Reporterii

Când R. Moldova a primit statut de candidată la aderarea la UE, în atmosfera încordată a verii lui 2022, nu a ieșit nimeni în centrul Chișinăului pentru a-și exprima bucuria. S-a sărbătorit zece luni mai târziu, pe 21 mai 2023. Cum a decurs „Adunarea Moldova Europeană” și ce rămâne după ea?

Ce faci mai întâi, dacă vrei să ai o societate mai justă: faci o lege nouă pentru a modela comportamentul oamenilor sau schimbi mai întâi mentalitățile, iar apoi ajustezi legislația la noua realitate? În noul episod din „Reporterii”, examinăm cum se schimbă în R. Moldova situația drepturilor LGBT.

După un an de la lansare, procedura de pre-vetting a intrat într-o nouă fază. Această reformă revoluționară, care a bulversat deja sistemul moldovean de justiție, s-a extins acum de la judecători la procurori și, judecând după primii pași, a luat turații.

Se apropie de final un an de studii fără două universități faimoase ale R. Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol, care au fost absorbite în cadrul unei reforme cauzate de împuținarea studenților. Cum a decurs reforma?

Cum putem produce energie la noi acasă și reduce confortabil consumul, dar și pierderile? În ultima jumătate de an, Paula Erizanu a căutat și găsit răspunsurile, prezentându-le în serialul de reportaje video „Să fie lumină”. Le povestim și prin viu grai într-un nou episod din „Reporterii”.

Când bombardamentele rusești în sudul Ucrainei au cauzat întreruperea livrărilor de curent în R. Moldova, în noiembrie 2022, la școala din Flămînzeni, raionul Sângerei lumina a continuat să ardă.

În acest episod, revenim la întrebarea de ce eliberează statul pașapoarte diplomatice unor persoane care nu se află în slujba statului: mitropoliții celor două biserici ortodoxe din R. Moldova. A fost formulată pentru prima dată în „Reporterii” în ianuarie. Revenim pentru că avem și răspunsuri.

Într-o Republică Moldova cam depopulată, de unde brațele de muncă au cam plecat, unde specialiștii lipsesc mai în orice domeniu și unde, așa cum o auzim tot mai des în ultima vreme, nu prea există capacitate pentru transformări și modernizare, cine sunt oamenii care fac să meargă, totuși, înainte?

Partidul Șor a reluat protestele antiguvernamentale în masă cu afirmația că guvernul nu ar cheltui transparent banii de la donatori. Dar în timp ce cer mai multă transparență financiară de la autorități, organizatorii protestului își camuflează propriile cheltuieli pentru protest.

S-a încheiat procedura de pre-vetting pentru judecătorii care au vrut să candideze la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ciuda regulii noi, care cere să le fie verificate mai întâi averile și interesele. Au trecut cu bine de comisia pre-vetting doar 5, dar 18 au picat testul.

De ce decide un partid (PAS) care a dat președintă de țară și are o majoritate de 63 din 101 de locuri în parlament să-și înlocuiască guvernul? De ce este înlocuit un guvern pe care tot cei care îl înlocuiesc îl laudă că a fost foarte bun și a făcut ceea ce trebuie?

Rămas în urmă de propriul calendar al reformelor pro-europene, guvernul lucrează la un plan nou pentru a spori ritmul de câteva ori, chiar dacă Uniunea Europeană a spus mereu Republicii Moldova că reformele trebuie făcute bine, nu repede.

Când Comisia Europeană a propus, la 24 ianuarie, ca UE să ofere Republicii Moldova încă 145 de milioane de euro a devenit clar că și anul 2023 va abunda de anunțuri despre ajutoare occidentale pentru guvernul moldovean și societatea în ansamblu.Asemenea știri despre ajutoare fără precedent oferite de țări și organizații occidentale au curs în continuu anul trecut, iar Europa Liberă am vrut să afle câți bani a primit efectiv guvernul moldovean și ce a făcut cu ei. Ce am aflat vă povestim și vouă împreună cu Eugen Urușciuc și Virginia Nica, într-un nou episod al podcastului „Reporterii”.

De la 1 ianuarie 2023, și-au încetat existența în urma unei reforme două universități faimoase ale Republicii Moldova, Universitatea Agrară și Universitatea de Stat din Tiraspol. Povestea reformei – într-un nou episod din podcastul „Reporterii”, având-o ca protagonistă pe Liuba Maxim.

Când a votat pe 29 decembrie pentru a-i acorda Mitropolitului Basarabiei dreptul la pașaport diplomatic, majoritatea parlamentară a răscolit probleme vechi și adânci legate și de acordarea acestor pașapoarte, și de relația statului cu biserica ortodoxă, dar și cu propriii cetățeni în sens mai larg. Povestim istoria acestui amendament legislativ într-un nou episod al podcastului „Reporterii” împreună cu Cristina Popușoi și Denis Dermenji, autorii unui mic serial de articole provocat de decizia majorității parlamentare PAS.

Povestim istoria procesului de pre-vetting în primul episod al unui nou podcast, „Reporterii”, împreună cu jurnalista Europei Libere specializată în justiție, Nadejda Coptu.