Istoria României

În acest episod, vorbesc despre preluarea obiceiurilor și ideilor occidentale, prin intermediul studiilor în străinătate. Vorbesc despre impactul Școlii Ardelene și despre membrii ei cei mai importanți, despre eforturile lor înspre reprezentare socială și educație pentru români. Și dacă Supplex Libellus Valachorum, petiția lor, e respinsă de Curtea din Viena, oare putem vorbi despre un eșec total, sau doar despre un mic obstacol?

În acest episod vorbesc despre Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Vorbesc despre elementele comune cu Revoluția Franceză și Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii, despre dorința de libertate și egalitate. Dar ce se întâmplă în caz de eșec?

În acest episod vorbesc despre politica de reformă iluministă și centralizatoare din Imperiul Habsburgic, din timpul Mariei Theresa și a fiului său, Iosif al II-lea. Explorăm câteva aspecte ale radicalizării și cât de important este a citi enunțul unei probleme înainte de a ne apuca de rezolvare.

În acest episod vorbesc despre eforturile de recunoaștere a românilor din Transilvania după absorbirea în Imperiul Habsburgic. Vorbesc despre tensiunile din Biserica Greco-Catolică și dorințele clerului de a păstra ritul de tip bizantin, în timp ce împărații încearcă, dimpotrivă, catolicizarea bisericii. Împăratul numește în Transilvania tocmai un episcop cu educație catolică, iezuită, pe nume Ioan Micu. Dar acesta, numit ulterior Inocențiu Micu-Klein, se dovedește a fi unul dintre cei mai mari susținători al ritului ortodox și al drepturilor românilor. Vorbesc așadar despre cel care pune bazele viitoarei Școli Ardelene, unul dintre primii români care au susținut latinitatea poporului român, despre petițiile lui către Curtea de la Viena și sfârșitul episcopiei sale în urma incidentelor cu Visarion Sarai, predicatorul ortodox trimis de sârbi pentru a împiedica adeziunea la greco-catolicism.

În acest episod vorbesc despre Prima Răscoală Sârbă și despre haiducii care au fost voluntari acolo. Apoi, despre situația jafurilor din Țara Românească în preajma Revoluției lui Tudor Vladimirescu și cum s-au integrat haiducii în armatele lui, unii beneficiind de toată încrederea iar alții doar din nevoia de aliați. Spre sfârșitul episodului, vorbesc despre Tunsu și Grozea, ultima generație a haiducilor și stingerea treptată (și discutabilă, subiectivă) a fenomenului de haiducie în Țările Române.

<

__truncato_root__>

În acest episod vorbesc despre faptele și legendele haiducilor din timpul stăpânirii fanariote. Printre ei se află Ion Darie Pomohaci și Ștefan Bujor, dar și femeia-harambaș Voichița. Apoi, trecem în sud la dobrogeni, munteni și olteni, vorbind despre Tudor Dobrogeanul, Andrii Popa, Anghel Șaptecai și alții. Pe unii dintre haiducii olteni i-am păstrat însă în rezervă, pentru episodul următor, când i se vor alătura lui Tudor Vladimirescu. Nu în ultimul rând, vorbesc despre importanța miturilor în cultura umană și, specific, ce înseamnă miturile haiducești pentru români.

În acest episod încep seria haiduciei, în care explic factorii care au dus la apariția cetelor de haiduci în Balcani și mai apoi în țările române. Vorbesc despre proveniența haiducilor din diverse pături sociale, despre jafurile civile sau militare, despre abordarea istoriografiei comunistă și despre romanțarea faptelor lor în balade populare. Apoi, mă opresc asupra victimelor și a eforturilor de a prinde și pedepsi haiducii.

În acest episod îmi achit restanța de a vorbi despre domnitorii Țării Românești dintre prima și ultima domnie a lui Alexandru Ipsilanti. Apoi, trec la Moldova unde situația nu e deloc una roz, iar domnitorii au probleme grave cu menținerea autorității și sunt maziliți pe bandă rulantă. Dar tocmai în Moldova începe povestea unui wild-card, a unui domnitor rusofil pe nume Constantin Ipsilanti, care visează, pentru scurt timp, la unirea celor două principate. Să fie așa ceva posibil? Nu în timpul corsicanului care își ține mâna între nasturii de la cămașă.

În acest episod, vorbesc despre cel mai bun domnitor fanariot, Alexandru Ipsilanti. A nu se confunda cu Alexandru Ipsilanti liderul Eteriei, care e nepotul domnitorului. Alexandru pornește pe un ton conciliant și depune enorm de mult efort, lăsând Țării Românești o serie de reforme pentru modernizare și un nou set de legi. Se implică în infrastructură, educație, în sistemul sanitar, în industrie și în modernizarea Bucureștiului, face reforme fiscale și administrative care duc spre un sistem mai transparent și mai eficient. La finele ultimei sale domnii, e schimbat datorită conflictelor cu Osman Pazvantoğlu, zis Pazvante Chiorul. Cu domnitorii Țării Românești complet depășiți de evenimente, răzbunarea asupra oamenilor lui Pazvantoğlu va veni tocmai de la Iancu Jianu, celebrul haiduc oltean.

În acest episod, vorbesc despre cel de-al 6-lea război ruso-turc și Pacea de la Kuciuk-Kainargi, care stabilește noi zone de influență la Marea Neagră și aduce Bucovina în stăpânirea austriecilor. În timpul războiului și după încheierea păcii, conducerea țărilor române se zbate în toate direcțiile, dar ajunge tot în același punct, sub șurubul bine strâns al otomanilor.

În acest episod, încerc să urmăresc firul încâlcit al fanarioților și a familiilor lor rivale, până la izbucnirea celui de-al 5-lea război ruso-turc. Vorbesc despre consecințele păcii de la Passarowitz și a tratatului de la Belgrad, despre sfârșitul lui Mihai Racoviță și despre rivalitatea dintre Grigore al II-lea Ghica și Constantin Mavrocordat. Apoi, e timpul să abordăm legăturile de familie dintre marile familii fanariote ale timpului și să vedem cum Ioniță Călmașul, boier moldovean, se transformă în fanariotul Ienache Callimachi.

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea grecilor fanarioți: cine erau, cum au ajuns în poziții de influență în Imperiul Otoman, ce roluri și funcții îndeplineau și, mai ales, cum au ajuns membri-cheie ai politicii românești. Discut despre linia de demarcație arbitrară a perioadei fanariote și, în cele din urmă, vorbesc despre domniile primului fanariot astfel etichetat, Nicolae Mavrocordat. Episodul acoperă și unele evenimente din Moldova, sub domnia lui Mihai Racoviță.

În acest episod, vorbesc despre domnia scurtă a lui Dimitrie Cantemir, alianța riscantă cu rușii și exilul la curtea lui Petru cel Mare. Un domnitor care a influențat cursul istoriei, atât cu spada, cât și cu stiloul, vorba proverbului.

În acest episod vorbesc despre urmașii lui Constantin Cantemir, Antioh și Dimitrie. În timp ce domnii Moldovei se schimbă ca șosetele, Dimitrie așteaptă puterea politică la Istanbul, reușind, între timp, să-și dezvolte latura academică.

În acest episod, vorbesc despre sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu, de la primele semne ale poziției precare, prin conflictele cu familia Cantacuzino și până la mazilirea sa de către otomani. Vorbesc și despre soarta lui la Istanbul, unde am păstrat editarea la un nivel minim, de dragul autenticității, că nici eu nu sunt robot, iar a vorbi despre asemenea lucruri e destul de greu. În cele din urmă, vorbesc despre soarta familiei Brâncoveanu, despre ultima suflare a domniilor pământene și despre instaurarea fanarioților în Țara Românească.

În acest episod vorbesc despre ascensiunea lui Constantin Brâncoveanu și jocul internațional dintre turci și habsburgi, care l-a ajutat din plin. Abil în gestionarea banilor și a informației, Brâncoveanu e exemplul perfect de domnitor care joacă vecinii pe degete, reușind să păstreze relevanța unui stat mic pe "scena cea mare".

În acest episod încep o serie despre căderea țărilor române sub dominație străină, fără drept de apel. În cazul Transilvaniei, administrația austriacă este o mașinărie de neoprit, care transformă structurile de "vorbă bună" la unele de "dosar cu șină". Mihai Apafi al II-lea încearcă să-și păstreze domnia, dar contextul e complet nefavorabil.

În acest episod vorbesc despre istoria de anduranță, un concept inspirat de personajul lui Rocky Balboa din seria de filme cu același nume. La urcarea pe tron a lui Mihai Apafi, Transilvania e slăbită. Înconjurat de oameni puternici și capabili, autoritatea lui Apafi scade în timp, deși refacerea economică a Transilvaniei reușește. După bătăliile câștigate de austrieci la Viena, Buda și Mohacs, e doar o chestiune de timp ca Transilvania să revină sub autoritatea Habsburgilor, dar în ce condiții? Spre finele episodului, vorbesc despre cadoul otrăvit al lui Leopold Habsburg pentru libertățile religioase și despre înființarea Bisericii Greco-Catolice.

În acest episod vorbesc despre Gheorghe Rákoczi al II-lea și rivalii săi. De asemenea, câteva lucruri interesante despre cultura din Transilvania, eforturile antiotomane și încă o manevră de schimbare a suzeranității.

În acest episod vorbesc despre originile Cantemireștilor și întemeierea dinastiei lor. Discut evenimentele din Rusia, care începe să-și arate colții pe scena politică internațională. Viața lui Constantin Cantemir, zis "bătrânul", e marcată de fapte de vitejie și greutăți, dar ca domn va surprinde prin simț practic și echilibru, reușind să țină domnia timp de 8 ani. Ba chiar să întemeieze, cu bătaie lungă, o mică dinastie. La final, vorbesc și despre domniile lui Constantin Duca.

În acest episod vorbesc despre domniile sinuoase ale lui Gheorghe Duca, ultimul Mușatin oficial și alți domnitori din această perioadă a istoriei moldovenești. Dar, pe lângă domnitori, "se cere" să vorbim și despre doi răsculați: unul căpos pe nume Mihalcea Hîncu și unul resemnat, care va face carieră diplomatică în Asia, pe nume Nicolae Milescu. Vorbesc și despre apariția numelor de familie.

În acest episod, reluăm criza de putere din Moldova, cu aceleași domnii scurte clasice. Într-o paranteză filosofică, vorbesc despre nuanțele de gri etic pe care le aduce istoria și despre fascinația românilor pentru liderii autoritari. Vorbesc apoi despre prețul încrederii în Gheorghe Ștefan, despre popasul lui Gheorghe Ghica la domnia Moldovei și despre originea expresiei "Țara lui Papură-Vodă". Nu în ultimul rând, ajungem la unul dintre cei mai savuroși domnitori, în persoana "bețivului" Eustatie Dabija.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Vasile Lupu în Moldova. Dincolo de conflictele cu Matei Basarab, pun accent pe realizările și personalitatea lui, care sunt uimitoare prin ele însele și nu au nevoie de "cârja" scandalurilor sau a rivalităților cu vecinii.

În acest episod vorbesc despre domniile scurte ce urmează căderii de la putere a Movileștilor. Moldova e scena unor schimbări succesive, a unor greșeli administrative și politice, dar și a unor figuri dubioase, despre care "gurile rele" vă pot spune mai multe.

În acest episod, vorbesc despre lupta pentru supremație dintre doamnele Marghita și Elisabeta Movilă. Victorioasă, Elisabeta putea avea o viață liniștită, dar face o greșeală ce costă... totul.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Ieremia Movilă în Moldova. Pe parcurs, fratele său, Simion, ba domnește în vecini, ba amenință, ba cere bani, ba se ceartă... Conflictul dintre frați angrenează în curând întreaga familie și se arată o nouă luptă pentru supremație.

În acest episod vorbesc despre domnia lui Șerban Cantacuzino. Printr-un sistem bine pus la punct de ajutor între frați, Șerban devine unul dintre cei mai puternici domnitori ai Țării Românești. Dar nu pentru mult timp...

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod mă achit de datoriile față de Radu Leon, Antonie din Popești și Gheorghe Duca, pe care i-am "sărit" în episodul anterior, de dragul structurii narative. De asemenea, vorbesc despre prima cafenea din Țara Românească și, de acolo, despre istoria cafelei și a cafenelelor. E mai importantă decât credeți, și nu doar pentru că apreciez eu, personal, un cappuccino bun.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod, vorbesc despre ascensiunea familiei Cantacuzino și implicarea lor în politica Țării Românești. De la presupușii strămoși bizantini, la "fiul dracului" și până la primul domnitor care poartă numele de Cantacuzino.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre noua generație ce răsare în urma domniei lui Matei Basarab. Despre Constantin Șerban (un om de care ghinioanele se țin lanț), despre Mihnea al III-lea Radu (care nici măcar nu apucă să aibă noroc), și despre Gheorghe Ghica (un om care va arde la fel de rapid, dar va lăsa multe în urmă)

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre celebra rivalitate dintre domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu, omologul său moldovean. Pornită ca o simplă ceartă, avea să cuprindă trei mari războaie, un sigiliu ironic, biserici făcute în ciudă, alianțe și momente de tensiune. Nici nu se putea altfel între doi dintre cei mai încăpățânați și ambițioși domnitori din istoria noastră.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre tinerețea lui Matei Brâncoveanu, devenit Matei Basarab odată cu accederea la scaunul domnesc al Țării Românești. Ce fel de om era Matei Basarab? Ce a făcut pentru Țara Românească și la ce capitol îl bate pe Ștefan cel Mare?

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre domnia scurtă dar agitată a lui Leon Tomșa, un fel de fanariot dinainte ca ei să fie numiți fanarioți. Clica lui de dregători, curtieri și creditori suspecți atrage în curând atenția, iar o răscoală condusă de Banul Aslan și de Matei Basarab îi strică planurile pe termen lung.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre sfârșitul lui Simion Movilă ca domnitor al Țării Românești, despre ascensiunea lui Radu Șerban și despre finele perioadei rebele. Prin Radu Mihnea, Țara Românească se întoarce sub aripa protectoare a Imperiului Otoman.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre domnia lui Gheorghe Rákóczi I. Cunoscător al subtilităților politice de pe vremea când îl servea pe Gabriel Bethlen, Rákóczi pune osul la reconsolidarea puterii princiare, se bate cu turcii, face bani, intră în Războiul de 30 de Ani și se amestecă în binecunoscuta rivalitate dintre Matei Basarab și Vasile Lupu.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre izbucnirea Războiului de Treizeci de Ani, prin defenestrațiile de la Praga. Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, profită de ocazie pentru a se alia cu Protestanții împotriva Imperiului Habsburgic. Ce reușește să obțină? Depinde pentru cine întrebați: politica internațională nu uită, dar Dieta Transilvaniei vede și desface.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod continuă meciul de "tenis cu piciorul" pe care îl face Transilvania între otomani și habsburgi. Mai întâi, se vede că încă nu e momentul pentru familia Rákóczi. Așa că rămâne între doi bărbați, ambii purtând numele de Gabriel (Gábor). Unul cu vise mai vechi, și unul mai bine ancorat în realitate. Cine să fie Gabi Talent?

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre schimbările de regim din Transilvania anilor 1600, mai ales despre răscoalele anti-imperiale conduse de Moise Székely și Ștefan Bocskai.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

Un episod în care vorbesc despre femeile lui Mihai Viteazul și despre căpitanii senzaționali ai marelui domnitor. Departe de a fi un epilog și atât, adun aici povești nespuse ale suferințelor, luptelor, caracterelor senzaționale adunate în jurul lui Mihai. Și, în cele din urmă, 2-3 cuvinte despre ce a lăsat în urmă acest om.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre pribegia lui Mihai la porțile imperiale, despre revenirea spectaculoasă de la Guruslău, și despre trădarea finală a lui Giorgio Basta.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod povestesc despre anul 1600, acest 2020 al lui Mihai Viteazul. Începe în forță prin cucerirea și alipirea Moldovei, dar apoi pornesc probleme și din exteriorul, și din interiorul noului său "regat". Un episod în care spun bancuri, vorbesc despre copii îmbufnați și încep caietul de datorii al lui Giorgio Basta.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod vorbesc despre decizia lui Mihai Viteazul privind Translivania. Cea care se poate numi alipire, invazie, neutralizare sau oricum altfel, dar pe care o numim, de obicei, Unire. Încerc să-i citesc gândurile lui Mihai, urmăresc cursul bătăliei de la Șelimbăr și efectele ei, inclusiv un cap pierdut, un proiect dinastic și o Horă a Unirii fără Vasile Alecsandri.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

Ce e o victorie? Și ce e o victorie Adevărată™? În acest episod vorbesc despre bătălia de la Giurgiu și alungarea armatei otomane peste Dunăre. Apoi, discutăm ce este un haiduc și ce caută haiducii sârbii și bulgari în serviciul domnului Țării Românești. În cele din urmă, Mihai Viteazul rămâne la Târgoviște, în fruntea unei țări cu resurse puține, într-o alianță pe cale să se destrame. Când fiecare victorie duce spre o nouă gaură la curea, se pun bazele unei idei... interesante.

Support the show (https://www.patreon.com/calinacenan)

În acest episod, creștinismul triumfă, dar Imperiul Roman se sparge în două bucăți. Una supraviețuiește, inclusiv datorită inspirației lui Constantin de a construi o capitală cum nu s-a mai văzut. Goții și hunii, antagoniștii aceestui episod, se dovedesc a fi mai complecși decât lasă filmele să se vadă. Încet, încet, ne apropiem de Evul Mediu.