Istoria României

În acest episod vorbesc despre popularitatea și charisma lui Ion Iliescu, dar și despre anturajul său de oameni de încredere. Vorbesc despre afacerile deșănțate și țepele economice care au proliferat sub protecția statului și a relațiilor clientelare improprii: antreprenori ieșiți din Securitate sau din vechiul PCR, scandalul bancar, privatizările lente și preferențiale, schema piramidală Caritas și contrabanda. Însă apare la orizont și perspectiva alinierii internaționale, în foruri suprastatale. Progresele României în acest sens sunt încă mici și șovăielnice, dar începe acum angajarea pe o direcție occidentală. Încheierea unui tratat bilateral cu Ungaria îi supără pe naționaliști. Presiunea internă cauzată de presa independentă, de opoziție și de societatea civilă duce la rezultate diferite în alegerile din 1996. PDSR intră în opoziție, iar Ion Iliescu devine primul șef de stat al României care cedează puterea în mod pașnic.

În acest episod, vorbesc despre climatul haotic al României între 1990 și 1992. Explic succesul lui Ion Iliescu în fața electoratului și structura lipsită de succes a opoziției. În perioada dintre alegeri, are loc cea mai violentă mineriadă și apare noua Constituție a României. Campania electorală din 1992 are un peisaj politic mai viu și mai dinamic, însă plin de personaje și opinii problematice din punct de vedere democratic. FSN se rupe în două, iar naționaliștii devin esențiali formării unei majorități parlamentare.

În acest episod, vorbesc despre primele luni ale tranziției spre regimul postdecembrist. Mai întâi, discut parcursul defectuos al României pe direcția democrației, arătând că elementele de bază ale unei democrații solide lipsesc cu desăvârșire la începutul anilor '90. CFSN își arată ușor adevăratele intenții, acaparând structurile vechiului Partid Comunist și anunțându-și candidatura la viitoarele alegeri. Izbucnesc proteste în stradă, stinse cu ajutorul minerilor din Valea Jiului, în prima "mineriadă". Tensiunile interetnice, rezultat al anilor de naționalism, duc la izbucnirea unor violențe la Târgu Mureș. Prin toate aceste evenimente noi, recunoaștem totuși puternice senzații de déjà vu.

În acest episod vorbesc despre câteva subiecte conexe regimului comunist și Revoluției de la 1989, care nu s-au încadrat în narațiunea principală

În acest episod, vorbesc despre surprizele neplăcute ale Revoluției din 1989, dar și despre fuga și execuția soților Ceaușescu.

În acest episod, vorbesc despre începutul Revoluției de la 1989. Frustrările românilor erup la Timișoara, unde un miting pentru susținerea pastorului reformat László Tőkés degenerează într-o revoltă. Curând, revoltei i se adaugă violența, iar autoritățile încearcă să o înăbușe. Având impresia unei pacificări a Timișoarei, Ceaușescu pleacă în ultima sa vizită de stat, în Iran. La întoarcere, e clar că nimic nu s-a încheiat. Pentru a arăta susținerea populară, Ceaușescu ia decizia neinspirată de a convoca un miting popular, vorbind oamenilor din balconul Comitetului Central. Dar tocmai mitingul acesta se transformă în primele proteste de la București. Noaptea, autoritățile deschid focul asupra oamenilor. Cuprins de remușcări, ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, se sinucide în circumstanțe suspecte. A doua zi, cuplul Ceaușescu părăsește clădirea CC cu elicopterul, iar românii triumfă. Televiziunea Română e ocupată de revoluționari și preia transmisia. Dar încă nu s-au jucat toate cărțile.

În acest episod, vorbesc despre protestele din RSR, care încep să fie îngrijorătoare pentru regim, în ciuda obstinației lui Ceaușescu de a le prescrie ca "huliganism". În 1987, au loc proteste masive la Brașov, soldate cu distrugeri și dispersarea mulțimii cu gaze lacrimogene, câini și blindate. Protestează și comuniștii cu ștate vechi, în felul lor: apare Scrisoarea celor Șase. Pe plan internațional, lucrurile stau prost: au loc reforme, blocul socialist se transformă, Zidul Berlinului cade. Marginalizat, Ceaușescu rămâne ca ultim bastion al comunismului și e reales la al XIV-lea Congres PCR. După plata integrală a datoriilor externe, în acea iarnă românii așteaptă să intre căldura în casele lor. Dar mai degrabă vor ieși ei în stradă.

În acest episod, vorbesc despre problemele sociale ale RSR în prima parte a anilor '80 și despre decizia lui Ceaușescu de a plăti integral datoria externă a statului. Din păcate, abordarea e una care pune greul pe umerii populației, iar măsurile îi lasă pe români cu adevărate traume transgeneraționale. Alături de măsuri improprii pentru import/export, care vor distruge în fapt economia fragilă a țării, populația suferă de foame, frig și igienă precară. Apar raționalizările, surogatele de alimente și improvizațiile proaste (atât tehnice, cât și în viața de acasă). Dar în ciuda "strângerii curelei", continuă cultul personalității cuplului Ceaușescu, construcțiile megalomanice și așteptările imposibile de la cetățeni. Corupți de puterea absolută și acum în vârstă, Nicolae și Elena găsesc sprijin unul în celălalt.

În acest episod, vorbesc despre mai multe evenimente notabile ale anilor '70, sub formă de antologie.

Funcțiile, Congresele și Pârvulescu -- cumulul de funcții și perfecționarea sistemului de putere, deținut acum de cuplul Nicolae & Elena Ceaușescu. Congresele al XI-lea și al XII-lea. Incidentul luării de cuvânt a lui Constantin PârvulescuCultul personalității -- cum au evoluat comparațiile bombastice, care erau complexele Ceaușeștilor și cum au ajuns la gunoi portretele "într-o ureche"Ce aveți de zugrăvit? -- marile proiecte de construcție. Transfăgărășanul, metroul din București și altele. Calculatorul Felix.Epoca (medaliilor) de Aur -- succesul de la Montreal din 1979, punerea sub observație a Nadiei ComăneciDezastru! -- povestea inundațiilor din 1975 și a cutremurului din 1977Fuga sănătoasă -- fuga din țară a trupei Phoenix, a lui Pacepa și a soților KarolyiAntemineriada -- protestul minerilor din Valea Jiului și primele strigăte puternice de "Jos Ceaușescu!"

În acest episod, vorbesc despre relațiile diplomatice ale României din anii '70, manifestate mai ales prin vizitele lui Nicolae Ceaușescu în străinătate. Începând de la Acordurile de la Helsinki, e destul de clară poziția conducătorului RSR față de țările capitaliste. În perioada următoare, se leagă mai multe prietenii cu statele din Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud, de unde Ceaușescu se alege cu diamante, plimbări și promisiuni. Una dintre promisiuni, aceea a petrolului iranian, va provoca o criză destul de mare la începutul anilor '80. Povestesc și vizitele celebre din SUA și Marea Britanie, dar și despre oximoronica "luptă pentru pace" a regimului.

În acest episod, Ceaușescu își atinge perioada de maximă glorie. La invazia Cehoslovaciei, el se opune sovieticilor și reușește să se impună pe plan internațional ca un adevărat lider. Rar vorbesc "de bine" regimul său, dar realmente tactica medierilor internaționale dă roate, iar Ceaușescu se vizitează cu de Gaulle și Nixon, iar românii sunt mândri, pentru prima dată după mulți, mulți ani.

În acest episod, vorbesc despre transformarea regimului Ceaușescu în ceea ce cunoaștem noi, astăzi, sub forma clișeului-Ceaușescu. Încep cu realizările prezentate la cel de-al X-lea Congres și realitățile din spatele lor. Apoi, secretarul general al PCR se transformă în ideolog al unui nou tip de comunism, asemănător aceluia din China sau Coreea de Nord. Cultul personalității crește, marcând cultura, arta și economia, înghițind atât munca, dar și timpul liber al românilor. Până în 1976, Ceaușescu scapă și de tovarășii lui Dej, promovând "yesmeni" și pe Elena Ceaușescu.

În acest episod încep povestea anilor "cei buni" ai regimului Ceaușescu. Vorbesc despre vizita lui la Moscova, pentru "firmanul de domnie", apoi despre rutina zilnică, personalitatea și viața lui de zi cu zi. La conducerea partidului, se fac mai multe schimbări, prin apariția tovarășilor noi, tineri și energici... dar și obedienți. Vorbesc apoi despre viața oamenilor de rând, cu toate aspectele ei: unde locuiau românii, cum își petreceau timpul, câți bani aveau și cum funcționau sistemele paralele de pile și troc cu produse rare. Analizăm împreună datele statistice despre viața cea bună, ca să vedem că, sub stratul de aparențe, roțile sistemului scârțâie. Vorbesc apoi despre celebrul decret anti-avort, care aduce Partidul chiar și în dormitoarele oamenilor. În decembrie 1967, prin cumul de funcții, Ceaușescu devine și primul om în stat, nu doar din partid.

În acest episod vorbesc despre medierea rupturii sino-sovietice. Politica externă de independență față de URSS devine cel mai important subiect și criteriu politic pentru conducerea partidului. Aflat pe patul de moarte, Dej îl propune ca succesor pe Apostol. Maurer e de acord cu Apostol, Apostol e de acord cu Apostol, Ceaușescu și restul membrilor Biroului Politic sunt și ei de acord cu Apostol. Drept urmare, e ales Ceaușescu. La Congresul din 1965, apar schimbări mari și pline de speranță pentru România.

În acest episod, vorbesc despre copilăria lui Nicolae Ceaușescu și ascensiunea lui înspre cele mai înalte funcții de partid. Aflat la București și muncind ca ucenic de cizmar, el e atras de mișcarea comunistă. Arestat de mai multe ori, tânărul arată o determinare și o fidelitate remarcabilă față de partid. La Doftana și în alte penitenciare, e luat sub aripa "greilor", care îl simpatizează. După intrarea în legalitate a partidului, prietenia cu ilegaliștii din închisori se dovedește a fi tare utilă, iar Ceaușescu devine, până la 36 de ani, al doilea om în Partid. Pe plan politic, e plăcut a fi omul care numește oameni în funcții. Viața devine și ea mai dulce, familia Ceaușescu bucurându-se de ani buni și fericiți.

În acest episod, vorbesc despre Gheorghe Gheorghiu-Dej. Reiau activitatea lui din perioada interbelică, pentru a explica istoricul numelui "Dej", dar și fundamentele poziției lui ca lider al ilegaliștilor din închisori. Vorbesc apoi de moartea lui Stalin, de raportul "secret" al lui Hrușciov și de capacitatea de adaptare a lui Dej la noua situație internațională. Spre sfârșit, regimului Dej pune bazele cultului personalității, a ușoarei liberalizări și a reluării relațiilor diplomatice cu occidentul, lucruri ce vor deveni mai târziu "ștampile" ale lui Nicolae Ceaușescu.

În acest episod, descriu metodele de educare și re-educare din perioada stalinistă a regimului comunist (și nu numai). Vorbesc astfel despre cenzură, despre reforma învățământului, despre așa-zisul feminism al regimului și despre experimentele grotești de re-educare din închisori ("Experimentul Pitești") și de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

În acest episod, vorbesc despre eradicarea facțiunilor "secretariatului" și a "moscoviților" din Partidul Muncitoresc Român, prin care Gheorghe Gheorghiu-Dej își face drum spre conducerea personală a partidului și implicit a RPR.

În acest episod, vorbesc despre măsurile luate de comuniști după abdicarea regelui: proclamarea Republicii Populare Române, o Constituție ce definește noi reguli de joc, dar și primele demersuri pentru colectivizare, naționalizare și subminare a cultelor religioase. Iar pentru tineri, apare o organizație irezistibilă, care deschide porțile sociale cu prețul "modic" al adeziunii la ideologia comunistă.

În acest episod, vorbesc despre perioada de coabitare dintre comuniști și Regele Mihai I, în care acesta din urmă își păstrează rolul ca șef al statului, însă devine un soi de prizonier în propria funcție. Comuniștii și regele sunt legați unii de alții și încearcă subminarea adversarului prin diverse tactici, însă în cele din urmă, la finele anului 1947, Mihai I e forțat să abdice și să plece în exil.

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea Partidului Comunist din România de la înființare, prin perioada de ilegalitate și până la numirea guvernului Petru Groza.

În acest episod, abordez trei teme legate de Al Doilea Război Mondial, care nu și-au avut locul în narațiunea principală. Prima e legată de Holodomor și de alte atrocități petrecute în Europa Centrală și de Est, o zonă care a suferit violență extremă în secolul al XX-lea pe fondul poziționării geografice între doi titani. A doua se referă la inovațiile științifice aduse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și modul în care ele au ajuns ulterior la civili. În fine, a treia temă e legată de prezentarea războiului ca fiind o luptă a binelui contra răului. Vorbind despre masacrul a mii de ostași români la Oarba de Mureș, totul pare... cam relativ.

În acest episod, vorbesc despre contextul internațional la finele celui de-Al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece. Urmăresc conferințele Aliate din timpul războiului și efectele lor asupra situației postbelice. Apoi, vorbesc despre ultimele operațiuni militare până la capitularea Germaniei și Japoniei, inclusiv despre contribuția română în războiul anti-nazist din Europa. Înspre anii '50, devine destul de clar că România trebuie să se descurce în sfera de influență a URSS. Americanii nu vor veni în timpul Războiului Rece, lăsând mai multe țări din Europa Centrală și de Est cu un sentiment amar de trădare.

În acest episod, vorbesc despre germenii Războiului Rece și eforturile diplomatice ale românilor de a încheia un armistițiu cu Aliații. În august 1944, trupele sovietice intră pe teritoriile României, iar pe data de 23 Regele, alături de armată și Blocul Național Democratic operează lovitura de stat prin care Antonescu e înlăturat de la putere, iar România se aliniază cu Aliații împotriva Axei. Spre finele episodului, vorbesc despre soarta lui Ion Antonescu în procesul său din 1946 și despre propaganda comunistă care a transformat evenimentele de la 23 august într-o victorie proprie.

În acest episod, descriu bătălia de la Stalingrad. În vara lui 1942, prioritățile armatei germane se schimbă, angajând grupul de armate Sud, din care fac parte și trupele române. Operațiunea "Albastru", modificată de Hitler, personal, în repetate rânduri, duce armatele Axei până la Stalingrad, unde urmează bombardamente și lupte sângeroase. Războiul urban este unul greu și îndelungat, iar concentrarea Axei asupra orașului Stalingrad duce la ignorarea unor puncte vulnerabile pe flancurile din sector. În acea iarnă, sovieticii declanșează operațiunea Uranus, de încercuire a coaliției Axei, recapturând Stalingradul și schimbând sorții războiului.

În acest episod, vorbesc despre începutul promițător al Operațiunii Barbarossa și înaintarea fulgerătoare a trupelor Axei pe teritorii sovietice. La Odessa, Armata Română întâmpină mari dificultăți, iar după capturarea orașului vor ordona represalii crunte, masacrând populația de evrei din zonă. Transnistria devine o zonă a deportărilor și ghetourilor, atât pentru evrei, cât și pentru romi. Înaintarea Armatei Române continuă înspre est în zona Mării Azov și prin Harkov. Operațiunea Barbarossa își schimbă sorții în iarna lui 1941, determinându-l pe Hitler să-și schimbe prioritățile, vizând acum zona Cotul Donului și, în fine, orașul Stalingrad.

În acest episod, vorbesc despre chimia dintre Ion Antonescu și Hitler în ceea ce privește războiul rasial în est. Continui cu celebrul "Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!", un ordin care avea să emoționeze o țară întreagă. Țara nu știa însă mare lucru despre alte ordine de-ale lui Antonescu, anume Pogromul din Iași, în care mii de evrei și-au pierdut viața, împușcați sau captivi în "trenurile morții". Între timp, ofensiva românească are succes iar Operațiunea München, de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord, e realizată cu succes. În ciuda protestelor politicienilor și a opiniei publice, Ion Antonescu își continuă angajamentele de război înspre est, trecând Nistrul pentru a sprijini Wehrmachtul în Operațiunea Barbarossa.

În acest episod, vorbesc despre perioada în care România a funcționat ca Stat Național Legionar, printr-o alianță dificilă dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară. La începutul anului 1941, are loc "rebeliunea legionară", o serie de evenimente desfășurate împotriva regimului Antonescu și, în mod tragic, împotriva evreilor. Discut, de asemenea, istoria și modurile de propagare ale antisemitismului în România și, în general, în Europa.

În acest episod, urmărim evenimentele ultimelor episoade din perspectiva lui Ion Antonescu. Elev premiant, militar cu o carieră strălucită, decorat și având relații cu întreg spectrul politic, Antonescu e văzut ca o soluție perfectă pentru criza din 1940. Numit premier și învestit cu puteri excepționale, el devine astfel noul conducător de facto al statului. La abdicarea lui Carol al II-lea și accederea la tron a lui Mihai I, acest titlu se formalizează. Astfel, Ion Antonescu, într-o coabitare incomodă cu legionarii, va consfinți alianța cu Germania nazistă.

În acest episod, vorbesc despre perioada premergătoare celui de-Al Doilea Război Mondial în România, despre jocurile diplomatice duble din perioada neutralității și despre cedările teritoriale din anii 1939 și 1940, prin care România pierde aproximativ o treime din teritoriu și o treime din populație. Atât în zonele predate Uniunii Sovietice, cât și în nordul Transilvaniei, cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena, au loc evenimente lipsite de umanitate.

În acest episod, vorbesc despre cauzele și începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. După o fulminantă ascensiune la putere, un tip cu mustață ciudată începe să anexeze teritorii după bunul plac. Inamicii săi sunt încremeniți, speriați de perspectiva unui nou război. La 1 septembrie 1939, însă, războiul începe realmente, prin invazia Poloniei de către Germania Nazistă. România, neutră dar benevolentă, asigură evacuarea trupelor și tezaurului polonez. În mod șocant, cei doi inamici naturali, Hitler și Stalin, se înțeleg la neagresiune prin pactul Ribbentrop-Molotov. După luni întregi de stat pe gânduri, în așa-numitul "război fals", Franța cade prin blitzkrieg. Trupele Aliate sunt evacuate la Dunkirk cu nave, bărci și bărcuțe civile, Churchill devine premier al Marii Britanii și în sfârșit lumea realizează că Al Doilea Război Mondial a început.

În acest episod, vorbesc despre măsurile represive luate împotriva legionarilor după instaurarea regimului carlist. Codreanu, nicadorii și decemvirii sunt asasinați după ce li se înscenează evadarea din închisoare. Legionarii ripostează asasinându-l pe premierul Armand Călinescu. Au loc reglări de conturi în stradă, iar cadavrele sunt expuse, deși episodul se petrece în interbelic, nu pe vremea lui Țepeș. În cele din urmă, forțat de circumstanțele internaționale, Carol al II-lea începe demersuri de conciliere cu legionarii.

În acest episod, evenimentele se precipită. Legionarii continuă să crească în popularitate, dar abordează și noi metode de a-și elimina adversarii. Începând cu asasinarea premierului I. Gh. Duca, anii '30 cunosc violențe grave. În cele din urmă, Carol al II-lea găsește momentul oportun pentru a-și impune regimul autoritar.

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea dreptei în politica și în societatea românească interbelică. Explic mai întâi spectrul politic și câteva criterii de poziționare pe el, apoi vorbesc despre factorii care duc la orientarea spre noi "soluții" socio-politice. Având ca model regimul fascist din Italia, în România se fac câteva experimente similare. Liga Apărării Național Creștine are un oarecare succes, însă vedeta mișcărilor de dreapta va fi Legiunea Arhanghelului Mihail. Astfel, explorăm ce anume oferă această organizație societății românești și cum ajunge ea să joace în încleștarea de putere care urmează.

În acest episod, vorbesc despre moartea regelui Ferdinand, aventurile prințului moștenitor Carol și criza dinastică. În 1930, după ce își detronează fiul, își marginalizează politic mama, își exilează soția și îi joacă pe politicieni unii împotriva altora, regele Carol al II-lea se poate declara satisfăcut cu situația. Sau nu?

În acest episod, explorăm socio-economic perioada interbelică a României. E o poveste a contrastelor, în care vedem ce se ascunde în spatele imaginii "perfecte" a interbelicului românesc.

În acest episod, vorbesc despre câteva teme ale Primului Război Mondial și nu numai, pe care nu am reușit să le abordez pe parcursul ultimelor episoade. Subiectele sunt: corpurile de voluntari români de pe teritoriile străine, diferențele dintre specializările militare ale timpului (ce e un vânător sau un roșior?), contribuția marinei la Primul Război Mondial, ocupația germană, rolul și contribuția Cuplului Regal, dar și muzica patriotică a timpului.

În acest episod, vorbesc despre Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu România, în 1918. Deși suntem obișnuiți să discutăm toate acestea "en gros", situația fiecărei regiuni e unică. România Mare va fi scena podcastului pe întreaga perioadă interbelică și reprezintă un vis împlinit al poporului român, cum poate nici nu reușesc să exprim.

În acest episod vorbesc despre Războiul Român-Ungar, conflict care se poate încadra în Primul Război Mondial, sau poate fi văzut ca o replică sau un eveniment separat. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Ungaria devine republică, iar mai apoi comuniștii preiau puterea prin regimul lui Béla Kun. România e la început într-o stare incertă, însă mai apoi, recunoscută ca aliată a Antantei și prinsă geografic între două țări comuniste, decide a trece Tisa și a ocupa Ungaria. Antanta nu tocmai aprobă aceste acțiuni, dar în cele din urmă francezii folosesc prilejul pentru a obține putere politică în Europa. Tratatul de la Trianon consfințește Unirea Transilvaniei cu Regatul României, așa cum a propus Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia pe 1 decembrie 1918.

În acest episod, vorbesc despre intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial, despre principiile de bază ale păcii postbelice și despre schimbările teritoriale și sociale survenite în urma celor 4 ani. Pe scurt, totul se schimbase.

În acest episod, vorbesc despre Defecțiunea Rusă din Primul Război Mondial și efectele ei, alături de efectele Revoluției Bolșevice. Vorbesc despre ce înseamnă comunismul și cum arăta el în viziunea lui Lenin, care sunt impedimentele în aplicarea unui comunism ideal și ce au avut de spus germanii în ieșirea Rusiei din Război. Rămasă singură și încercuită, România e forțată de circumstanțe să încheie o pace separată cu Puterile Centrale, care nu e însă ratificată de regele Ferdinand. În funcția de premier accede Alexandru Marghiloman. În primăvara lui 1917, Basarabia, una dintre provinciile rupte din Imperiul Țarist după preluarea puterii de către bolșevici și încheierea păcii de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, va cere ajutorul militar al României. Toate acestea duc spre Unirea Basarabiei cu România, fiind prima regiune care se alătură viitoarei "România Mare".

În acest episod, vorbesc despre reorganizarea Armatei Române după campania din 1916 și victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Printre subiectele aferente, e și misiunea militară franceză, condusă de unul dintre cei mai iubiți francezi ai României, Henri Berthelot. Vorbim și despre tipurile de armament, despre aventuri amoroase și legi care trec... doar atunci când ajunge cuțitul la os.

În acest episod, vorbesc despre înfrângerea Armatei Române în a Doua Bătălie de pe Valea Jiului, urmată de ocuparea Munteniei și retragerea statului român pe teritoriul Moldovei.

În acest episod vorbesc despre operațiunea de apărare a trecătorilor din Carpați. În repetate rânduri, atacurile Puterilor Centrale sunt respinse de Armata Română. Apoi, e o discuție delicată: Cui îi aparține loialitatea unui ardelean? Armatei Austro-Ungare sau Armatei Române. Pe fundalul bătăliilor, vorbesc și despre două personalități remarcabile: Ecaterina Teodoroiu (pentru a vedea cum "rezistă" propaganda de război în timp) și generalul Ioan Dragalina (pentru a vedea cum gândește un comandant bun).

În acest episod vorbesc despre planul de război al României la intrarea în Primul Război Mondial. Numit "Ipoteza Z", se va dovedi că, în practică, lucrurile stau cu totul altfel, iar lipsa de consecvență și experiență din eșalonul de comandă va duce la rezultate dezastruoase. După un început bun în Transilvania, prioritățile Armatei se schimbă, dar se lovesc de un inamic redutabil pe frontul de sud. Apoi, prioritățile se schimbă iarăși, începând lupta pentru trecători. La Oituz, se fac remarcați comandanți precum Constantin Prezan și Eremia Grigorescu, în fruntea "Diviziei de Fier". Se naște, astfel, deviza "Pe aici nu se trece!".

În acest episod vorbesc despre considerentele intrării României în Primul Război Mondial, și despre perioada de neutralitate. Conștienți că nu pot rămâne neutri până la final, românii participă atât de pregătiri de ultim moment, cât și la negocieri diplomatice care să-i avantajeze cât mai mult la finele războiului. În cele din urmă, România intră de război alături de Antanta, fiindu-i promise, în caz de victorie, teritoriile austro-ungare cu majoritate etnică românească.

În acest episod vorbesc despre încoronarea lui Carol I ca rege, având coroana de oțel lucrată din zburătura unui tun capturat la Plevna. Vorbesc despre motivele transformării României în Regat și despre alegerea unui succesor în persoana principelui Ferdinand. Apoi, trec prin cele mai importante evenimente din România, dinaintea Primului Război Mondial: dominația politică a regelui, răscoalele țărănești și participarea la Al Doilea Război Balcanic. În cele din urmă, discut decizia prin care România a rămas neutră la începutul Primului Război Mondial, moartea regelui Carol I și visul reîntregirii neamului printr-o posibilă alianță cu Antanta.

În acest episod, vorbesc despre cauzele și precursorii Primului Război Mondial. Fără a avea conceptul de "război mondial", omenirea se îndreaptă în pași rapizi spre unul dintre cele mai sângeroase conflicte din istoria ei. De la formarea blocurilor de alianțe (vorbesc și despre aderarea României la Tripla Alianță), la tensiunile din Balcani, destrămarea Imperiilor (chestiunea otomană, proiectul de federalizare al Austro-Ungariei, germenii revoluției bolșevice) și cursele de înarmare... nu glonțul lui Gavrilo Princip a pornit războiul. Ci cursul terifiant al istoriei.

În acest episod, vorbesc despre protestele românilor din Transilvania față de Compromisul dualist. În Pronunciamentul de la Blaj și în Memorandumul din 1892, ei își cer drepturile și egalitatea socială și politică. Pentru a nu periclita intrarea României în Tripla Alianță, inițial memorandiștii sunt lăsați în pace. Însă procesul lor din 1894 va face valuri în presa internațională, în opinia publică și printre românii din România.

În acest episod vorbesc despre Transilvania de după Revoluțiile de la 1848. Austria implementează neo-absolutismul, prin care strânge șurubul asupra națiunilor de pe teritoriul Imperiului. Curând însă, aproape falimentari, austriecii realizează nevoia unui compromis. "Ausgleich", Compromisul dintre Ungaria și Austria, duce la reformarea imperiului sub numele de Imperiul Austro-Ungar, cu unele consecințe importante pentru Transilvania, care trece acum sub administrarea directă a Ungariei. În această perioadă, se înființează Partidul Național Român, care luptă pentru drepturile românilor din Transilvania.

În acest episod vorbesc despre atacul de la Smârdan, cucerirea rețelei de fortificații a Vidinului și predarea cetății propriu-zise. În paralel, Războiul ruso-turc se încheie, iar Tratatul de la San Stefano, revizuit ulterior la Congresul de la Berlin, va determina rezultatul final. Mai multe state obțin independența sau autonomia, dar rezultatul va fi în cele din urmă nesatisfăcător. E o chestiune de timp până când interesele conflictuale ale Marilor Puteri și naționalismul balcanic vor duce la noi războaie. Nu în ultimul rând, vorbesc despre participarea românilor timoceni la evenimentele acestui război.

În acest episod vorbesc despre noile evenimente din Războiul ruso-turc de la 1877-1878. După capturarea Plevnei, mai multe țări se alătură războiului pentru a-și obține independența, iar drumul rușilor spre Plovdiv, Edirne și Istanbul e deschis. Înspre Dunăre, românii primesc misiunea de a captura Vidinul. Nu în ultimul rând, vorbesc despre arta cu temă istorică, mai ales în ceea ce privește tabloul lui Nicolae Grigorescu, "Atacul de la Smârdan".

În acest episod vorbesc despre primele evenimente ale războiul ruso-turc de la 1877, printre care și asalturile nereușite ale rușilor la Plevna. De voie, de nevoie, românii sunt chemați în ajutor, iar armata mixtă, română și rusă, e comasată și trece sub comanda lui Carol I. De aici, pornește drumul greu de a căuta și cuceri redutele otomane. Dar prima zi de asalt aduce și prima victorie, după o bătălie sângeroasă. Ce a însemnat capturarea Griviței pentru români? Eu cred că a fost cheia de boltă a moralului pentru întregul război.

În acest episod, vorbesc despre compromisurile pe care clasa politică și Carol I sunt nevoiți să le facă pentru stabilizarea țării. Carol amenință cu abdicarea, dar reușește în cele din urmă să ajungă la un echilibru politic. Însă, curând, se întrevede posibilitatea unui compromis pe plan extern, care le poate aduce românilor Independența mult-visată. Pe 10 mai 1877, Independența e proclamată, dar cine o va câștiga pentru noi?

În acest episod, Locotenența Domnească e în căutarea unui prinț străin pentru a ocupa funcția de domnitor al Principatelor. După refuzul lui Filip de Flandra, funcția i se propune lui Carol de Hochenzollern-Sigmaringen, care, după unele deliberări, pornește cu acte false, prin teritoriu inamic, spre noua lui țară. Aici, va întâmpina o răscoală la Dăbuleni, dar curând va convinge românii că este exact omul potrivit, la timpul potrivit și în locul potrivit. Vorbesc și despre adoptarea primei Constituții și despre subtextul ei îndrăzneț.

În acest episod vorbesc despre tinerețea și caracterul lui Alexandru Ioan Cuza, despre marile reforme și tendințele autoritare. Vorbesc despre calitățile, uneori înșelătoare, ale unui bun lider politic și despre ce e "prea mult" sau "prea tare" în ceea ce privește modernizarea socială. Nu în ultimul rând, în încheiere vedem că pasiunile niciodată nu afectează un singur aspect al vieții.

În acest episod vorbesc despre Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească, formând astfel România. După ce descriu puțin societatea acelor timpuri, spun povestea unirii de la Adunările ad-Hoc, la recunoașterea Unirii administrative strict pe perioada domniei lui Cuza.

În acest episod, repet o groază de lucruri care s-au mai întâmplat. Eforturile muntenilor și moldovenilor de a-și moderniza țările și poate chiar a le uni... par atât de greu de realizat. Parcă de fiecare dată s-ar întoarce în același punct, prin aceleași evenimente, cu aceleași rezultate. Și dacă, totuși, de data aceasta e diferit? Nu e asta definiția nebuniei? Vorbesc despre consecințele Revoluției de la 1848, despre Convenția de la Balta Liman și domniile stabilite atunci: Barbu Știrbei și Grigore al V-lea Ghica. Apoi, despre Războiul Crimeii și încă o ocupație rusă a principatelor române, cum am tot avut "plăcerea" în ultimul timp. Nu în ultimul rând, despre cum principatele prind, în fine, lozul câștigător.

Atenționare: episodul e formulat ca un drinking game (joc de băut) și poate fi problematic pentru anumite persoane.

În acest episod vorbesc despre desfășurarea războiului din Apuseni din 1848-1849, despre personalitatea tăioasă a lui unui lider ce nu crede în promisiuni nici înainte, nici după război. De asemenea, pe lângă Avram Iancu, mai apar poveștile comandanților, sfârșitul revoluțiilor și o lecție tristă despre aprecierea eroilor.

În acest episod vorbesc despre aspectele Revoluției Maghiare de la 1848 și despre mișcarea românească, pe care unii o numesc tot revoluție, alții contra-revoluție. Vorbesc despre liderii marcanți ai adunării de la Blaj, o adunare cuminte și disciplinată despre care toată lumea are doar cuvinte de laudă. Despre intelectuali, despre preoți și episcopi, despre vorbitori din tribune. Dar situația oficială și discuțiile cuminți se împiedică în situația de fapt și de drept, la firul ierbii. Când vorbitorii iau arma în mână, atunci lucrurile devin periculoase.

În acest episod vorbesc despre Revoluția de la 1848 în Țara Românească și despre aceia care au realizat-o: huligani deveniți astăzi eroi. Vorbesc despre declanșarea revoluției, conținutul Proclamației de la Islaz și germenii unei noi constituții, despre certurile interne și momentele bune sau rele ale susținerii populare. În plus, dacă erați curioși, povestesc și despre steagurile tricolore pe care *aproape* le-a avut țara noastră.

În acest episod, vorbesc despre retragerea administrației rusești a lui Pavel Kiseleff din țările române. Deși rușii și turcii au introdus în Regulamentele Organice dispoziții despre organizarea unor alegeri, prima pereche de domnitori este numită, nu aleasă. Aceștia, Alexandru Dimitrie Ghica și Mihail Sturza, vor încerca să fie cuminți, să păstreze echilibrul între imixtiunea externă și curentul naționalist. În 1848, însă, curentul naționalist câștigă, așa că vorbesc și despre Revoluția pașoptistă din Moldova... cea mai "cuminte" dintre cele trei despre care vom vorbi.

În acest episod vorbesc despre perioada de după Revoluția lui Tudor Vladimirescu, primele domnii pământene din noul secol, Convenția de Akkerman și Tratatul de la Adrianopol. Apoi, după un nou război ruso-turc, sub administrația lui Pavel Kiseleff, Țările Române trec prin schimbări sociale și reforme de modernizare, inclusiv prin elaborarea Regulamentelor Organice. Și, cu acestea, ne pregătim de o nouă etapă.

În acest episod vorbesc despre antipatia dintre Tudor Vladimirescu și Alexandru Ipsilanti eteristul și despre deteriorarea principiilor revoluționare, direct proporțional cu personalitatea liderului ei. În cele din urmă, otomanii, eteriștii, boierii și chiar pandurii simt miros de sânge, iar soarta lui Tudor este una tragică.

În acest episod vorbesc despre ce înseamnă o pârghie în fizică, dar și în societate. De ce pârghii dispune Tudor Vladimirescu în Revoluția sa? Cine pe cine manipulează, cât contează jurămintele și alianțele? Fie că e vorba de Tudor, de eteriști, de otomani sau ruși, ce compromisuri sunt dispuși să facă fiecare? Dincolo de discuția complicată despre sistemul de pârghii, vorbesc despre structura organizației Eteria, alegerea lui Alexandru Ipsilanti ca lider al ei, calitățile organizatorice ale lui Tudor Vladimirescu, începuturile răscoalei, Proclamația de la Padeș, concentrarea de la Țânțăreni, marșul spre București și noua alianță cu boierii.

În acest episod, fac bilanțul secolului fanariot în Țara Românească, prin prisma ideii de libertate. Vorbesc despre viața lui Tudor Vladimirescu, despre averea, funcțiile și pasiunile lui. În paralel, apar ultimii doi domnitori fanarioți ai Țării Românești... și o propunere riscantă pentru Tudor.

În acest episod, vorbesc despre preluarea obiceiurilor și ideilor occidentale, prin intermediul studiilor în străinătate. Vorbesc despre impactul Școlii Ardelene și despre membrii ei cei mai importanți, despre eforturile lor înspre reprezentare socială și educație pentru români. Și dacă Supplex Libellus Valachorum, petiția lor, e respinsă de Curtea din Viena, oare putem vorbi despre un eșec total, sau doar despre un mic obstacol?

În acest episod vorbesc despre Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Vorbesc despre elementele comune cu Revoluția Franceză și Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii, despre dorința de libertate și egalitate. Dar ce se întâmplă în caz de eșec?

În acest episod vorbesc despre politica de reformă iluministă și centralizatoare din Imperiul Habsburgic, din timpul Mariei Theresa și a fiului său, Iosif al II-lea. Explorăm câteva aspecte ale radicalizării și cât de important este a citi enunțul unei probleme înainte de a ne apuca de rezolvare.

În acest episod vorbesc despre eforturile de recunoaștere a românilor din Transilvania după absorbirea în Imperiul Habsburgic. Vorbesc despre tensiunile din Biserica Greco-Catolică și dorințele clerului de a păstra ritul de tip bizantin, în timp ce împărații încearcă, dimpotrivă, catolicizarea bisericii. Împăratul numește în Transilvania tocmai un episcop cu educație catolică, iezuită, pe nume Ioan Micu. Dar acesta, numit ulterior Inocențiu Micu-Klein, se dovedește a fi unul dintre cei mai mari susținători al ritului ortodox și al drepturilor românilor. Vorbesc așadar despre cel care pune bazele viitoarei Școli Ardelene, unul dintre primii români care au susținut latinitatea poporului român, despre petițiile lui către Curtea de la Viena și sfârșitul episcopiei sale în urma incidentelor cu Visarion Sarai, predicatorul ortodox trimis de sârbi pentru a împiedica adeziunea la greco-catolicism.

În acest episod vorbesc despre Prima Răscoală Sârbă și despre haiducii care au fost voluntari acolo. Apoi, despre situația jafurilor din Țara Românească în preajma Revoluției lui Tudor Vladimirescu și cum s-au integrat haiducii în armatele lui, unii beneficiind de toată încrederea iar alții doar din nevoia de aliați. Spre sfârșitul episodului, vorbesc despre Tunsu și Grozea, ultima generație a haiducilor și stingerea treptată (și discutabilă, subiectivă) a fenomenului de haiducie în Țările Române.

În acest episod vorbesc despre faptele și legendele haiducilor din timpul stăpânirii fanariote. Printre ei se află Ion Darie Pomohaci și Ștefan Bujor, dar și femeia-harambaș Voichița. Apoi, trecem în sud la dobrogeni, munteni și olteni, vorbind despre Tudor Dobrogeanul, Andrii Popa, Anghel Șaptecai și alții. Pe unii dintre haiducii olteni i-am păstrat însă în rezervă, pentru episodul următor, când i se vor alătura lui Tudor Vladimirescu. Nu în ultimul rând, vorbesc despre importanța miturilor în cultura umană și, specific, ce înseamnă miturile haiducești pentru români.

În acest episod încep seria haiduciei, în care explic factorii care au dus la apariția cetelor de haiduci în Balcani și mai apoi în țările române. Vorbesc despre proveniența haiducilor din diverse pături sociale, despre jafurile civile sau militare, despre abordarea istoriografiei comunistă și despre romanțarea faptelor lor în balade populare. Apoi, mă opresc asupra victimelor și a eforturilor de a prinde și pedepsi haiducii.

În acest episod îmi achit restanța de a vorbi despre domnitorii Țării Românești dintre prima și ultima domnie a lui Alexandru Ipsilanti. Apoi, trec la Moldova unde situația nu e deloc una roz, iar domnitorii au probleme grave cu menținerea autorității și sunt maziliți pe bandă rulantă. Dar tocmai în Moldova începe povestea unui wild-card, a unui domnitor rusofil pe nume Constantin Ipsilanti, care visează, pentru scurt timp, la unirea celor două principate. Să fie așa ceva posibil? Nu în timpul corsicanului care își ține mâna între nasturii de la cămașă.

În acest episod, vorbesc despre cel mai bun domnitor fanariot, Alexandru Ipsilanti. A nu se confunda cu Alexandru Ipsilanti liderul Eteriei, care e nepotul domnitorului. Alexandru pornește pe un ton conciliant și depune enorm de mult efort, lăsând Țării Românești o serie de reforme pentru modernizare și un nou set de legi. Se implică în infrastructură, educație, în sistemul sanitar, în industrie și în modernizarea Bucureștiului, face reforme fiscale și administrative care duc spre un sistem mai transparent și mai eficient. La finele ultimei sale domnii, e schimbat datorită conflictelor cu Osman Pazvantoğlu, zis Pazvante Chiorul. Cu domnitorii Țării Românești complet depășiți de evenimente, răzbunarea asupra oamenilor lui Pazvantoğlu va veni tocmai de la Iancu Jianu, celebrul haiduc oltean.

În acest episod, vorbesc despre cel de-al 6-lea război ruso-turc și Pacea de la Kuciuk-Kainargi, care stabilește noi zone de influență la Marea Neagră și aduce Bucovina în stăpânirea austriecilor. În timpul războiului și după încheierea păcii, conducerea țărilor române se zbate în toate direcțiile, dar ajunge tot în același punct, sub șurubul bine strâns al otomanilor.

În acest episod, încerc să urmăresc firul încâlcit al fanarioților și a familiilor lor rivale, până la izbucnirea celui de-al 5-lea război ruso-turc. Vorbesc despre consecințele păcii de la Passarowitz și a tratatului de la Belgrad, despre sfârșitul lui Mihai Racoviță și despre rivalitatea dintre Grigore al II-lea Ghica și Constantin Mavrocordat. Apoi, e timpul să abordăm legăturile de familie dintre marile familii fanariote ale timpului și să vedem cum Ioniță Călmașul, boier moldovean, se transformă în fanariotul Ienache Callimachi.

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea grecilor fanarioți: cine erau, cum au ajuns în poziții de influență în Imperiul Otoman, ce roluri și funcții îndeplineau și, mai ales, cum au ajuns membri-cheie ai politicii românești. Discut despre linia de demarcație arbitrară a perioadei fanariote și, în cele din urmă, vorbesc despre domniile primului fanariot astfel etichetat, Nicolae Mavrocordat. Episodul acoperă și unele evenimente din Moldova, sub domnia lui Mihai Racoviță.

În acest episod, vorbesc despre domnia scurtă a lui Dimitrie Cantemir, alianța riscantă cu rușii și exilul la curtea lui Petru cel Mare. Un domnitor care a influențat cursul istoriei, atât cu spada, cât și cu stiloul, vorba proverbului.

În acest episod vorbesc despre urmașii lui Constantin Cantemir, Antioh și Dimitrie. În timp ce domnii Moldovei se schimbă ca șosetele, Dimitrie așteaptă puterea politică la Istanbul, reușind, între timp, să-și dezvolte latura academică.

În acest episod, vorbesc despre sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu, de la primele semne ale poziției precare, prin conflictele cu familia Cantacuzino și până la mazilirea sa de către otomani. Vorbesc și despre soarta lui la Istanbul, unde am păstrat editarea la un nivel minim, de dragul autenticității, că nici eu nu sunt robot, iar a vorbi despre asemenea lucruri e destul de greu. În cele din urmă, vorbesc despre soarta familiei Brâncoveanu, despre ultima suflare a domniilor pământene și despre instaurarea fanarioților în Țara Românească.

În acest episod vorbesc despre ascensiunea lui Constantin Brâncoveanu și jocul internațional dintre turci și habsburgi, care l-a ajutat din plin. Abil în gestionarea banilor și a informației, Brâncoveanu e exemplul perfect de domnitor care joacă vecinii pe degete, reușind să păstreze relevanța unui stat mic pe "scena cea mare".

În acest episod încep o serie despre căderea țărilor române sub dominație străină, fără drept de apel. În cazul Transilvaniei, administrația austriacă este o mașinărie de neoprit, care transformă structurile de "vorbă bună" la unele de "dosar cu șină". Mihai Apafi al II-lea încearcă să-și păstreze domnia, dar contextul e complet nefavorabil.

În acest episod vorbesc despre istoria de anduranță, un concept inspirat de personajul lui Rocky Balboa din seria de filme cu același nume. La urcarea pe tron a lui Mihai Apafi, Transilvania e slăbită. Înconjurat de oameni puternici și capabili, autoritatea lui Apafi scade în timp, deși refacerea economică a Transilvaniei reușește. După bătăliile câștigate de austrieci la Viena, Buda și Mohacs, e doar o chestiune de timp ca Transilvania să revină sub autoritatea Habsburgilor, dar în ce condiții? Spre finele episodului, vorbesc despre cadoul otrăvit al lui Leopold Habsburg pentru libertățile religioase și despre înființarea Bisericii Greco-Catolice.

În acest episod vorbesc despre Gheorghe Rákoczi al II-lea și rivalii săi. De asemenea, câteva lucruri interesante despre cultura din Transilvania, eforturile antiotomane și încă o manevră de schimbare a suzeranității.

În acest episod vorbesc despre originile Cantemireștilor și întemeierea dinastiei lor. Discut evenimentele din Rusia, care începe să-și arate colții pe scena politică internațională. Viața lui Constantin Cantemir, zis "bătrânul", e marcată de fapte de vitejie și greutăți, dar ca domn va surprinde prin simț practic și echilibru, reușind să țină domnia timp de 8 ani. Ba chiar să întemeieze, cu bătaie lungă, o mică dinastie. La final, vorbesc și despre domniile lui Constantin Duca.

În acest episod vorbesc despre domniile sinuoase ale lui Gheorghe Duca, ultimul Mușatin oficial și alți domnitori din această perioadă a istoriei moldovenești. Dar, pe lângă domnitori, "se cere" să vorbim și despre doi răsculați: unul căpos pe nume Mihalcea Hîncu și unul resemnat, care va face carieră diplomatică în Asia, pe nume Nicolae Milescu. Vorbesc și despre apariția numelor de familie.

În acest episod, reluăm criza de putere din Moldova, cu aceleași domnii scurte clasice. Într-o paranteză filosofică, vorbesc despre nuanțele de gri etic pe care le aduce istoria și despre fascinația românilor pentru liderii autoritari. Vorbesc apoi despre prețul încrederii în Gheorghe Ștefan, despre popasul lui Gheorghe Ghica la domnia Moldovei și despre originea expresiei "Țara lui Papură-Vodă". Nu în ultimul rând, ajungem la unul dintre cei mai savuroși domnitori, în persoana "bețivului" Eustatie Dabija.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Vasile Lupu în Moldova. Dincolo de conflictele cu Matei Basarab, pun accent pe realizările și personalitatea lui, care sunt uimitoare prin ele însele și nu au nevoie de "cârja" scandalurilor sau a rivalităților cu vecinii.

În acest episod vorbesc despre domniile scurte ce urmează căderii de la putere a Movileștilor. Moldova e scena unor schimbări succesive, a unor greșeli administrative și politice, dar și a unor figuri dubioase, despre care "gurile rele" vă pot spune mai multe.

În acest episod, vorbesc despre lupta pentru supremație dintre doamnele Marghita și Elisabeta Movilă. Victorioasă, Elisabeta putea avea o viață liniștită, dar face o greșeală ce costă... totul.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Ieremia Movilă în Moldova. Pe parcurs, fratele său, Simion, ba domnește în vecini, ba amenință, ba cere bani, ba se ceartă... Conflictul dintre frați angrenează în curând întreaga familie și se arată o nouă luptă pentru supremație.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Șerban Cantacuzino. Printr-un sistem bine pus la punct de ajutor între frați, Șerban devine unul dintre cei mai puternici domnitori ai Țării Românești. Dar nu pentru mult timp...

În acest episod mă achit de datoriile față de Radu Leon, Antonie din Popești și Gheorghe Duca, pe care i-am "sărit" în episodul anterior, de dragul structurii narative. De asemenea, vorbesc despre prima cafenea din Țara Românească și, de acolo, despre istoria cafelei și a cafenelelor. E mai importantă decât credeți, și nu doar pentru că apreciez eu, personal, un cappuccino bun.

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea familiei Cantacuzino și implicarea lor în politica Țării Românești. De la presupușii strămoși bizantini, la "fiul dracului" și până la primul domnitor care poartă numele de Cantacuzino.

În acest episod vorbesc despre noua generație ce răsare în urma domniei lui Matei Basarab. Despre Constantin Șerban (un om de care ghinioanele se țin lanț), despre Mihnea al III-lea Radu (care nici măcar nu apucă să aibă noroc), și despre Gheorghe Ghica (un om care va arde la fel de rapid, dar va lăsa multe în urmă)

În acest episod vorbesc despre celebra rivalitate dintre domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu, omologul său moldovean. Pornită ca o simplă ceartă, avea să cuprindă trei mari războaie, un sigiliu ironic, biserici făcute în ciudă, alianțe și momente de tensiune. Nici nu se putea altfel între doi dintre cei mai încăpățânați și ambițioși domnitori din istoria noastră.

În acest episod vorbesc despre tinerețea lui Matei Brâncoveanu, devenit Matei Basarab odată cu accederea la scaunul domnesc al Țării Românești. Ce fel de om era Matei Basarab? Ce a făcut pentru Țara Românească și la ce capitol îl bate pe Ștefan cel Mare?

În acest episod vorbesc despre domnia scurtă dar agitată a lui Leon Tomșa, un fel de fanariot dinainte ca ei să fie numiți fanarioți. Clica lui de dregători, curtieri și creditori suspecți atrage în curând atenția, iar o răscoală condusă de Banul Aslan și de Matei Basarab îi strică planurile pe termen lung.