democrati sunt reuniti de o ora in sedinta pentru a decide daca ies sau nu de la guvernare. Preşedintele Nicuşor Dan spune că probabil vom intra în turbulenţe politice dar că vom avea câte runde de consultări este nevoie pentru a se ajunge la o soluţie. PSD ameninta inclusiv cu o motiune de cenzura.

Negocieri americano-iraniene incerte la Islamabad

Cu o zi înaintea expirării unui armistiţiu fragil, preşedintele american Donald Trump trimite o delegaţie în Pakistan pentru a relansa negocierile de pace cu Iranul - care a anunţat, pentru moment, că nu intenţionează să participe la intalnirea de la Islamabad, din cauza confruntărilor din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a anunţat sâmbătă că reia ”controlul strict” al caii navigabile, revenind asupra deciziei sale de vineri de a redeschide strâmtoarea. 

În ce direcție se va îndrepta Bulgaria după alegeri?

Fostul preşedinte bulgar Rumen Radev, care s-a angajat să pună capăt corupţiei endemice şi instabilităţii politice care subminează cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a obţinut o majoritate absolută în alegerile legislative de ieri. El a dat de inteles ca doreste sa restabileasca relatiile cu Rusia, gest salutat de Kremlin.  

Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde.

Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”.

În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”.

Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

Jurnal de știri

”Nu dăm jos toți pasagerii din avion, ci doar pilotul”, spune într-un interviu la RFI liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Social-democrații se consultă luni privind retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.

Daniel Zamfir, despre consultarea internă din PSD privind retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan: ”Opt din zece români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită (...). În aceste condiții, trebuie să schimbăm ceva, trebuie să schimbăm direcția, trebuie să schimbăm pilotul. Asta nu înseamnă că dăm jos tot echipajul din avion și toți pasagerii. Am schimbat pilotul, care și-a impus niște reguli, este un om extrem de încăpățânat, care dorește să se facă doar cum vrea domnia sa”.

Despre o eventuală moțiune de cenzură: ”Dacă domnul prim-ministru nu va înțelege că trebuie să plece atunci când nu mai are sprijin politic, da, PSD poate iniția o moțiune de cenzură, ne mai făcând parte din această coaliție și din Guvern”.

Despre o posibilă retragere din Guvern: ”Așa cum au fost discuțiile în partid și au fost și publice până la urmă, că după fiecare întâlnire regională, președintele Sorin Grindeanu a spus public: nu dorim continuarea cu Ilie Bolojan. Deci practic, ne așteptăm la retragerea sprijinului politic lui Ilie Bolojan”.

În acest an, în Republica Moldova Paștele Blajinilor s-a suprapus, simbolic, peste comemorarea victimelor foametei provocate de regimul stalinist, de Uniunea Sovietică, în anii 1946–1947. Atunci, an murit de foame 200 de mii de oameni. În termeni comparativi, foametea din Republica Moldova a avut un impact de cinci ori mai mare decât hlodomorul provocat de sovietici în Ucraina și care este recunoscut drept genocid de comunitatea internațională. Foametea din Moldova a fost trecută sub tăcere decenii la rând – mai întâi de regimul sovietic, iar după declararea independenței de guvernările succesive pro-ruse de la Chișinău. Valeria Vițu aduce detalii din satul Minjir, unde va fi creat un muzeu al foamei.

Temele ediției:

- O caracteristică a sărbătorilor Pascale din Republica Moldova, pe care o regăsim marginal și în România, este importanța Paștelui Blajinilor. O sărbătoare de pomenire a morților, transformată într-o zi în care cei vii se veselesc. Ne explică tradiția de peste Prut Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

- Paștele Blajinilor, ziua în care, la o săptămână după Înviere, creștinii își îndreaptă gândurile către cei trecuți la cele veșnice. În funcție de tradiția localității, Paștele Blajinilor poate fi marcat sâmbătă, duminică sau luni. În cimitirele din nordul Republicii Moldova, de la Bălți până la Ocnița, această sărbătoare adună familii întregi la mormintele celor răposați. Între pomenirea celor dragi și competiția de pomeni cât mai pompoase, sau ce mai înseamnă Paștele Blajinilor în stânga Prutului, aflați într-un reportaj semnat de corespondenții noștri Denis Chirtoca și Cătălin Volconovici.

- O invitația la o expoziție pascală. „O sută de căi tăcute. Paștele în Ierusalim și Etiopia”, la Muzeul de Artă de la Chișinău. O expoziție de Dumitru Cordineanu: antreprenor, călător și fotograf.

- Cooperarea în domeniul energetic dintre Republica Moldova și Azerbaidjan, discutată în Turcia.

- Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, declară la Washington că integrarea europeană și politica monetară calibrată sunt pilonii stabilității macroeconomice a Republicii Moldova.

- Autoritățile promit că lucrările de reabilitare a barajului de la lacul de acumulare Costești-Stânca se vor finaliza până la sfârșitul acestui an.

- Mai multe localități din Republica Moldova au rămas sâmbătă fără curent, din cauza unei avarii. Conexiunea electrică cu România a ajutat și de această dată la depășirea crizei.

Știrile zilei:

Cooperarea în domeniul energetic dintre Republica Moldova și Azerbaidjan are un potențial important – este una dintre temele discuției dintre președinta Maia Sandu și omologul său azer, Ilham Aliyev. Discuțiile s-au desfășurat în marja Forumului Diplomației din Antalya, Turcia, organizat de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, și care a reunit lideri politici, diplomați și experți internaționali, oferind o platformă de dialog privind provocările regionale și globale.

***

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, declară la Washington că integrarea europeană și politica monetară calibrată sunt pilonii stabilității macroeconomice a Republicii Moldova. Anca Dragu a participat în SUA la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM).

Guvernatoarea BNM spune că sistemul bancar din Republica Moldova este stabil, bine capitalizat și guvernat eficient, iar testele de stres recente confirmă că, chiar și în cazul unor scenarii adverse, băncile sunt reziliente, cu niveluri de capital peste pragurile de reglementare.

***

Autoritățile promit că lucrările de reabilitare a barajului de la lacul de acumulare Costești-Stânca se vor finaliza mai rapid decât termenul stabilit inițial. Ministerul Mediului de la Chișinău menționează că, deși planul inițial era pentru doi ani, ritmul de execuție va permite încheierea lor până la sfârșitul acestui an, transmite IPN.

Ministerul menționează că până acum au fost realizate aproximativ 30% din lucrările prevăzute.

Barajul Costești-Stânca, situat la frontiera dintre Republica Moldova și România, a fost construit în 1978. Acesta este reparat și modernizat pentru prima dată după 20 de ani. Ministerul Mediului a anunțat începerea lucrărilor de reabilitare acum cinci luni, în decembrie anul trecut.

***

Mai multe localități din raioanele Nisporeni, Fălești, Hâncești și Ungheni au fost deconectate sâmbătă de la energia electrică, în urma unor defecțiuni tehnice produse la stația electrică Nisporeni, anunță Ministerul Energiei.

Pentru a limita impactul avariei și a reduce numărul consumatorilor afectați, a fost conectată linia de 110 kV prin care Republica Moldova este legată de România în regim insularizat”, informează Ministerul Energiei.

Cauza deconectărilor de energie electrică din raioanele Nisporeni, Fălești, Hâncești și Ungheni, potrivit ministerului de profil, a fost o ruptură de conductor pe circuitul care alimentează stația electrică Nisporeni, provocată de condițiile meteo nefavorabile, în special vântul puternic.

***

În Republica Moldova este astăzi zi liberă, creștinii marchează Paștele Blajinilor. Cu câteva zile înainte, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, iar în ziua Blajinilor oamenii vin pentru a pomeni numele celor răposați, a sfinți bucatele aduse de familie și a oferi pomeni.

La Chișinău, circulația va fi restricționată pe străzile Socoleni și Doina, învecinate cu cel mai mare cimitir din oraș. Doar transportul public are acces în zonă, pentru a reduce aglomerația.

Potrivit IGP, polițiștii sunt la datorie în toată țara pentru a asigura ordinea publică. Participanții la trafic sunt îndemnați să respecte indicațiile polițiștilor care dirijează circulația și să manifeste calm și responsabilitate în trafic.

Datele din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei sunt brutale: doar 1% din deplasările zilnice din București se fac pe bicicletă. În Copenhaga sau Amsterdam procentul depășește 30%, iar în multe orașe germane e peste 15%.

Nu e o chestiune culturală sau de mentalitate, doar o problemă de infrastructură. Oamenii nu merg pe bicicletă acolo unde nu există piste sigure și continue.

Paradoxul e că Bucureștiul e sufocat de mașini, dar are una dintre cele mai mici utilizări ale bicicletei din Europa.

În orașele cu infrastructură velo serioasă, trecerea s-a produs nu prin educație, ci prin construcție: pistele apar, oamenii le folosesc.

Masterplanul și proiectul I Love Velo, care ar trebui să lege prin piste o parte dintre sectoarele orașului, sunt pașii corecți, însă după ani de piste rămase pe hârtie, scepticismul e îndreptățit.

Jurnal de știri

După decenii de demilitarizare, Europa este nevoită să se reînarmeze, mai ales după atacul sălbatic al Rusiei împotriva Ucrainei. Discutăm astăzi cu Răzvan Pârcălăbescu, președintele Federației Patronatelor din industria de apărare, director general Romarm, diplomat și expert în studii de securitate.

O discuție cu domnul Laurențiu Gheorghe, lector universitar în cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea București

Zi crucială pentru Guvern: PSD votează susținerea pentru premierul Bolojan. Consultare cu rezultat așteptat, după zile de atacuri tot mai dure (HotNews) -  Miopia politică: de ce ne sabotăm singuri? (Profit.ro)

Zi crucială pentru Guvern: PSD votează susținerea pentru premierul Bolojan. Consultare cu rezultat așteptat, după zile de atacuri tot mai dure (HotNews)

În jur de 5.000 de membri PSD vor decide azi, în prime-time, dacă vor continua alături de Ilie Bolojan sau dacă îi retrag sprijinul politic. 

Evenimentul „Momentul Adevărului”, care are loc luni, într-o sală din Parlament, începe la ora 17:00 și este de așteptat să dureze în jur de două ore, așadar, votul ar putea avea loc în jurul orei 19:00, scrie HotNews. 

Lideri din partid au „promovat” evenimentul cu trei zile înainte prin postări pe Facebook cu texul: „Ajunge. Până aici. Votez la momentul adevărului. Din toată țara. Cu o singură voce”.

Sorin Grindeanu a declarat vineri, la finalul, penultimei întâlniri regionale care precedă reuniunea de pe 20 aprilie, că „vom avea o nouă realitate de luni încolo. O nouă realitate politică care va fi una nouă nu doar pentru PSD, ci și pentru PNL, și pentru USR, și pentru AUR chiar”. 

Între timp,„singurul bolojenist din PSD” spune înainte de votul de azi din partid că „Sunt mulți ca mine, dar le e teamă. Și la conducere e o anumită teamă”.

„Sorin Grindeanu încearcă, cu ultimele puteri, cu disperare, aș putea spune, să scape și de Bolojan, dar să scape și de familia Olguța și Claudiu Manda”, declară Constantin Toma, primarul social-democrat al orașului Buzău, într-un dialog cu HotNews. 

Constantin Toma a câștigat primul mandat de primar al municipiului Buzău în 2016. Acum, se află la al treilea mandat, iar la alegerile din 2024, a fost ales de buzoieni cu 78% din voturi. În trecut, l-a criticat pe fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, l-a susținut pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025, iar acum reproșează actualei conduceri PSD că duce partidul „ca morcovu-n pământ”.

Ilie Bolojan, exclusiv pentru B1 TV. Cum explică refuzul de a demisiona din funcție. Premierul acuză PSD că are motive politice pentru a-l demite: „Unii oameni din conducerea PSD şi-ar dori un premier de tip marionetă”. Consecințele actualei crize politice

Ilie Bolojan spune că nu va demisiona dim funcția de premier pentru că PSD nu a venit cu alternative la actualul program de guvernare și nu i-a reproșat că nu a luat măsurile care trebuiau adoptate. 

Premierul denunță climatul de instabilitate provocat de PSD. Șeful Executivului declară că PSD se profilează ca partid de opoziţie în interiorul coaliţiei de guvernare. De multe ori, susține el, social-democrații ar fi mințit afirmând că nu au participat la deciziile luate.

Nu există alte soluții decât măsurile de austeritate pe care le-a adoptat, chiar dacă au avut consecințe dramatice pentru majoritatea românilor, a întărit Bolojan la postulB1 TV.

Întrebat dacă va înlocui miniștrii PSD cu miniștri tehnocrați, după ieșirea acestora din guvern, așa cum se preconizează, premierul a precizat că va adopta soluțiile prevăzute de Constituție în astfel de cazuri. Astfel, miniștrii demisionari vor fi înlocuiți cu alți membri ai cabinetului, în prima fază.

Premierul susține că nu-și dorește altă funcție.

Scenarii de criză la vârful puterii: cum poate rezista Guvernul Bolojan și de ce abandonarea premierului ar însemna „moartea” PNL (Adevărul)

Miza politică a momentului se mută luni la PSD, unde aproximativ 5.000 de delegați sunt așteptați să voteze retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor „Adevărul”, rezultatul este o formalitate: premierul va primi un ultimatum de 3 zile pentru a demisiona. Dacă acesta refuză, singura cale de supraviețuire rămâne formarea unui guvern minoritar, formulă care, conform analistului Cristian Hrițuc, poate funcționa constituțional timp de 45 de zile. În acest interval de foc, executivul Bolojan va fi total dependent de jocul celor de la AUR, care vor monitoriza ca debarcarea premierului să nu fie decontată ca o victorie a social-democraților. Totuși, avertizează Hrițuc, greul va cădea pe umerii PNL: dacă după cele 45 de zile liberalii „îl lasă din brațe” pe Bolojan sub presiunea PSD, partidul riscă dispariția politică.

Nu ne era de ajuns recesiunea, acum mai trebuie să intrăm şi într-o criză politică care să ne arunce într-o criză totală, din care să pierdem tot ce s-a câştigat în ultimii ani din punct de vedere economic (Ziarul Financiar)

Intrăm în cea mai tensionată săptămână politică de după alegerile prezidenţiale din 2025, odată ce PSD, principalul partid al coaliţiei care asigură guvernarea, a anunţat că pleacă din guvern dacă premierul Ilie Bolojan, PNL, nu-şi dă demisia. Iar acesta a anunţat că nu îşi dă demisia.

Nu ştiu cum vor trata pieţele financiare, care asigură finanţarea bugetului de stat şi finanţarea altor proiecte, această criză politică care nu duce nicăieri - nici nu va aduce o creştere economică peste noapte, nu va reduce deficitul bugetar, nu va majora salariile şi pensiile, nu va relansa investiţiile private ci dimpotrivă, va crea o stare şi mai proastă în economie şi în business.

Nu ştiu pentru ce se luptă actualii politicieni, partidele care asigură guvernarea, PSD cu PNL, Sorin Grindeanu cu Ilie Bolojan, dar ştiu că rezultatele din economie şi din business sunt destul de proaste la începutul acestui an, atrage atenția Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Opinii: Miopia politică: de ce ne sabotăm singuri? (Profit.ro)

Politicianul român de astăzi pare convins că un câștig pentru celălalt este automat o pierdere pentru sine. Această patologie a spiritului politic ne-a adus într-un punct critic. Riscul de a fi aruncați într-o criză politică profundă, în an cu acută instabilitate economică, este iminent. O criză politică suprapusă peste o criză bugetară, economică și energetică va fi, cu certitudine, un șoc care va reseta negativ toate eforturile de consolidare economică de până acum. Cine va plăti factura? Nu politicienii care se bat pentru câteva procente în plus în sondaje, ci economia reală, mediul de afaceri privat care susține bugetul de stat și, în final, cetățeanul care suportă consecințele inflației și ale lipsei de investiții.

 Avem nevoie de o revenire la rațiune, îndeamnă editorialistul Profit.roDaniel Apostol. În opinia sa, miopia politică nu este doar o greșeală, este o formă de trădare a așteptărilor publice. Cetățenii nu mai vor să audă despre neînțelegeri între parteneri de guvernare, vor să vadă rezultate. Vor să vadă predictibilitate fiscală, stabilitate administrativă și un plan concret de țară care să nu depindă de toanele unui lider sau de calculele electorale ale unui partid. 

Gloria Bistrița și CSM București vor trebui să se depășească pe sine în returul meciurilor din sferturile Ligii Campionilor la handbal pentru a se califica în Final Four-ul de la Budapesta. De un singur gol depinde soarta echipelor noastre care au pierdut la limită prima manșă.

A fost un weekend intens, plin de emoții, în care handbalul ne-a amintit încă o dată de ce ne captivează atât de profund, ținându-ne cu sufletul la gură până în ultimele secunde. Cele două echipe românești care ne reprezintă în Liga Campionilor, CSM București și Gloria Bistrița, au pierdut la un singur gol în prima manșă a sferturilor Ligii Campionilor și au nevoie, deși diferența de recuperat este minimă, să se mobilizeze la maximum în returul de duminica viitoare pentru a se califica în careul de ași al competiției, Final Four-ul de la Budapesta.

Gloria de la egal la egal cu Brest

La Bistrița, Gloria, revelația acestui sezon în Liga Florilor, liderul surpriză al competiției interne, a pierdut cu 35-36 însă a dat o replică solidă franțuzoaicelor de la Brest, aflate și ele pe primul loc în campionatul din Franța.

Deși a fost condusă la cinci goluri în repriza a doua, Gloria a revenit spectaculos, susținută de energia tribunelor din Teraplast Arena, și a pierdut la un singur gol, având chiar posibilitatea de a termina la egalitate la ultima fază, dacă mingea aruncată de la distanță de spaniola din lotul Bistriței, Paula Arcos, nu ar fi trecut milimetric pe lângă bară. A fost un moment dramatic care ar fi făcut un pic dreptate, pentru că bistrițencele cu So Delgado în mare formă, autoare a 8 goluri, a jucat de la egal la egal cu Brest, o echipă cu un buget colosal, care a terminat pe primul loc în grupa B a competiției.

Antrenorul Gloriei, spaniolul Carlos Viver, artizanul succesului acestei echipe în sezonul 2025-2026  a aplicat o  strategie riscantă, 7 contra 6, cu care a destabilizat defensiva adversă, dar va trebui să inventeze o tactică miraculoasă în retur pentru ca Gloria să se califice în careul de ași de la Budapesta. Brest pleacă cu prima șansă pentru că are mai multă experiență în Ligă, nu a pierdut decât un singur meci pe teren propriu în toate competițiile în ultimele 11 luni, în timp ce Gloria Bistrița este nou venită în Liga Campionilor, demonstrând totuși că poate rivaliza cu echipele de top ale Europei.

Extrema dreaptă a Gloriei, Sonia Seraficeanu, marcatoare a 7 goluri s-a bucurat de atmosfera de la meci :

”Mă bucur că sala a fost plină. Sunt mulțumită de felul cum am luptat, de efortul depus și cred că șansele de calificare sunt în continuare egale”.

CSM are șanse mari să-și învingă în retur coșmarul ultimelor sezoane

În Danemarca, scenariul a fost la fel de tensionat. CSM București s-a confruntat din nou cu Esbjerg, echipa care a elimint-o de fiecare dată în ultimii ani în Liga Campionilor. Cu norvegianca Henny Reistad în zi de grație, autoare a 9 goluri, gazdele păreau să se desprindă decisiv la scorul de 21-17, dar CSM a revenit impresionant.

Apărarea reorganizată, intervențiile portarului Eriksson și determinarea echipei au dus la egalarea din minutul 58. Finalul, însă, a fost crud: o ratare de la 7 metri a lui Hansen și un atac irosit au permis gazdelor să câștige la limită, 26-25, un deznodământ cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. De data aceasta  tigroaicele nu s-au întors însă cu capetele plecate din Danemarca, iar șansele de calificare în retur sunt mari ținând cont că nu trebuie să recupereze decât un singur gol în fața propriilor suporteri în infernul din Sala Polivalentă.

Chiar dacă CSM a avut șanse să plece neînvinsa din Danemarca, antrenoarea Bojana Popovici a găsit motive de satisfacție :

“A fost un meci bun, sunt mândră de jucătoarele mele pentru că Eisbijerg este o echipă foarte bună care poate rula multe jucătoare, are în componență cele mai bune handbaliste din lume și nu a fost ușor să joci împotriva lor. Dar trebuie să ne gândim că a fost doar o repriză din acest playoff, a doua repriză o vom avea la București și suntem conștiente că va fi la fel de greu. Avem 7 zile să pregătim acest duel și cu suportul fanilor sper să putem ajunge acolo unde ne dorim cu toții”.

Handbalista Elisabeth Omoregie, de 8 ani la echipă, a spus jumătate în română jumătate în engleză care este visul său cu CSM București:

“Cu siguranță am un vis pe care vreau să îl transform în realitate, de aceea am rămas în toţi aceşti ani aici. Desigur, vreau să merg în Final Four şi mai departe să câştig Champions League”.

Al treilea oraș ca mărime al Estoniei, Narva, ar putea deveni punctul nevralgic al Uniunii Europene într-o prezumtivă confruntare cu forțele Moscovei. Și totul pleacă de la o campanie online pornită din Rusia.

În ultimele săptămâni, pe numeroase conturi anonime în limba rusă au fost postate meme-uri și mesaje care cer preluarea Narvei și a comitatului Ida-Viru din jur, pe care le descriu drept „pământ rusesc”.

Mulți observatori se tem că orașul este pe cale să se desprindă de restul țării pentru a crea o „Republică Populară” prietenoasă cu Moscova.

Campania amintește de operațiunile informaționale care au precedat incursiunile Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei  și alimentează speculațiile internaționale conform cărora Kremlinul ar putea profita de ocazie pentru a testa flancul estic al NATO.

Pentru Politico, nu este greu de înțeles de ce Narva a fost aleasă drept țintă. Reporterii publicației europene au mers acolo pentru a evalua situația.

Aflat la granița de nord-est a Estoniei, cu doar un râu de 100 de metri care îl separă de Rusia, orașul se află mai aproape de Sankt Petersburg decât de capitala Estoniei, Tallinn.

Nouăzeci și opt la sută dintre cei 50.000 de locuitori ai Narvei sunt vorbitori de limbă rusă. Peste o treime dețin pașapoarte rusești, iar o treime sunt pensionari, mulți dintre ei fiind nostalgici în mod deschis față de perioada sovietică, atunci când regiunea era o putere industrială.

Primul care a atras atenția asupra campaniei online Narva a fost site-ul estonian anti-propagandă Protastop.

”O prostie completă”

Într-un articol detaliat publicat la jumătatea lunii martie, acesta a detaliat felul în care conturile în limba rusă de pe TikTok și Vkontakte, versiunea rusească a Facebook, au repostat timp de săptămâni întregi mesaje și meme-uri de pe un canal Telegram care promovau o preluare a regiunii de către o miliție.

O mare parte din conținut a fost în mod clar conceput pentru a șoca și a distra. Au fost folosite numeroase imagini cu animale, în special pisici. O postare modificată arăta un câine mic cu steagurile Letoniei, Lituaniei și Estoniei pe frunte, cu gura acoperită de o mână mare pe care scria „NATO nu va veni”.

Situl estonian a avertizat că la baza tonului frivol se afla un mesaj deliberat care „normalizează retorica din jurul secesiunii și separatismului”.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a numit aceasta „o operațiune de dezinformare creată de Rusia pentru a semăna discordie”. Iar într-o postare pe X, ministrul de externe Margus Tsahkna a respins rapoartele drept „o modalitate ieftină de a provoca confuzie și indignare”, îndemnând oamenii „să rămână calmi și informați!”.

Însă pentru Katri Raik, primărița orașului, episodul indică un risc diferit: o mână de troli ruși visează la un scenariu destabilizator, cu consecințe foarte reale. Ea spune că povestea este „complet falsă, o prostie completă”. Întrebată dacă Narva va fi următoarea țintă a Rusiei, ea asigură că nu există omuleți verzi în oraș.  

”Rusia este mereu foarte bună la propagandă și mă enervează când oamenii nu înțeleg asta”, mai spune ea” pentru Politico.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Noi negocieri între Statele Unite și Iran urmează să înceapă astăzi în Pakistan. Între timp, Donald Trump își continuă amenințările la adresa Iranului. Care sunt șansele unui acord? – se întreabă comentatorii.  

”Trump amenință din nou că va distruge infrastructura iraniană”, constată Le Figaro.

Pe rețeaua sa de socializare, președintele american a declarat că speră ca Teheranul să accepte un acord, deoarece în caz de refuz, „Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”.

Vicepreședintele american JD Vance nu va conduce delegația americană care va negocia cu Iranul la Islamabad luni, a confirmat Donald Trump duminică într-un interviu acordat ABC News.

Vance a condus delegația americană weekendul trecut în timpul discuțiilor inițiale cu oficialii iranieni, care s-au încheiat cu un eșec.

După cum transmite CNN, ”comentariile lui Trump au alimentat confuzia cu privire la oficialii care vor fi prezenți la discuțiile de la Islamabad, președintele declarând doar că „reprezentanții” săi vor fi prezenți la discuții.

Citeste siIranul nu intenţionează să participe la noi negocieri de pace cu SUA

Dacă Trump ar decide în cele din urmă să călătorească în Pakistan în cazul în care se va materializa un acord final, este probabil ca Vance să fie nevoit să se întoarcă mai întâi în SUA.

Serviciul Secret nu își dorește ca Vance și președintele să fie în același loc și în același timp, nu doar în ceea ce privește călătoriile în regiune în contextul războiului în desfășurare și al riscurilor de securitate, ci și pentru călătoriile interne, potrivit unor surse familiarizate cu politica Serviciului Secret.

Noile negocieri vor avea loc la peste o săptămână după ce Vance a fost prezent în Pakistan împreună cu Witkoff și Kushner pentru o primă rundă de discuții. Aceste negocieri s-au încheiat fără un acord”.

Potrivit Politico, ”experții în drept internațional au avertizat că atacurile asupra infrastructurii civile ar putea constitui o crimă de război.

Însă negocierile dintre SUA și Iran au devenit din ce în ce mai tensionate pe măsură ce blocada americană asupra Strâmtorii Hormuz continuă.

Citeste siNavele încep să se întoarcă din Strâmtoarea Ormuz după ce Iranul a reimpus restricţii

Iranul a promis recent că va restricționa numărul de nave care pot trece prin strâmtoare și a batjocorit apelurile Uniunii Europene de a o redeschide”.

BBC amintește că ”nu va fi prima dată când negociatorii din SUA și Iran se vor întâlni în Pakistan pentru discuții de pace.

Acum doar o săptămână, vicepreședintele american JD Vance s-a întors acasă de la Islamabad fără un acord.

În timp ce ambele părți au plecat cu mâinile goale și  s-au învinovățit reciproc pentru eșec.

Între timp, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a condus delegația Teheranului în negocieri, a sugerat că SUA nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene”.

Listarea pe Bursă a unor pachete minoritare la unele companii de stat este contestată vehement de PSD. Este o abordare care poate bloca restructurarea firmelor de stat. Nu ar fi prima oară când se întâmplă acest lucru.

Este pur și simplu debusolant să constați atacul virulent pe care îl face un partid, chiar și social-democrat, la adresa intenției de listare pe Bursă a unor pachete minoritare de acțiuni de la câteva companii cu capital majoritar de stat.

Un subiect apropiat este și cel al restructurării întreprinderilor de stat. Declarativ, PSD susține reforma, dar senzația este că de fapt își dorește o restructurare „marca PSD”, adică o „schimbare” în care nu se schimbă nimic.

În anii 90, cohorte de muncitori în fostele întreprinderi socialiste manifestau pe străzile Bucureștiului strigând un slogan care a făcut carieră: „Nu ne vindem țara!” Adică, nu vindem întreprinderile de stat. Acest elan contestatar susținut și de politicienii aflați la putere a făcut ca România să piardă primul val al investițiilor străine care s-a oprit în Ungaria și în Polonia.

În cele din urmă, „s-a vândut țara”. Adică, după un deceniu, 1990-2000, în care au acumulat datorii, au fost susținute din bani publici, au fost căpușate de politicieni sau „băieți deștepți”, au pierdut o mare parte din piața externă și cea internă, întreprinderile de stat s-au privatizat sau restructurat sub presiunea lipsei de performanță și a nevoii de a ține sub control cheltuielile bugetare.

Deci, istoria ne arată că amânarea restructurării companiilor de stat nu face decât să complice situația, nu să o rezolve. În cele din urmă, restructurarea va fi făcută sub impulsul pieței.

Puseul de naționalism economic din anul 2026 este surprinzător. Suntem, totuși, la peste 35 de ani de la căderea comunismului și ar fi de așteptat ca mentalitatea politicienilor și a publicului să fie mult mai deschisă către o economie privată. Mai ales în condițiile în care cele 1.500 de companii cu capital de stat au pierderi istorice de 14 miliarde de lei, după cum a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.

Mai grav este că valul de naționalism economic se ridică pe afirmații mincinoase. În sensul că nu este vorba despre „vânzarea companiilor strategice”, ci despre cel mult listarea pe piața de capital a unor pachete minoritare, care în unele cazuri, cum ar fi Romgaz sau Hidroelectrica, nu fac decât să completeze cota de acțiuni deja prezente deja pe Bursa de la București.

Este o discuție separată cea legată de definirea așa-numitelor companii strategice, cea mai simplă întrebare fiind: pot fi considerate strategice companii precum Tarom sau CEC Bank? Din multe puncte de vedere, răspunsul este nu. Dar esența problemei este că și o companie strategică poate avea o cotă din capital, nu majoritară, listată la Bursa de Valori București.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a demontat punct cu punct observațiile PSD. Sintetic, explicațiile sunt următoarele: programul de guvernare prevede explicit listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni, jalonul numărul 443 din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în luna august a.c., iar legislația românească identifică listarea ca instrument de de transparență, disciplină corporativă și acces la capital. Să mai adăugăm și ședințele periodice ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat.

Sunt suficiente argumente pentru ca procesul de listare și restructurarea întreprinderilor de stat să înceapă. Marea problemă este că PSD, partid aflat la guvernare, dorește să blocheze din nou orice încercare de restructurare a companiilor de stat. De fapt, niciodată social-democrații nu au luat decizii concrete de eficientizare a firmelor cu capital de stat. De fiecare dată au fost doar declarații, doar măsuri cosmetice, fără nicio decizie care să permită schimbarea. PSD vrea să păstreze companiile de stat cum sunt acum, adică o formă a pușculiței de partid și a politicienilor.

Acum 35 de ani, într-o Românie abia ieșită din cenușa tranziției, cineva a avut curajul să viseze o universitate care să lege Bucureștiul de campusurile americane și să aducă „stilul de viață” al educației occidentale aici, acasă. Din acest vis al profesorului Ion Smedescu s‑a născut Universitatea româno‑americană.

E o școală aparte care a crescut generații întregi de economiști, juriști, specialiști în IT, turism și sport. E vorba de o comunitate care astăzi numără mii de absolvenți răspândiți prin companii și instituții din toată lumea.

La 35 de ani de la înființare, îi avem alături pe Costel Negricea, rectorul universității. Este omul care a dus mai departe acest proiect și l‑a conectat la standardele internaționale. Il avem cu noi si pe Lucian Botea, prorector pentru parteneriate și digitalizare. Lucian este arhitectul conexiunilor dintre universitate, mediul de afaceri și noul val de antreprenori și inovatori.

Împreună vom povesti cum arată culisele unei „perle rare” din peisajul universităților private. Vom explora ce înseamnă să construiești o comunitate și cum se pregătește universitatea pentru viitor într-o lume în care inteligența artificială rescrie definiția meseriei de profesor.

Stați cu noi la „Noi venim din viitor” ca să descoperim de ce, pentru mii de tineri, această universitate nu este doar o clădire cu săli de curs ci locul unde și‑au descoperit vocația, prietenii, mentorii și curajul de a‑și imagina un viitor mai mare decât ei.

Mai multe despre Universitatea Româno-Americana puteti afla la adresa : rau.ro.

Acum un an, Marie Birot a decis să părăsească Insula Reunion pentru a se muta la Trondheim, în Norvegia. O schimbare radicală de viață pentru această autoare care organizează ateliere de scriere.