MOLDOVA ZOOM

Noul Guvern de la Chișinău urmează să fie învestit marți, 21 iulie. Ar însemna că între demisia fostului premier Alexandru Munteanu și învestirea noului cabinet condus de Vasile Tofan ar fi 18 zile. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Candidatul desemnat Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

Temele ediției:

- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și alți lideri europeni au participat, miercuri, la Kiev, la summitul Ucraina – Europa de Sud Est. Detalii, de la Valeria Vițu.

- Uniunea Europeană și Marea Britanie acuză Rusia că a coordonat, prin gruparea de hackeri numită Turla, una dintre cele mai ample campanii de spionaj cibernetic desfășurate în ultimii ani împotriva statelor europene. Potrivit autorităților occidentale, gruparea este controlată de FSB-ul ruseasc și a vizat instituții guvernamentale și infrastructură critică din mai multe țări, inclusiv din România. Republica Moldova nu este menționată în lista oficială a statelor afectate. Totuși, în contextul atacurilor cibernetice și al campaniilor hibride atribuite Moscovei în ultimii ani, experții avertizează că și Chișinăul rămâne expus unor astfel de operațiuni. Liliana Barbăroșie discută subiectul cu analistul politic Mihai Isac, senior redactor la publicația Karadeniz Press.

- Flota fantomă a Rusiei angajează marinari inclusiv din Republica Moldova. Flota fantomă transportă marfa în special în India, China, Pakistan, Turcia, iar uneori și Italia, Georgia sau România, scrie într-o investigație publicația The Insider. Despre urmele lăsate de Flota Fantomă a Rusiei în Republica Moldova și România ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- În marja reuniunii la nivel înalt de la Kiev, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone.

- Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei electrice de tensiune înaltă Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Rețeaua, numită simbolic Linia Independenței, va permite importuri directe din România, fără a mai folosi infrastructura din Transnistria.

- Compania Energocom a cerut majorarea tarifelor la gaze în Republica Moldova cu aproape 50 la sută, motivându-și solicitarea prin creșterea prețurilor de achiziție din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu.

- Tot mai multe țări aduc în discuție pericolul pe care îl reprezintă rețelele de socializare mai ales pentru copii și adolescenți și se gândesc la modalități de a-i proteja pe tineri. O comisie de experți din Germania propune mai multe măsuri pentru protejarea adolescenților pe rețelele sociale, bazate pe reducerea riscurilor și nu pe interdicții generale, inclusiv limitarea telefoanelor în școli până în clasa a 7-a. Partidele din Germania au poziții diferite, după cum aflăm de la William Totok.

Știrile zilei:

Reuniune la nivel înalt în Ucraina: Liderii din Europa de Sud-Est au semnat Declarația comună pentru pace și extinderea UE. În context, președinta de la Chișinău, Maia Sandu, a declarat că aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE este o investiție în securitatea Europei. Maia Sandu a cerut partenerilor occidentali livrarea de sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina și a pledat pentru aplicarea unor sancțiuni economice mult mai stricte, concepute să reducă drastic veniturile bugetare cu care Moscova își finanțează mașinăria de război.

La evenimentul organizat cu ocazia Zilei Statalității Ucrainei a participat și liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și lideri europeni de prim rang, pentru a consolida sprijinul militar, economic și logistic acordat Ucrainei.

În marja summitului de la Kiev, Maia Sandu a discutat cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, și cu prim-ministrul Sloveniei, Janez Janșa. Subiectul a fost sprijinul pe care cele două state membre UE îl pot acorda Republicii Moldova în procesul de armonizare a legislației naționale cu normele comunitare, dar și pe extinderea cooperării economice bilaterale.

***

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la Kiev parteneriatul UE–Ucraina pentru producţia comună de drone, printr-un acord pe care l=a semnat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Acest acord va reuni ingeniozitatea ucraineană şi puterea industrială a Europei”, a subliniat Ursula von der Leyen, fără a dezvălui valoarea financiară a parteneriatului.

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, există deja unităţi de producţie sigure şi bine protejate, capabile să contribuie substanţial la creşterea volumelor. „Prin acest acord, mesajul nostru este clar: a sosit momentul să investim în Ucraina, deoarece aceasta înseamnă să investim în Europa şi să investim în securitatea noastră comună”, a argumentat Ursula von der Leyen.

Preşedintele Zelenski a precizat, la rândul său, că Ucraina produce deja aproximativ 10 milioane de drone pe an, inclusiv modele cu rază de acţiune foarte mare. Ţara îşi propune să dubleze această producţie în perioada următoare, consolidându-şi astfel rolul de actor-cheie în industria dronelor.

Publicația de la Chișinău, Ziarul Național, notează că Ucraina a semnat deja mai multe acorduri de cooperare în domeniul dronelor cu state precum Qatar şi Arabia Saudită, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Sunt pregătite şi alte înţelegeri similare, în special cu Germania, Norvegia, Finlanda şi Canada, ceea ce ar putea extinde şi mai mult reţeaua internaţională de parteneriate a Ucrainei în această industrie strategica.

***

Parlamentul de la Chișinău se va întruni marți, 21 iulie, în ședință plenară pentru a examina Programul de activitate al Guvernului și a acorda votul de încredere noului Cabinet de miniștri, inclusiv componenței acestuia.

Fostul premier Alexandru Munteanu și-a dat demisia în mod neașteptat pe 3 iulie. Pe 11 iulie președinta Maia Sandu a desemnat candidatura antreprenorului Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru. Pe parcursul acestui săptămâni Tofan a avut consultări și miniștri, partide și societatea civilă și a lucrat la programul de guvernare. Iar marți, 21 iulie, cabinetul său urmează să fie învestit.

Vasile Tofan a anunțat zilele trecute că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că primii 100 de kilometri ai Liniei Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune. Testările continuă pentru a pune în funcțiune întreaga linie construită recent, numită simbolic Linia Independenței. Aceasta va putea fi dată în exploatare după punerea sub tensiune și verificarea tuturor celor trei componente principale: Stația Vulcănești, Linia Electrică Aeriană și Stația Chișinău.

Este prima linie electrică de tensiune înaltă care se finalizează în Republica Moldova după independență, în mai bine de trei decenii. Aceasta va permite importul direct de curentul din România, fără ca electricitatea să mai treacă prin regiunea separatistă Transnistria, cum era traseul construit încă în perioada sovietică.

***

Distribuitorul Energocom a cerut astăzi Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică majorarea tarifelor la gaze cu aproape 50 la sută, de la 14,42 lei la 20,93 lei moldovenșeti pe un metru cub.

Compania motivează cererea prin prețurile mai mari de achiziție pe piețele internaționale, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Moment important pentru Chișinău – la Bruxelles a fost deschisă aseară o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. A intrat în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. „Obiectivul nostru rămâne neschimbat: să încheiem negocierile de aderare până în anul 2028 și să fim pe deplin pregătiți pentru aderare până în anul 2030”, a declarat premierul interimar de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, care a condus delegația moldovenească la cea de-a treia conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană care a avut loc aseară la Bruxelles. Valeria Vițu are detalii.

Temele ediției:

- Doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în Federația Rusă. Agenții FSB îi acuză că pregăteau un atac terorist în regiunea Moscovei. Nu este prima dată când cetățenii moldoveni sunt arestați pentru asemenea acuzații. Ne explică povestea Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Rusia este acuzată că poartă de peste două decenii un război tăcut în spațiul cibernetic. Acum, Uniunea Europeană și Marea Britanie răspund prin sancțiuni, atribuind grupării APT Turla, controlată de FSB-ul rusesc, o campanie de spionaj și sabotaj cibernetic desfășurată încă din 2004 împotriva unor instituții guvernamentale, militare și infrastructuri critice din Europa și din statele NATO. Este vizată și România. Discutăm subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, expertul comunității WatchDog de la Chișinău, Andrei Curăraru.

- Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

- Componența noului guvern de la Chișinău, format de candidatul desemnat Vasile Tofan, ar putea fi făcută publică la sfârșitul acestei săptămâni.

- Ambasadorul neacreditat al Rusiei a fost din nou convocat la MAE de la Chișinău.

Știrile zilei:

Obiectivul Republicii Moldova rămâne neschimbat - încheierea negocierilor de aderare la UE până în 2028, pentru a fi pe deplin pregătită pentru aderare până în 2030, a declarat la Bruxelles prim-ministrul interimar al Republica Moldova. Eugeniu Osmochescu.

Acesta a condus delegația moldovenească la ședinta comisiei interguvernamentale Republica Moldova-UE de marți seara, în cadrul căreia a fost deschis un al doilea grup de capitole pentru aderare – politica externă comună de securitate și apărare. Eugeniu Osmochescu a mai subliniat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu UE.

„Vom continua să avansăm cu determinare, responsabilitate și încredere”, a spus premierul interimar.

***

Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

În cadrul summitului vor fi abordate securitatea regiunii, sprijinul pentru Ucraina și parcursul european al țărilor candidate din Europa de Sud-Est.

În marja vizitei, președinta Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu Președintele Zelenski, precum și cu alți lideri internaționali prezenți la Kiev, anunță Președinția de la Chișinău.

***

Ambasadorul neacreditat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, neagă evidențele și contestă că o dronă rusească ar fi explodat luni noaptea în Republica Moldova, în localitatea Copanca, raionul Căușeni. Ozerov a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chișinău, unde i s-a înmânat o notă de protest. La ieșirea de la MAE, ambasadorul neacreditat a prezentat presei viziunea sa: nu ar exista un crater la locul exploziei, iar localnicii nu ar fi auzit vreo explozie.

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, peste 40 de drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Ambasadorul rus a fost de fiecare dată convocat la Ministerul de Externe, iar Chișinăul și-a prezentat protestul față de încălcarea gravă a suveranității de către Rusia și riscurile create pentru securitatea cetățenilor moldoveni.

***

Componența noului guvern de la Chișinău ar putea fi făcută publică la sfârșitul săptămânii. Moldova 1 citează declarația actualului vicepremier al Infrastructurii, Vladimir Bolea, care spune că „vineri ar putea fi anunțată decizia finală”.

Președinta Maia Sandu a desemnat sâmbătă candidatul la funcția de prim-ministru – pe antreprenorul Vasile Tofan. Pe parcursul acestei săptămâni candidatul poartă consultări și discuții cu foștii miniștrii, dar și cu societatea civilă și partidele politice, pentru a pregăti programul de guvernare pe care îl va prezenta în Parlament pentru votul de încredere.

Vasile Tofan a anunțat că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Asociația Promo-Lex, specializată pe respectarea drepturilor omului în regiunea separatistă Transnistria, cere noului premier să fortifice structurile din Guvern responsabile pentru soluționarea problemei transnistrene și reintegrării regiunii separatiste.

Promo-Lex subliniază că problema transnistreană este una dintre prioritățile strategice ale Republicii Moldova, care ar putea avea o valoare deosebită în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului. Fără o arhitectură instituțională care să își asume coordonarea, acest obiectiv rămâne fără acoperire practică. Noul Guvern poate corecta decalajul chiar de la începutul mandatului, printr-un cadru clar de coordonare care să depășească actualul vid instituțional”, susține o declarație a Promo-Lex.

Zi importantă astăzi pentru Chișinău – la Bruxelles este deschisă o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. Intră în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii. Discuțiile au loc într-un context regional de securitate foarte tensionat: războiul în Ucraina și drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Întâmplător sau nu, cel mai recent incident de acest fel a avut loc chiar ieri, în ajunul deschiderii negocierilor de apărare și securitate cu Uniunea Europeană. Discutăm subiectul cu fosta ambasadoare a Uniunii Europene în Muntenegru și a României, în Serbia și în Croația, Oana Cristina Popa, care este în prezent cercetătoare la German Marshall Fund.

Temele ediției:

- Republica Moldova a participat pentru prima dată la reuniunea Coaliției de Voință. Șefa statului, Maia Sandu, a fost prezentă la eveniment la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Discuțiile de la Paris s-au axat pe consolidarea sprijinului pentru Ucraina.

- MAE de la Chișinău a salutat decizia Consiliului Uniunii Europene privind adoptarea pachetului de asistență de 120 milioane euro pentru securitatea R. Moldova. Valeria Vițu vine cu detalii.

- Republica Moldova își formează un nou Guvern. Vasile Tofan, premierul desemnat de Maia Sandu s-a întâlnit cu membrii fostului cabinet, iar săptămâna aceasta ar urma să pregătească programul de guvernare. Între timp, presa de la Moscova se declară profund nemulțumită de noul guvern de la Chișinău. De ce? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

- De ce întreprinderile de stat continuă să fie călcâiul lui Ahile al statului și ce sfaturi ale societății civile au ignorat autoritățile, sfaturi care ar fi prevenit criza de imagine prin care trece acum partidul de guvernare din Republica Moldova, care este și principalul promotor al integrării europene? Răspunsuri – de la expertul economic Adrian Lupușor, directorul centrului analitic Expert Grup de la Chișinău, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroșie.

- Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Știrile zilei:

Președinta Maia Sandu, a declarat că participarea Republicii Moldova, pentru prima dată, la Coaliția de Voință este „un pas firesc”, reiterând că pacea în Ucraina „înseamnă pacea și siguranța” Republicii Moldova. Mesajul a fost transmis după reuniunea formatului internațional de luni de la Paris, la care au participat 37 de state.

Într-o postare publicată după reuniune, Maia Sandu a amintit că, în aceeași zi, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea a 120 de milioane de euro pentru R. Moldova în 2026, bani destinați consolidării capacităților de apărare, în special apărării aeriene.

Președinta a făcut referire și la incidentul de luni noaptea, când o dronă rusească încărcată cu 40 de kilograme de exploziv a căzut și a explodat în Republica Moldova.

„Este un incident care ne-a amintit încă o dată de ce sunt necesare investițiile în apărare. Apărarea Republicii Moldova și pacea în regiune sunt două părți ale aceluiași efort: să ne ținem oamenii și țara în siguranță. Le sunt recunoscătoare tuturor statelor care ne sprijină pe acest drum”, a adăugat Maia Sandu.

***

Consiliul Uniunii Europene oferă 120 mln euro pentru securitatea Republicii Moldova. Mai exact, este vorba despre achiziționarea unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune. Măsura a fost adoptată în cadrul Instrumentului european pentru pace. Externele de la Chișinău au salutat decizia Consiliului UE care vine la scurt timp după ce în Republica Moldova s-a prăbușit o nouă dronă rusească.

***

Prim-ministrul interimar Eugeniu Osmochescu este astăzi la Bruxelles, unde participă, seara, la Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare pentru Clusterul 6 „Relații externe și politica de apărare și ”. La Bruxelles ziua este numită super-marțea extinderii.

***

Premierul desemnat Vasile Tofan are în aceste zile discuții cu miniștrii din cabinetul de la Chișinău „despre cele mai importante obiective pentru următoarele 12 luni, blocajele existente în domeniu, dar și prioritățile legate de integrarea europeană care trebuie îndeplinite de Chișinău cu viteză maximă”.

Vasile Tofan spune că săptămâna aceasta pregătește programul de guvernare cu care va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere, va avea consultări cu asociațiile din diferite domenii, cu societatea civilă și cu grupurile parlamentare.

***

Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale participă astăzi la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

O dronă a de tip Shahed a explodat în această noapte în Republica Moldova, în apropierea satului Copanca, în urma atacurilor Rusiei asupra regiunii Odesa din Ucraina. Nu au fost înregistrate victime. Zona a fost securizată, iar instituțiile competente desfășoară cercetări. Incidentul de securitate are loc în ajunul deschiderii, marți la Bruxelles, a următorului grup de capitole de aderare a Republicii Moldova la UE - clusterul 6 „Relații externe și politică externă, de securitate și apărare”.

Temele ediției:

- Weekend productiv la Chișinău: a fost nominalizat candidatul la funcția de prim-ministru. Cine este antreprenorul Vasile Tofan și ce urmează săptămâna aceasta? Valeria Vițu aduce detalii.

- Nominalizarea lui Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru a declanșat imediat o dezbatere publică în Republica Moldova. Liliana Barbăroșie a urmărit discuțiile din spațiul public.

- O declarație a ambasadorului german la Chișinău a stârnit dezbateri aprinse, dar și critici în spațiul public. La finalul unui interviu, oficialul a pus sub semnul întrebării faptul că locuitorii din Republica Moldova au aceeași limbă și religie ca și România. A urmărit declarația controversată Vitalie Cojocari și ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- În această dimineață, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a comentat reacțiile provocate de declarația sa controversată. „Ar fi trebuit să exprim ce e important pentru mine cu mai multă claritate și precizie. În zilele următoare îmi propun să port discuții pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-am provocat. Am vorbit cu respect deplin față de țara asta”, a declarat într-un mesaj video ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch.

- Cu analistul politic Nicolae Țibrigan am discutat despre contextul în care are loc deschiderea oficială a celui de al doilea cluster, grup de capitole, de negociere a Republicii Moldova cu UE. Explozia dronei rusești ilustrează perfect amenințările cu care se confruntă Chișinăul.

- Despre provocările de securitate ale Chișinăului, inclusiv în contextul recentului summit NATO, unde Nicușor Dan a cerut aliaților să ofere protecție Republicii Moldova, iar Ucraina a obținut promisiunea SUA de a obține licență pentru producția sistemelor Patriot, Ovidiu Nahoi a discutat cu analistul politic de la București Armand Goșu. 

Directorul Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteața, avertizează că Rusia se pregătește de următoarele alegeri din R.Moldova și încearcă să influențeze scena politică prin două mecanisme. Primul vizează formarea unor elite politice susținute de la începutul carierei, până când acestea ajung să aibă influență în societate. Al doilea presupune folosirea „soft power”, prin intermediul unor structuri religioase și al unor persoane care promovează interesele Rusiei.

Temele ediției:

-        Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, începe astăzi consultările privind desemnarea candidatului la funcția de premier, la o săptămână după ce fostul premier Alexandru Munteanu și-a dat demisia. În cadrul consultărilor pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, președinta Maia Sandu îi așteaptă astăzi la Președinție pe liderii partidelor parlamentare de opoziție. Discuțiile cu partidul de guvernare, PAS, sunt programate pentru sâmbătă. „În cazul în care criza guvernamentală va dura, spre exemplu ca în România, acest lucru va afecta deschiderea noilor capitole de negocieri cu Uniunea Europeană”, atenționează la RFI, comentatorul moldovean, Nicolae Negru, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.

-        Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare, PAS; a sugerat că ar putea fi chiar el candidatul la funcția de prim-ministru.

-        Republica Moldova a pus capăt joi uneia dintre cele mai periculoase ambiguități din relația cu autonomia găgăuză. Curtea Constituțională a decis că Găgăuzia nu poate organiza alegeri după propriile reguli, nu poate forma independent propriul organ electoral și nu poate participa la numirea șefilor structurilor teritoriale ale poliției, SIS sau justiției. După luni de blocaj, negocieri eșuate și confruntare politică. Miza imediată este – cine controlează Găgăuzia în ziua alegerilor, o regiune care îi ultimii ani a fost sub controlul oligarhului fugar la Moscova, Ilan Șor. Liliana Barbăroșie explică miza deciziei Curții Constituționale.

-        Președinția de la Chișinău a făcut în acest an 34 de vizite externe, pentru care a cheltuit mai puțin de 40 de mii de euro.

-        Presa din Republica Moldova publică noi investigații care arată probleme în partidul de guvernământ de la Chișinău. În vizorul jurnaliștilor de peste Prut sunt de data asta afacerile imobiliare ale unui deputat PAS. Despre ce este vorba și cum răspund reprezentanții PAS? Ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

-        O necropolă de aproape 600 de ani cu peste 500 de morminte, descoperită în satul Lozova, în raionul Strășeni din Republica Moldova, completează capitole aproape necunoscute din istoria formării Țării Moldovei. Un reportaj semnat de Ecaterina Tanasiiciuc.

-        Cel puțin patru servicii sociale de tip „Casă comunitară” vor fi create în Republica Moldova pentru copiii cu dizabilități severe aflați în prezent în îngrijire rezidențială, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

Știrile zilei:

În cadrul consultărilor pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, președinta Maia Sandu îi așteaptă astăzi la Președinție pe liderii partidelor parlamentare de opoziție. Acum o săptămână, vineri, premierul Alexandru Munteanu și-a prezentat în mod neașteptat demisia. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon și Partidul Comuniștilor au anunțat că nu va participa la aceste consultări. Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, va avea discuții cu Maia Sandu sămbătă. Formațiunea are o majoritate confortabilă de 55 sută de mandate în Parlament și poate vota un prim-ministru fără voturile opoziției.

***

Într-o declarație făcută presei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președinte al partidului de guvernare, PAS; a sugerat că ar putea fi chiar el candidatul la funcția de prim-ministru și a exclus scenariul alegerilor anticipate pe care îl speculează opoziția pro-rusă de la Chișinău.

***

Administrația Prezidențială a realizat 34 de vizite oficiale peste hotare în prima jumătate a anului 2026. Președinta Maia Sandu a participat la 17 dintre acestea, potrivit unui raport publicat de instituție.

Cheltuielile totale pentru aceste vizite s-au ridicat la aproape 720.000 de lei moldovenești, echivalentul a mai puțin de 40 de mii de euro.

Cea mai scumpă deplasare a fost cea a unei delegații de patru persoane la Dublin, în aprilie, când s-au cheltuie 4 mii de euro.

Amintim în context că în al doilea mandat, fostul preşedinte al României a cheltuit 15 milioane de EUR pe deplasările externe, o medie de 3 milioane EUR pe an.

***

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, Alexandru Musteața, avertizează că Rusia se pregătește deja de următoarele alegeri din R. Moldova și încearcă să influențeze scena politică prin două mecanisme.

Primul vizează formarea unor elite politice susținute încă de la începutul carierei, până când acestea ajung să aibă influență în societate. Al doilea presupune folosirea „soft power”, prin intermediul unor structuri religioase și al unor persoane care promovează interesele Rusiei.

Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, Alexandru Musteață a atenționat și asupra faptului că Rusia a intensificat campaniile de dezinformare și încercările de influențare a opiniei publice. Potrivit oficialului, Republica Moldova este astăzi mai bine pregătită pentru a face față tentativelor de interferență externă decât în anii precedenți, însă amenințările se adaptează și elaborează noi metode de a ajunge la publicul țintă.

„Nu trebuie să ne relaxăm, pentru că ei nu se relaxează. Au echipe foarte mari de specialiști, foarte bine plătiți, care țintesc în fiecare zi în noi”, a declarat directorul SIS Alexandru Mustață.

***

Cel puțin patru servicii sociale de tip „Casă comunitară” vor fi create în Republica Moldova pentru copiii cu dizabilități severe aflați în prezent în îngrijire rezidențială, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Un concurs de granturi destinat organizațiilor societății civile a fost lansat la Chișinău.

Inițiativa urmărește dezvoltarea unor servicii bazate pe comunitate, care să ofere copiilor cu dizabilități severe îngrijire de calitate, adaptată nevoilor individuale, și să le faciliteze incluziunea socială, transmite Moldpres.

Noile case comunitare vor permite transferul a cel puțin 20 de copii din instituțiile rezidențiale în servicii noi, unde vor beneficia de sprijin din partea personalului specializat.

Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, după demisia-surpriză de vinerea trecută a lui Alexandru Munteanu. Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

Temele ediției:

-        Viitorul european al Republicii Moldova este una dintre marile priorități ale Parlamentului European – o Moldovă sigură, stabilă și integrată în UE este în beneficiul securității întregii Europe. Parlamentul European cere la Strasbourg deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova. Raportul anual a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate, în plenul PE, la Strasbourg. Valeria Vițu aduce detalii.

-        Fosta colaboratoare a lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, condamnată în Republica Moldova după ce a introdus ilegal milioane de euro peste Prut, a scris o carte din închisoare. Cartea a avut o prezentare impresionantă, însă la Moscova, unde Maria Zaharova a vorbit cu lacrimi în ochi despre drepturile omului din Republica Moldova și Europa. Ne spune mai multe Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        De la dependența de gazul rusesc la energie regenerabilă – aceasta este miza energetică a Republicii Moldova, care trece prin cea mai rapidă transformare din punctul acesta de vedere de după independență. În ultimii cinci ani, capacitatea de producție a energiei verzi a crescut de peste 12 ori. Cea mai mare parte a creșterii vine din fotovoltaic. Problema este ce face Moldova cu această energie la prânz, când producția excede consumul. În luna mai a acestui an autoritățile au anunțat un record: într-o singură zi, peste 70% din consumul intern de electricitate a fost acoperit din surse regenerabile. Pentru o țară mică, vulnerabilă energetic și aflată la frontiera războiului din Ucraina, cifra este spectaculoasă. Dar boom-ul regenerabilelor a fost mai rapid decât adaptarea sistemului. Ce soluții există? Liliana Barbăroșie a căutat răspuns, într-un reportaj comun realizat cu colegii noștri de la DW.

-        Cinci ani de detenție, luni întregi în izolare și o condamnare la opt ani pentru că a criticat regimul din Belarus. Jurnalistul polono-belarus Andrzej Poczobut a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie, în urma unui schimb de prizonieri. Jurnalistul a primit Premiul Saharov în 2025 pentru activitatea sa. Andrzej Poczobut spune la RFI, într-un interviu acordat Mădălinei Șerban în Parlamentul European, ce viitor democratic poate avea Belarusul și cum este tratată minoritatea poloneză de acolo.

-        Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Ar fi al doilea grup de capitole în negociere, iar Chișinăul spune că este pregătit.

-        Grupul port-drapel al Companiei Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie.

Știrile zilei:

La Chișinău, președinta Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.

Șefa statului declara vineri, după demisia-surpriză a premierului Alexandru Munteanu, că identificarea unei candidatori nu este o sarcină ușoară, în condițiile dificile în care se află Republica |Moldova.

Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Sunt invitate toate partidele din Parlament.

Ziua de vineri este rezervată discuțiilor cu formațiunile din opoziție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută de mandate în Parlament. Discuțiile formațiunii cu Maia Sandu vor avea loc sâmbătă.

***

Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu R.Moldova. Raportul anual, care condamnă și încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza R.Moldova a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate.

***

Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, transmite IPN.

Invitația a fost trimisă de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, iar autoritățile de la Chișinău sunt deja pregătite pentru această etapă. „Continuăm să mergem înainte în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Suntem pregătiți pentru acest pas de mai bine de un an”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a subliniat că, în această etapă, este esențială menținerea ritmului reformelor pentru avansarea negocierilor de aderare.

Luna trecută, pe 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la UE, cu primul cluster, sau grup de 5 capitole, „Valori fundamentale”, care cuprinde justiția, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice. Clusterul 6 – „Relații externe” cuprinde două capitole – relații externe și politica externă de securitate și apărare.

Chișinăul și-a propus să deschidă pe parcursul lunii iulie toate celelalte clustere de negociere cu UE, doar că nu este clar în acest moment ce impact va avea asupra ritmului reforme demisia Guvernului de la Chișinău.

***

La finalul summitului NATO, președintele României Nicușor Dan anunță că a cerut sprijin pentru garantarea securității Republicii Moldova.

„Am ridicat două puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: Unul este Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie în continuare la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale și importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și energetică”, a spus Nicușor Dan.

Liderii statelor membre NATO au reafirmat, în declarația adoptată la finalul summitului de la Ankara, angajamentul „de neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic și au anunțat noi măsuri pentru consolidarea capacităților militare ale Alianței. Documentul prevede totodată un nou angajament de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026. Șefii de stat și de guvern ai Alianței subliniază că unitatea și solidaritatea dintre aliați rămân fundamentul securității euroatlantice și reafirmă că „un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, potrivit articolului 5 al Tratatului de la Washington.

***

Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

La Chișinău de astăzi interimatul funcției de prim-ministru trece către Eugeniu Osmochescu, ministru al Economiei, după demisia neașteptată de vineri a premierului Alexandru Munteanu. În același timp, se așteaptă începerea consultărilor cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Asta, chiar dacă Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută în Parlament.

Temele ediției:

-        Așa-zisul președinte din regiunea separatistă transnistreană anunță că nu vrea ca armata rusă să părăsească teritoriul zonei. Krasnoselski susține că pacea în Transnistria există datorită militarilor ruși. Pe de altă parte, economia regiunii separatiste rezistă datorită comerțului cu Uniunea Europeană. Despre acest paradox ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui VItalie”.

-        Povestea unui tânăr din Republica Moldova care după ce a făcut studii în diplomație, a renunțat la birouri, negocieri și protocol în favoarea livezilor, tractoarelor și exporturilor agricole, iar recent a găzduit-o în livada sa pe comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Alexandru Cojucaru administrează 20 de hectare de cireși în raionul Criuleni și livrează fructe pe piața Uniunii Europene. O piață care nu iartă greșelile și unde fiecare cireașă trebuie să treacă un examen riguros al calității. Despre parcursul agricultorului cu studii în diplomație ne spune colega noastră, Ecaterina Tanasiiciuc.

-        Invitații ediției de astăzi a Moldova Zoom sunt ambasadoarea Oana-Cristina Popa, cercetătoarea de la GMF, și Laurențiu Pleșca, ofițer de programe la GMF, cu care discutăm despre urgența geopolitică pe care o vede UE în legătură cu extinderea sa și graficul extrem de ambițios de aderare al Republicii Moldova.

-        Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

-        Parlamentul European, reunit într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, adoptă astăzi rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.

-        Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune la Belgrad, la prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la UE că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit.

Știrile zilei:

La Chișinău de astăzi interimatul funcției de prim-ministru trece către Eugeniu Osmochescu, ministru al economiei, după demisia neașteptată de vineri a premierului Alexandru Munteanu.

Luni, premierul demisionar Munteanu declara presei că va asigura fără sincope tranziția către noul cabinet. „Asigur o tranziție ușoară, profesionistă. Suntem în proces de integrare europeană, nu putem să ne permitem să deviem sau să creăm o situație de controversă”.

Pentru ca marți să apară anunțul că interimatul funcției trece, de miercuri, către ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu.

În același timp, la Chișinău se așteaptă începerea consultărilor cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Maia Sandu declara vineri că identificarea unei candidatori nu este o sarcină ușoară, în condițiile dificile în care se află Republica |Moldova. Asta, chiar dacă Partidul Acțiune și Solidaritate, majoritar în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută în Parlament.

Principala miză a Chișinăului în această perioadă este graficul de aderare la Uniunea Europeană. Criza guvernamentală ar putea încetini ritmul de negociere – era una din îngrijorările formulate de președinta Maia Sandu.

Uniunea Europeană dă însă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern, care va continua agenda de reforme și parcursul de integrare europeană. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.

***

Parlamentul European, reunit într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, adoptă astăzi rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează un comunicat al Parlamentului European.

Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative.

Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.

***

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, spune la prima Conferință a președinților parlamentelor țărilor candidate la aderarea la UE că procesul de extindere trebuie să rămână bazat pe merit.

Igor Grosu a declarat, la conferința care are loc la Belgrad, Serbia, că „statele candidate la Uniunea Europeană au parcursuri diferite , dar aceeași direcție: o Europă mai unită, mai democratică și mai sigură. La Belgrad, Igor Grosu a avut și întrevederi bilaterale cu Ruslan Stefanchuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei, și cu Ana Brnabić, președinta Adunării Naționale a Serbiei.

Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern. Printr-o coincidență nefericită, Republica Moldova și România sunt în aceste momente fără guverne, cu premieri demiși. Ce-i drept, la București, Guvernul a căzut după ce a fost demis, la Chișinău premierul tehnocrat a plecat lăsându-ne să înțelegem că nu a avut susținere politică.

Temele ediției:

-        Un festival inedit la Mereni, în raionul Anenii Noi – Festivalul de Film și Istorii, care comemorează victimele represiunilor comuniste, și nu doar din Republica Moldova, ci și din Ucraina, România și Polonia. Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii. Festivalul are loc în perioada în care este comemorat cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni.

-        Universitățile din România vin mai aproape de tinerii din Bălți, din nordul Republicii Moldova, în cadrul unui Târg al Universităților din România. Tinerii au putut afla detalii despre procedura admitere, burse, cămine și viața de student din România. De la informatică, economie și științe sociale, până la agricultură, medicină veterinară sau studii tehnice - 18 instituții de învățământ superior din România au fost prezente cu oferta lor la Bălți. Un reportaj de Denis Chirtoca.

-        Invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom este Alex Casianov, un tânăr din Republica Moldova stabilit la Varșovia, care și-a luat în serios pasiunea și s-a transformat într-un ambasador al vinurilor moldovenești în Polonia. În garajul părinților din Varșovia acesta a deschis acum două decenii un magazin de vinuri moldovenești și georgiene. Mai mult din pasiune decât în speranța de a face venit, pentru că la acel moment se exportau vinuri de calitate proastă. În timp, garajul său a devenit un loc select și căutat pentru vinurile moldovenești de cea mai bună calitate, iar Alex nu doar că a început să organizeze degustări în magazinul său, ci și aduce turiști polonezi în Moldova pentru festivaluri și tururi în vinării. Ecaterina Tanasiiciuc l-a vizitat pe Alex Casianov la Varșovia.

-        Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern.

-        Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

-        Cei 114 absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat din acest an au fost premiați în cadrul Galei excelenței în educație.

-        Tinerii de 18 ani din Republica Moldova vor putea călători gratuit cu trenul prin Europa începând de anul viitor, lucru care până acum îl puteau face doar tinerii din țările membre ale UE.

-        Noul președinte al Adunării Populare, legislativului autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Valentin Gaidarji, a lansat un apel la dialog și reconciliere cu autoritățile centrale de la Chișinău.

Știrile zilei:

Uniunea Europeană dă asigurări că demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu va afecta sprijinul acordat Republicii Moldova și își exprimă încrederea că la Chișinău va fi format rapid un nou guvern, care va continua agenda de reforme și parcursul de integrare europeană. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, care a precizat că Bruxellesul respectă procesele constituționale și democratice din Republica Moldova, transmite IPN.

Referindu-se la perioada de tranziție politică, reprezentantul Comisiei Europene și-a exprimat încrederea că noul executiv va fi constituit cu respectarea deplină a procedurilor constituționale și democratice și că agenda de reforme nu va fi afectată.

„Avem încredere că un nou guvern va fi format rapid, cu respectarea deplină a proceselor constituționale și democratice ale Republicii Moldova. De asemenea, avem încredere că Republica Moldova își va menține dinamica agendei de reforme și va continua să avanseze pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Președinta Maia Sandu urmează să organizeze în această săptămână consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru, după demisia premierului Munteanu de săptămâna trecută.

Opoziția pro-rusă de la Chișinău, Mișcarea Alternativa Națională a primarului pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat că nu va participa la consultările privind desemnarea unui nou premier.

***

Ministrul de Externe le cere moldovenilor să fie vigilenţi când călătoresc în Rusia: dacă au cetăţenie rusă riscă să ajungă pe frontul din Ucraina.

O nouă alertă de călătorie a MAE spune că cetățenia rusească echivalează cu un bilet pe front. "Sunt sigur că moldovenii nu-şi doresc asemenea bilete într-o singură direcţie. Atenţionez toţi cetăţenii noştri să fie vigilenţi pentru a evita situaţii regretabile, care nu mai pot fi corectate", a scris ministrul de Externe Mihai Păpșoi.

Potrivit MAE, în ultima perioadă a crescut numărul cazurilor în care moldovenii sunt supuşi unor controale extinse la frontieră. Acestea pot include chestionări de până la 12 ore, verificarea telefoanelor şi testarea cu poligraful. Totodată, Chişinăul a anunţat că a primit informaţii despre cazuri în care cetăţeni moldoveni aflaţi în detenţie administrativă în Rusia au fost presaţi să semneze contracte de înrolare în armata rusă.

***

Noul președinte al Adunării Populare, legislativului autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, Valentin Gaidarji, a lansat un apel la dialog și reconciliere cu autoritățile centrale de la Chișinău. Acesta a declarat la o conferință de presă că Găgăuzia nu trebuie să mai fie folosită ca instrument politic și că își dorește încheierea confruntărilor dintre autoritățile centrale și cele din autonomie.

Valentin Gaidarji a declarat că poporul găgăuz pe care îl reprezintă s-a săturat de confruntările sterile și de utilizarea artificială a autonomiei găgăuze ca instrument politic și a spus că Găgăuzia nu reprezintă o amenințare pentru integritatea Republicii Moldova. „Dimpotrivă, vrem să fim un sprijin pentru stabilitatea, pacea și dezvoltarea Republicii Moldova”, a spus acesta.

Autonomia găgăuză este într-un blocaj legislativ în acest moment – bașcana, șefa puterii executive Evghenia Guțul este în închisoare pentru fraudarea alegerilor, mandatul legislativului a expirat, iar noi alegeri nu pot fi organizate din cauza unor neconcordanțe dintre legislația autonomiei și cea centrală. Președinta Maia Sandu a declarat de mai multe ori că autonomia găgăuză este folosită de Rusia pentru a crea tensiuni în Republica Moldova. Noul președinte al Adunării Populare, ales săptămâna trecută a afirmat că și-a propus să pună capăt „războiului politic inutil” dintre Chișinău și Comrat și s-a declarat pregătit pentru discuții cu conducerea țării.

***

Cei 114 absolvenți de liceu care au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat din acest an au fost premiați în cadrul Galei excelenței în educație, organizată la Chișinău. În sesiunea de bac din acest an s-a înregistrat un număr-record de absolvenți cu media 10, iar autoritățile din educație spun că acest rezultat care reflectă calitatea actului educațional, dar și efortul susținut al elevilor.

***

Tinerii de 18 ani din Republica Moldova vor putea călători gratuit cu trenul prin Europa începând de anul viitor, lucru care până acum îl puteau face doar tinerii din țările membre ale UE. Comisia Europeană a inclus și Moldova în programul DiscoverEU, o inițiativă dedicată tinerilor din țările membre și partenere. Doritorii trebuie să se înregistreze online pe Portalul European pentru Tineret în cele două runde anuale, primăvara, în aprilie, și toamna, în octombrie, transmite IPN.

Candidații trebuie să aibă 18 ani în prima zi de călătorie. Tinerii selectați vor primi un permis de călătorie gratuit, care va putea fi utilizat pentru deplasări cu trenul prin rețeaua feroviară europeană, având libertatea de a călători singuri sau în grupuri de până la cinci persoane. Pe lângă transport, participanții beneficiază de un card de reduceri – cardul european de tineret – care oferă prețuri reduse pentru vizite culturale, activități sportive, transport local, cazare și masă. Printre beneficii se numără și reduceri la bilete pentru atracții precum Disneyland Paris, servicii de cazare prin intermediul platformelor online Hostelworld sau Numa, și facilități de transport prin intermediul agențiilor de turism Dott sau Omio.

Următoarea rundă de înscrieri pentru programul DiscoverEU se va desfășura în perioada 1-15 octombrie și se adresează tinerilor născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie 2008.

Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu: opoziția pro-rusă cere alegeri anticipate, iar președinta Maia Sandu anunță că începe consultarea partidelor politice pentru desemnarea unui nou prim-ministru. L-am întrebat pe Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, cum a văzut el demisia Guvernului de la Chișinău și dacă cererile de anticipate, formulate, iată, de opoziția pro-rusă de la Chișinău în tandem cu presa rusească, pot deveni ceva mai mult decât încercări de a profita politic de demisia Guvernului și de a destabiliza situația din Republica Moldova.

Temele ediției:

- Republica Moldova este sub o atenție mediatică uriașă din partea Rusiei după demisia premierului Munteanu. Presa rusă controlată de la Kremlin cere alegeri anticipate, așteaptă demisia președintei Maia Sandu, dar și blocarea aderării la UE. Vitalie Cojocari a citit articolele și ne spune mai multe în „Cronica lui Vitalie”

- Invitații ediției de astăzi a Moldova Zoom sunt ambasadoarea Oana-Cristina Popa, cercetătoarea de la GMF, și Laurențiu Pleșca, ofițer de programe la GMF, cu care discutăm criza politică de la Chișinău și impactul acestor evoluții asupra graficului extrem de ambițios al Republicii Moldova de aderare la UE.

- Președinta Maia Sandu a declarat că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare.

- Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională și Ppartidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările privind desemnarea unui nou premier.

- „Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică”. Este mesajul Ambasadei Ucrainei la Chișinău, după închiderea „Casei ruse”, a Centrului Rus de Cultură.

- Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, miercuri urmând să adopte rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.

- Pe 6 iulie se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni.

Știrile zilei:

Premierul demisionar de la Chișinău Alexandru Munteanu a declarat în această dimineață, într-o primă ieșire în spațiul public după ce și-a prezentat demisia vineri, că va asigura o tranziție fără sincope către noul cabinet și că 90 la sută dintre speculațiile din spațiul public legate de motivul demisiei sale nu sunt adevărate. Amintim, vineri Alexandru Munteanu și-a prezentat demisia printr-o postare pe rețele, în care spunea că a realizat că nu mai poate exercita funcția „în concordanță cu principiile și convingerile” sale. Luni dimineața, cu ocazia unui eveniment public, Munteanu a fost abordat de presă pentru explicații.

Președinta Maia Sandu a declarat la același eveniment că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare, dar că deocamdată nu se poate discuta despre candidaturi. Asta, în condițiile în care presa a întrebat despre speculațiile că unul dintre candidați ar fi omul de afaceri Vasile Tofan.

Vineri, Maia Sandu a spus, după ce a aluat act de demisia prim-ministrului Munteanu, că a avut așteptări mai mari de la premier în legătură cu consultarea și explicarea către public a recentei reforme fiscale și cu adoptarea legii salarizării. Maia Sandu a subliniat că Alexandru Munteanu a avut mână liberă să facă reforme și să lupte împotriva abuzurilor, dar că „a ales să plece”.  

***

Opoziția pro-rusă din Republica Moldova, Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările anunțate de Maia Sandu privind desemnarea unui nou premier.

***

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a anunțat că se închide, sâmbătă, 4 iulie. La această dată a expirat acordul în bază căruia a funcționat această instituție. Acord denunțat în 2025 de Republica Moldova, în contextul în care mai multe drone rusești au violat spațiul aerian al R. Moldova, iar unele au fost găsite în localități, transmite Ziarul de Gardă.

Și ambasada Rusiei la Chișinău a anunțat încetarea activității centrului și a precizat că funcțiile acestuia vor fi preluate parțial de secția de cultură a misiunii.

Ambasada Ucrainei salută decizia autorităților moldovene de a opri activitatea acestui centru, decizie pe care o numește „importantă” și „democratică”.

„După începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile Republicii Moldova au decis încetarea acordului interguvernamental care constituia baza juridică pentru activitatea „Casei Ruse” („Russkii Dom”) – filiala agenției federale „Rossotrudnicestvo”, unul dintre principalele instrumente ale „puterii soft” (soft power) a Rusiei în străinătate. Astăzi, această structură și-a încetat definitiv activitatea.

Sub pretextul cooperării culturale și umanitare, astfel de structuri au îndeplinit ani la rând un cu totul alt rol – promovarea narativelor criminale ale statului agresor, crearea unor rețele de influență și menținerea prezenței informaționale a Kremlinului în alte țări, inclusiv în Republica Moldova. Cultura trebuie să unească oamenii, nu să justifice războiul sau să servească drept paravan pentru propaganda criminală.

Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică. Eliminarea instrumentelor propagandei ruse reprezintă o contribuție nu doar la consolidarea securității informaționale a Republicii Moldova, ci și la sporirea securității și rezilienței întregii regiuni”, se arată în mesajul Ambasadei Ucrainei în R. Moldova.

***

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, Eurodeputații urmează să adopte miercuri rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează un comunicat al Parlamentului European, radio Chișinău.

Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative.

Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.

Înaintea votului în plen, deputații vor organiza marți dezbateri cu privire la cele trei țări. În urma voturilor, raportorii permanenți pentru Republica Moldova și Serbia și  vor organiza conferințe de presă.

***

Astăzi, 6 iulie, se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni. Averile lor au fost acaparate de regimul bolșevic. Operațiunea Sud a fost apogeul terorii în masă în Basarabia, transmite Radio Chișinău.

Operațiunea din 1949 a fost denumită conspirativ IUG (română SUD), evenimentul a fost catalogat ulterior drept „cea mai mare deportare a populației basarabene”. Urmare a operațiunii au fost deportate 1 183 familii sau peste 35 mii de persoane, conform datelor oficiale.

Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporție a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din trei membri ai familiilor. Se știe, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii.

Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în această dimineață, la opt luni de la numire. Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare. Munteanu a explicat că a acceptat mandatul cu convingerea că poate aduce schimbări pozitive în țară și a ales să plece în momentul în care a realizat că nu mai poate exercita funcția „în concordanță cu principiile și convingerile” sale. Președinta Maia Sandu a declarat într-o conferință de presă că a luat act de demisie și că săptămâna viitoare va avea consultări cu grupurile parlamentare pentru a nominaliza un nou premier. Aceasta a declarat că a avut așteptări mai mari din partea premierului în legătură cu consultarea și explicarea către public a recentei reforme fiscale și cu adoptarea legii salarizării. Maia Sandu a subliniat că Alexandru Munteanu a avut mână liberă să facă reforme și să lupte împotriva abuzurilor.

Titlurile ediției:

- Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu poate avea legătura cu neregulile în domeniul angajărilor și salarizării în funcții cheie, scandal în urma căruia au demisionat deja cinci funcționari. Dar și cu eșecul reformei fiscale, inițiată de Guvern și retrasă în urma numeroaselor proteste din societate, spune la RFI jurnalistul de la Chișinău, Nicolae Chicu.

- Republica Moldova își propune să deschidă toate capitolele de negociere cu UE în luna iulie, după ce în iunie Consiliul European a dat start negocierilor oficiale cu Chișinăul, spune ambasadoarea Republica Moldova la instituțiile europene, Daniela Morari.

- La Chișinău, o investigație jurnalistică a semnalat importante probleme privind felul în care se fac angajările și salarizarea în funcțiile publice cheie. Autoritățile au recunoscut problema, și-au cerut scuze, au anunțat o amplă reorganizare și curățare. Invitata de astăzi a Moldova Zoom este Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, publicație care nu este la prima investigație de impact.

- Republica Moldova va avea primii kilometri de autostradă. Momentul nu este doar unul istoric, are și un caracter unic. Aduce într-un singur proiect mai multe dorințe sau vise. România își construiește infrastructura la care visează de ani buni. Uniunea Europeană își asigură mobilitatea de care are nevoie urgentă, iar Republica Moldova este mai aproape de visul Aderării și Unirii. Despre toate acestea ne vorbește Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Episcopul Antonie de Bălți a fost ales Mitropolit al Basarabiei – de ce este importantă această numire pentru biserica românească din Republica Moldova? Ne explică jurnalistul Mihai Isac.

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău este pusă sub lupă și intră în reorganizare, după scandalul din ultimele săptămâni și seria de demisii legată de agenția MoldAtsa. Guvernul de la Chișinău schimbă din temelii instituția care administrează averea statului, cerere care a fost formulată expres ieri de președinta Maia Sandu. APP va trece în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, concursul pentru șefia Moldtelecom este suspendat, iar mai multe proiecte sunt înghețate până la clarificarea suspiciunilor. Guvernul va evalua și contractele de consultanță finanțate din surse externe în instituțiile publice, măsură cerută de președinta Maia Sandu în contextul scandalului privind veniturile verișoarei sale, Anastasia Taburceanu.

Temele ediției:

- România rămâne extrem de hotărâtă și stabilă în ceea ce privește susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. Acest lucru nu se va schimba, spune la RFI Oana-Cristina Popa, fostă ambasadoare a României în Muntenegru, Serbia și Croația, în prezent cercetătoarea de la GMF. „Extinderea UE este o necesitate dictată de geopolitică și în același timp o garanție de securitate nu doar pentru țările candidate, dar și pentru Europa în ansamblul ei”, spune Oana-Cristina Popa, invitata de astăzi a Moldova Zoom.

- Republica Moldova este în continuare sub efectele scandalului MoldAtsa și a măsurilor anunțate de  Maia Sandu pentru a evita pe viitor abuzuri în numirea și salarizarea persoanelor din funcții cheie în stat. Scandalul în care verișoara Maiei Sandu a ajuns într-o funcție bine plătită este un subiect important și pentru presa rusă. Mass-media controlate de la Kremlin au scris cu lux de amănunte, citând politiceni din opoziția de la Chișinău care au acuzat-o pe Maia Sandu de corupție. Vitalie Cojocari a citit presa rusă și ne explică în „Cronica lui Vitalie”.

- Agenția Proprietății Publice de la Chișinău este pusă sub lupă și intră în reorganizare, după scandalul din ultimele săptămâni și seria de demisii legată de agenția MoldAtsa.

- Subiectul inițiativei legislative a formațiunii Dianei Șoșoacă de unire a Republicii Moldova cu România continuă să inflameze spiritele și să genereze valuri de propagandă din partea Rusiei. Inițiativa a fost calificată la Chișinău, dar și la București, drept o provocare generată de un agent de influență a Rusiei pentru a compromite idea Unirii. Expertul în dezinformare, Nicolae Țîbrigan, analizează felul în care inițiativa Dianei Șoșoacă alimentează narațiunile rusești.

- Irlanda preia președinția UE, iar Chișinăul speră să avansese consistent în perioada acestei președinții.

- Lucrările de construcție la Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești-Chișinău și la infrastructura aferentă au fost finalizate, iar proiectul a intrat în etapa testărilor tehnice, realizate în comun cu România și Ucraina, înainte de punerea în exploatare.

- Diaspora din Bălți revine acasă și pentru tratamente dentare Republica Moldova este tot mai căutată pentru prețuri accesibile și servicii bune. Pentru mulți moldoveni stabiliți peste hotare, drumul spre casă nu mai înseamnă doar revederea cu familia, ci și o programare la stomatolog. În Republica Moldova, tratamentele dentare sunt de cel puțin două ori mai ieftine decât în Marea Britanie, Italia sau Germania, iar pacienții spun că nivelul serviciilor este comparabil cu cel din clinicile europene. Un reportaj semnat de Denis Chirtoca.

- Meteorologii au emis un cod galben de caniculă pentru joi. Potrivit prognozelor, temperaturile maxime ale aerului vor ajunge până la +34 de grade.

Știrile zilei:

Agenția Proprietății Publice de la Chișinău este pusă sub lupă și intră în reorganizare, după scandalul din ultimele săptămâni și seria de demisii legată de agenția MoldAtsa. Guvernul de la Chișinău schimbă din temelii instituția care administrează averea statului, cerere care a fost formulată expres ieri de președinta Maia Sandu. APP va trece în subordinea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, concursul pentru șefia Moldtelecom este suspendat, iar mai multe proiecte sunt înghețate până la clarificarea suspiciunilor.

Ministrul Economiei anunță, citat de TVR Moldova, că în cel mult două săptămâni va prezenta planul de reorganizare a Agenția Proprietății Publice, bazat pe trei scenarii. Până atunci, vor fi revizuite listele întreprinderilor propuse pentru lichidare sau privatizare. Odată cu trecerea în subordinea ministerului, atribuțiile Agenției Proprietății Publice vor fi reduse. Agenția dar și întreprinderile din gestiunea sa vor fi supuse unui audit. Totodată, Guvernul promite noi criterii de evaluare și salarizare pentru conducerea companiilor de stat.

Mesajul transmis ieri de președinta Maia Sandu a fost urmat la scurt timp de decizii ale Guvernului. Vor fi verificați toți reprezentanții statului din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice și modul în care aceștia sunt numiți și remunerați.

Guvernul va evalua și contractele de consultanță finanțate din surse externe în instituțiile publice, inclusiv în Cancelaria de Stat și ministere. Anunțul a fost făcut de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la fel, după ce președinta Maia Sandu a cerut verificarea acestor contracte, în contextul scandalului privind veniturile verișoarei sale, Anastasia Taburceanu.

***

Din 1 iulie, Irlanda preia pentru următoarele șase luni președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea se regăsește printre prioritățile asumate de Dublin. Pentru Republica Moldova, mandatul irlandez ar putea deveni una dintre cele mai importante etape ale negocierilor de aderare din acest an, scrie TVR Moldova.

Acum două săptămâni Republica Moldova a deschis negocierile oficiale pe primul grup de capitole, numit claster, și speră să le deschidă și pe restul cinci în luna iulie. Parcursul accelerat se datorează unei etape de pregătiri tehnice, când țara nu a putut avansa politic din cauza opoziției Ungariei lui Victor Orban față de aderarea Ucrainei. Totuși, Chișinăul a continuat procesele tehnice și acum are temele făcute. Iată ce a declarat pentru TVR Moldova Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova la UE:

 „Suntem acum în discuții cu instituțiile europene, dar și cu președinția irlandeză pentru a reuși să deschidem cât mai multe clustere, inclusiv pe parcursul lunii iulie. Dar este un proces de lucru și, după cum știți, este necesară unanimitatea. De aceea lucrăm în acest sens”.

Dublinul a deținut președinția Consiliului și în perioada celui mai amplu val de extindere din istoria Uniunii Europene, din 2004, când zece state au aderat simultan. Autoritățile de la Chișinău mizează acum pe experiența diplomatică a Irlandei pentru menținerea ritmului negocierilor. Ambiția rămâne aceeași – încheierea negocierilor în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2030.

***

Lucrările de construcție la Linia Electrică Vulcănești-Chișinău și la infrastructura aferentă au fost finalizate, iar proiectul a intrat în etapa testărilor tehnice.

Testările sunt realizate în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, pentru asigurarea siguranței procedurilor și verificarea regimurilor de funcționare ale sistemului energetic național.

Potrivit planului, exploatarea comercială a liniei este programată pentru sfârșitul lunii august, după finalizarea testelor și procedurilor de recepție.

Ministerul Energiei precizează că noua linie de 400 kV este una dintre cele mai importante investiții energetice din ultimele decenii. După punerea în funcțiune, aceasta va putea acoperi peste 50% din consumul de energie al Republicii Moldova și va permite importuri din România și UE, fără tranzitarea nodului energetic de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană.

***

Meteorologii au emis un cod galben de caniculă pentru joi. Potrivit prognozelor, temperaturile maxime ale aerului vor ajunge până la +34 de grade Celsius, transmite IPN.

Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu menționează că fenomenul va afecta în special zona de centru a țării, dar și unele raioane din nord, inclusiv Bălți, Râșcani și Glodeni. În sudul țării, codul galben este valabil în raioane precum Ștefan Vodă și Cimișlia.

Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare în orele de vârf, consumul suficient de lichide și limitarea efortului fizic în aer liber.

Președinta Maia Sandu anunță în această dimineață intervenții imediate pentru a corecta ceea ce ea a numit „greșeală sistemică” în numirea și salarizarea în funcții cheie, într-o conferință de presă la Chișinău. Maia Sandu spune că regretă implicarea rudelor sale în abuzuri și că toți cei care au greșit trebuie să plătească. Abuzurile au fost scoase la iveală de câteva investigații ale Ziarului de Gardă și au produs demisii în lanț. „Nu am știut de aceste abuzuri, iar ceea ce s-a întâmplat este incompatibil cu valorile mele”, a spus Maia Sandu. Aseară, președintele partidului de guvernare, PAS, Igor Grosu, a anunțat că a exclus-o din partid pe Anastasia Taburceanu, verișoara Maiei Sandu, și alte câteva persoane și și-a cerut scuze publice.

Temele ediției:

- Republica Moldova este în continuare sub efectele scandalului MoldAtsa. Un scandal în care oameni apropiați de putere, ba chiar rude ale Maiei Sandu, au ajuns în funcții bine plătite la stat. 5 funcționari importanți și-au dat demisia până acum, iar totul a pornit de la o investigație de presă. Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a participat la cea de-a cincea ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată la Gdańsk, Polonia. Alexandru Munteanu declară la RFI, într-un interviu pe care l-a acordat la Gdansk colegului nostru Dumitru Pelin, că Republica Moldova lucrează acum pentru a-și dezvolta infrastructura și a o interconecta cu Ucraina și România.

- Irlanda preia astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, pentru următoarele șase luni. Ce priorități are în acest context Republica Moldova?

- Odată cu accelerarea parcursului european al Republicii Moldova, accelerează și dezinformarea pe acest subiect. Analistul politic Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, analizează narațiunea potrivit căreia aderarea la UE ne ar aduce beneficii reale cetățenilor Republicii Moldova. Ce ne spun datele și ce omite această interpretare?

- Republica Moldova, ca și România, a fost sub cod roșu de caniculă. Colegii noștri din nordul țării ne spun ce soluții au locuitorii din Bălți pentru a face față la cele peste 36 de grade la umbră. Oamenii caută umbră, apă rece și locuri unde se pot răcori, în timp ce salvatorii au instalat un cort anticaniculă, unde trecătorii pot primi apă, își pot măsura tensiunea și, la nevoie, pot beneficia de primul ajutor. Cum fac față arșiței locuitorii din Bălți, aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

Criza politică de la București este urmărită cu atenție la Chișinău, în condițiile în care România rămâne principalul partener politic și economic al Republicii Moldova, iar mai multe proiecte comune depind de stabilitatea guvernării din România. Parlamentarii moldoveni au fost întrebați de colega noastră Veronica Gherbovețchi ce așteptări au de la viitorul executiv român. De la apeluri pentru un guvern pro-european și stabil, până la critici la adresa clasei politice române sau solicitări de alegeri anticipate, răspunsurile deputaților reflectă viziuni diferite asupra crizei de la București și a efectelor pe care aceasta le poate avea asupra Chișinăului.

Temele ediției:

- Evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor este una dintre reformele-cheie din justiția Republicii Moldova, iar negocierile de aderare la Uniunea Europeană au început tocmai cu clusterul „Valori fundamentale”, ce vizează statul de drept. Chișinăul a depășit cea mai dificilă fază a evaluării externe a procurorilor, însă procesul nu va putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026, termenul prevăzut inițial, declară invitata ediției de astăzi a Moldova Zoom, Nadejda Hriptievschi, membră a Comisiei de evaluare a procurorilor, într-un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

- Administrația din Transnistria a început o campanie media cu ajutorul căreia încearcă să convingă populația din regiunea separatistă să nu accepte integrarea în Republica Moldova. Motivul, vor vorbi în limba română, iar pensionarii vor rămâne fără pensiile din Rusia. A citit argumentele Vitalie Cojocari și ne spune mai multe în „Cronica lui Vitalie”.

- Zeci de locuitori din orașul Bălți, din nordul Republicii Moldova, au omagiat duminică ia românească, în curtea Paraclisului Episcopal din municipiu. Alături de ei, meșteri populari veniți din Sângerei și din Dorohoi, dar și un grup de refugiați ucraineni, dornici să descopere tradițiile locului. Cu toții au venit să vadă, să atingă și să înțeleagă ce se ascunde în firele de ață ale cămășii cu altiță. Mai multe detalii aflați din reportajul semnat de Cătălin Volconovici.

- Scandalul angajării cu CV fals la întreprinderea de stat Moldatsa aduce noi demisii.

- Comisia Europeană spune că Moldova are nevoie de bani serioși pentru a ajunge la standardele de mediu ale Uniunii Europene.

- 20% din autobuzele și troleibuzele care circulă pe străzile din Chișinău nu sunt dotate cu aer condiționat.

- Șapte cazuri de boala Lyme, provocată de căpușe, confirmate într-o săptămână în Chișinău.

Știrile zilei:

Comisia Europeană spune că Moldova are nevoie de bani serioși pentru a ajunge la standardele de mediu ale Uniunii Europene. Comisara europeană Jessika Roswall a spus la Chișinău că investițiile în mediu, apă, păduri, deșeuri și economie circulară sunt parte a pregătirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, scrie portalul 2eu.Bruxelles.

Comisara europeană a spus la Green Finance and Investment Forum de la Chișinău că Republica Moldova are nevoie de planuri serioase de finanțare și angajament politic pentru a acoperi decalajele de investiții în mediu. Ea a legat parcursul de aderare la Uniunea Europeană de decarbonizare, protecția ecosistemelor, economia circulară, administrație eficientă și capacitatea de a transforma legile de mediu în rezultate concrete pe teren.

Planul de Creștere UE-Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, leagă plățile de reforme verzi, structurale și administrative.

Comisia Europeană analizează și costurile necesare pentru ca Republica Moldova să devină conformă cu legislația de mediu a Uniunii Europene. Roswall a spus că până la finalul anului va exista o imagine mai clară a acestor nevoi de finanțare.

***

Premierul interimar Ilie Bolojan a trimis Corpul de control al Prim-Ministrului la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), potrivit surselor PRESShub.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova este organizat și funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de statю

În ultimii ani, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a fost subiectul mai multor anchete de presă privind transparența finanțărilor, scrie portalul PressHub.

***

A patra demisie după scandalul MoldATSA: Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari și-a depus aseară demisia, după ce dimineața a demisionat și președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlamentul de la Chișinău, Radu Marian.

O investigația a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă a demonstrat că directorul întreprinderii a fost angajat în baza unui CV fals, iar candidatura lui a fost recomandată de Radu Marian și susținută de directorul APP Roman Cojuhari.

După investigația Ziarului de Gardă, directorul Moldastsa a fost demis din funcție, iar purtătoarea de cuvânt a instituției, care este verișoară cu Maia Sandu, și-a prezentat și ea demisia.

„Situația creată în jurul problemelor de la MoldATSA a lovit, din păcate, în credibilitatea partidului de guvernare, PAS. Comisia de cenzori și Inspecția financiară trebuie acum să investigheze cazurile de abuzuri financiare”, a scris deputatul PAS Radu Marian într-o postare.

***

Șapte cazuri de boala Lyme, provocată de căpușe, confirmate într-o săptămână în Chișinău, scrie Moldova 1. Prezentarea de urgență la medic este cea mai importantă măsură recomandată în cazul unei mușcături de căpușă, spun autoritățile din domeniul sănătății.

***

Republica Moldova se află în aceste zile sub avertizări de caniculă, cu temperaturi de până la +41 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi accentuat și pe timpul nopții.

În același timp, 20% din autobuzele și troleibuzele care circulă pe străzile din Chișinău nu sunt dotate cu aer condiționat, scrie Moldova1. Aparate de aer condiționat nu pot fi instalate suplimentar în aceste unități de transport din cauze tehnice.

Pentru a combate consecințele caniculei, autoritățile din Chișinău intenționează să instaleze corturi în care să fie oferită apă potabilă pentru populație.

Este o certitudine faptul că Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene, și este foarte bine să fie ținut în vizor termenul de 2030 pentru a menține un ritm accelerat al reformelor. UE este conștientă de riscurile pe care le poate genera Rusia pentru parcursul european al Republicii Moldova și va susține Chișinăul pentru a-l proteja. Este viziunea pentru Republica Moldova a europarlamentarului Siegfried Mureșan, propus pentru funcția de prim-ministru al României de trei partide pro-europene de la București – PNL, USR și UDMR, într-un interviu acordat portalului PressHub.

Temele ediției:

- În timp de Chișinăul critică inițiativa partidului SOS de unire a Republicii Moldova cu România, spunând că este un proiect venit din partea unui agent rus pentru a compromite idealul Unirii, Diana Șoșoacă a ajuns la Moscova. Presa rusă scrie pe larg despre subiect, așa cum ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Republica Moldova și-a asumat un parcurs ambițios către UE, ceea ce presupune reforme și desprinderea de practicile autoritare ale trecutului sovietic. În unele orașe însă, inclusiv la Bălți, simbolurile acelui trecut – monumentele sovietice, continuă să fie prezente în spațiul public.

- Republica Moldova a semnat contractul pentru construcția unei noi linii electrice de tensiune înaltă care să o conecteze cu România și, implicit, cu spațiul energetic european, linia Bălți–Suceava, care va fi numită Linia rezilienței.

- Scandalul angajării cu CV fals la întreprinderea de stat Moldatsa aduce noi demisii – după directorul întreprinderii și purtătoarea de cuvânt, astăzi își prezintă demisia și unul din liderii partidului de Guvernare, deputatul Radu Marian, care pleacă din funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament.

- Și în Republica Moldova este caniculă, la fel ca și pe tot teritoriul României.

- Postul vamal de frontieră Vulcănești este închis în această dimineață pentru lucrări de mentenanță la rețeaua electrică.

Știrile zilei:

Republica Moldova a semnat contractul pentru construcția unei noi linii electrice de tensiune înaltă care să o conecteze cu România și, implicit, cu spațiul energetic european. Linia Bălți–Suceava, numită Linia rezilienței, va fi construită de compania turcă, SA-RA, care a câștigat concursul internațional, iar contractul a fost semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Dorin Junghietu, ministrul Energiei de la Chișinău, a subliniat că în acest moment Republica Moldova construiește trei linii care schimbă definitiv harta energetică a țării, care acum câțiva ani era aproape în totalitate dependentă de energia provenind din Rusia. Proiectul Bălți–Suceava completează rețeaua de interconectări cu Uniunea Europeană, după linia internă Vulcănești–Chișinău și interconexiunea din centrul țării, Strășeni–Gutinași.

„Nu înseamnă doar infrastructură, ci mai multă securitate, mai multă concurență pe piață și mai multe opțiuni pentru cetățeni și economie”, a declarat ministrul Dorin Junghietu.

Noua linie electrică va avea o lungime de aproximativ 45 km pe teritoriul Republicii Moldova și va reprezenta o componentă esențială a viitoarei conexiuni de transport a energiei electrice dintre Republica Moldova și România.

Valoarea contractului de construcție este de 17,5 milioane euro, bani europeni, iar durata de implementare este de 24 de luni. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 77 milioane de euro.

***

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlamentul de la Chișinău, Radu Marian, și-a anunțat demisia din funcție, în contextul scandalului din jurul întreprinderii de stat Moldatsa. O investigația a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă a demonstrat că directorul întreprinderii a fost angajat în baza unui CV fals, iar candidatura lui a fost recomandată de Radu Marian.

„Situația creată în jurul problemelor de la Moldatsa a lovit, din păcate, în credibilitatea întregii echipe. Îmi asum faptul că am greșit în raport cu un om pe care l-am recomandat și am mers pe bună credință. Comisia de cenzori și Inspecția financiară trebuie acum să investigheze cazurile de abuzuri financiare”, a scris deputatul PAS Radu Marian într-o postare pe rețelele de socializare.

Este a treia demisie de rezonanță după investigația Ziarului de Gardă, directorul Moldatsa a fost demis din funcție, iar purtătoarea de cuvânt a instituției, care este verișoară cu Maia Sandu, și-a prezentat și ea demisia.

***

În această dimineață, până la ora 13.00 activitatea Postului Vamal de Frontieră Vulcănești (rutier) va fi sistată temporar, ca urmare a efectuării lucrărilor de mentenanță la rețeaua electrică, transmite un comunicat al Serviciului Vamal, citat de Radio Chișinău.

Pentru a evita aglomerația și timpii de așteptare, călătorii sunt sfătuiți să utilizeze alte puncte de trecere a frontierei din apropiere, care vor prelua fluxul de trafic pe durata întreruperii activității.

Reprezentanții autorităților le recomandă participanților la traficul transfrontalier să ia în calcul această restricție temporară atunci când își stabilesc itinerarul, astfel încât să evite eventualele întârzieri și inconveniente.

***

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a instalat 14 puncte de reabilitare în municipiul Chișinău și în mai multe raioane ale țării, pe perioada caniculei. La aceste corturi, oamenii pot primi apă și pot solicita ajutor în cazul în care se simt rău.

Corturile anticaniculă sunt destinate persoanelor expuse îndelung temperaturilor ridicate în perioada caniculară. Salvatorii îndeamnă cetățenii să utilizeze aceste puncte de reabilitare în cazul în care resimt efectele căldurii în timpul deplasărilor sau semne de deshidratare. În situații de risc pentru sănătate, la aceste puncte poate fi solicitat și suport, inclusiv apelarea serviciilor de urgență.

Totodată, autoritățile reiterează recomandările pentru perioada caniculară, îndemnând populația să evite expunerea prelungită la soare, în special în orele amiezii, pentru a preveni insolația și șocul termic. În caz de urgență, cetățenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112.

Republica Moldova se află în aceste zile sub avertizări de caniculă, cu temperaturi de până la +41 de grade Celsius. Disconfortul termic va fi accentuat și pe timpul nopții, când temperaturile nu vor coborî sub +20 de grade Celsius.

Președinta Maia Sandu spune că proiectul privind unirea României cu Republica Moldova iniţiat de SOS România este propus de un agent al Moscovei, cu scopul de a discredita ideea unirii. „E ca şi cum eu m-aş duce mâine în Parlament cu o iniţiativă legislativă în care aş scrie că „Vrem ca Franţa să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare!”. Nu aşa se face unirea", a declarat preşedinta Maia Sandu, într-un interviu acordat ProTV Chișinău, citat de News.ro.

Temele ediției:

- În Republica Moldova s-a încheiat sesiunea de bacalaureat, iar autoritățile din educație trag linia – peste 75 la sută promovare și nicio încercare de fraudare. Cifre care, spun ei, arată o maturizare a sistemului. În urmă cu doar câteva săptămâni, sute de elevi discutau aprins pe rețelele sociale despre examenul de matematică, care ar fi fost prea dificil. Unii chiar au semnat petiții și au cerut intervenția Ministerului Educației. Pentru mulți, acesta a fost unul dintre cele mai grele examene din ultimii ani. Acum au venit și rezultatele, care spun o poveste mai complexă. Cât de complexă? Ne explică Liliana Barbăroșie.

- Centenarul zborurilor comerciale din România a fost celebrat la Iași. La cei 100 de ani împliniți de la operarea primului zbor pe rutele aeriene București - Galați - Iași – Chișinău, autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului continuă aceeași misiune – anume construirea unor conexiuni care apropie cetățenii, stimulează economia și consolidează apartenența Republicii Moldova la spațiul european. Un reportaj de Violeta Cincu.

- În acest moment, drumul Republicii Moldova către UE este ireversibil, după decizia istorică de acum două săptămâni de deschidere oficială a negocierilor de aderare. Este și un rezultat al politicii externe a României din ultimii ani. Și evident că acest lucru deranjează Rusia, declară la RFI ministra de Externe a României, Oana Țoiu, invitata colegului meu Cosmin Ruscior. Oana Țoiu explică și ce se întâmplă de acum încolo cu parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, țări care până acum erau cuplate în procesul de aderare, dar și ce se întâmplă cu cozile de la granița moldo-română

- Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că în Republica Moldova va fi construită o centrală electrică pe gaze, prima de acest fel, cu investiții americane.

- Mai mulți cântăreți din spațiul CSI, dintre care unii urmau să evolueze în cadrul unor concerte de la Chișinău, riscă să nu fie lăsați să intre în țară și să nu își poată susține spectacolele.

- Sute de poștași din România și din Republica Moldova au participat la o cursă comună. Marşul Factorilor Poştali a ajuns la cea de-a 46-a ediţie, iar în acest an are loc, în premieră, la Chişinău.

Știrile zilei:

Președinta Maia Sandu spune că proiectul privind unirea României cu Republica Moldova iniţiat de S.O.S. România este propus de un agent al Moscovei, cu scopul de a discredita ideea unirii.

„E ca şi cum eu m-aş duce mâine în Parlament cu o iniţiativă legislativă în care aş scrie că „Vrem ca Franţa să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare!”. Nu aşa se face unirea, noi cu toţii înţelegem foarte bine", a declarat preşedintele Maia Sandu, într-un interviu acordat ProTV Chișinău, citat de News.ro.

De la începutul acestui an, preşedinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potenţială unire dintre Republica Moldova şi România, într-un scenariu în care Rusia ar deveni mai agresivă în ambițiile sale expansioniste. În plus, a mai spus Maia Sandu, Chişinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de parlamentarii S.O.S România, a trecut tacit, miercuri, de Camera Deputaţilor şi merge la Senat, forul decizional în acest caz. Fostul preşedinte prorus al Republicii Moldova Igor Dodon afirma că autorităţile de la Bucureşti au admis iniţierea procedurilor "pentru a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova, aşa-zisa Unire", o „politică imperialistă și este ruşinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc", a declarat Igor Dodon.

***

Idee care a fost circulată și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, care a sfătuit, ironic, Occidentul să aplice termenul de „anexare” mai degrabă în legătură cu intenţia României în privinţa Republicii Moldova, decât la adresa Rusiei în raport cu teritoriile ucrainene Crimeea și Donbas.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău publică un Memorandum de Înțelegere semnat în toamna anului 2025 privind dezvoltarea în Republica Moldova a unei centrale electrice pe gaze naturale, prima de acest fel, cu o capacitate de aproximativ 100 MW, care ar urma să fie construită în Republica Moldova cu investiții americane.

Publicarea documentului reflectă angajamentul părților pentru transparență și informarea publicului cu privire la proiectele strategice din sectorul energetic.

Noua centrală va contribui la diversificarea surselor interne de producere a energiei electrice, la sporirea flexibilității Sistemului Electroenergetic Național și la reducerea dependenței de importurile de energie în perioadele de consum ridicat, anunță ministrul Energiei Dorin Junghietu.

***

Mai mulți cântăreți din spațiul CSI, dintre care unii urmau să evolueze în cadrul unor concerte de la Chișinău, riscă să nu fie lăsați să intre în țară și să nu își poată susține spectacolele.

Ministerul Culturii a publicat o listă cu artiști care nu sunt recomandați pentru participarea la evenimente cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Măsura este adoptată după ce lideri din opoziția pro-rusă de la Chișinău au făcut  practică curentă din a invita interpreți ruși care susțin războiul din Ucraina la concertele pe care le organizau în Republica Moldova. Guvernul pro-european de la Chișinău a declarat că interzice propaganda războiului în Republica Moldova.

***

Sute de poștași din România și din Republica Moldova au participat la o cursă comună. Marşul Factorilor Poştali a ajuns la cea de-a 46-a ediţie, iar în acest an are loc, în premieră, la Chişinău. Participanţii au alergat pe o distanţă cuprinsă între trei şi şapte kilometri. Câştigătorii au fost premiaţi cu medalii, cupe şi diplome, transmite TVR Moldova.

Ediția din acest an are o semnificație specială, fiind organizată sub egida centenarului primului zbor aeropoștal și comercial de pe ruta București–Galați–Chișinău.

La competiție au participat aproximativ 800 de persoane - poștași și reprezentanți ai instituțiilor poștale din România și Republica Moldova.

Unire dintre România și Republica Moldova marca SOS – un proiect depus de formațiunea extremistă a Dianei Șoșoacă generează controverse la București și Chișinău. Explicăm mizele cu analistul politic și jurnalistul Mihai Isac, invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, care spune că inițiativa este de fapt una de inspirație rusească.

Temele ediției:

- Propunerea legislativă care prevede Unirea României cu Republica Moldova a trecut tacit de Camera deputaților. Știrea a surprins foarte multă lume, dar apoi lucrurile au început să se lămurească. E o lege depusă de SOS România și care a trecut tacit. Mai multe detalii despre subiect ne dă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova a decis să își schimbe numele. De acum înainte, formațiunea va activa sub titulatura de Partidul Național Conservator European. Noua denumire pare să marcheze o încercare de delimitare de brandul politic din România, reducerea confuziilor electorale și repoziționarea într-un registru conservator european mai puțin polarizant. Schimbarea vine după mai multe cicluri electorale în care AUR Moldova nu a reușit să se impună ca actor relevant. Formațiunea a rămas într-o zonă marginală, cu o susținere la alegeri de jumătate de procent, fără capacitatea de a converti vizibilitatea publică într-un rezultat electoral semnificativ. Liliana Barbăroșie vine cu detalii.

- Aproape 200 de fermieri din 20 de raioane au ieșit la proteste miercuri, 24 iunie, pe 13 drumuri naționale din nordul și până în sudul Republicii Moldova. Este al doilea protest național organizat de cultivatorii de cereale și oleaginoase, nemulțumiți de intenția Ministerului Finanțelor de a majora TVA-ul pentru producția agricolă de la 8% la 20%. Agricultorii cer menținerea facilităților fiscale, compensarea accizei la motorină și introducerea unor forme de sprijin direct pentru sector. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

- La Cluj, a fost interzisă afișarea steagului Rusiei și intonarea imnului rusesc la Cupa Mondială de Gimnastică. O corespondență de Bianca Pădurean.

- Agricultorii anunță că vor continua protestele începute miercuri, iar o parte dintre ei intenționează să blocheze mai multe puncte de trecere a frontierei cu România.

Știrile zilei:

Agricultorii continuă protestele începute miercuri, iar o parte dintre ei se deplasează spre mai multe puncte de trecere a frontierei. Asociația Forța Fermierilor afirmă că nemulțumirile din sector s-au amplificat și solicită o întrevedere de urgență cu președinta Maia Sandu și cu șeful legislativului, Igor Grosu, pentru identificarea unor soluții.

Inspectoratul General al Poliției este citat de IPN cu avertismentul că blocarea nejustificată a drumurilor sau a punctelor de trecere a frontierei contravine legislației. Oamenii legii recomandă șoferilor să evite, pe cât posibil, deplasările prin punctele de trecere Leușeni și Sculeni și să utilizeze rute alternative. Totodată, Poliția a îndemnat organizatorii și participanții să desfășoare manifestațiile în mod pașnic și fără perturbarea circulației.

***

Alexandru Balan, fostul adjunct al SIS din Republica Moldova, acuzat de trădare de patrie în România, pentru că spiona pentru serviciul secret din Belarus, ar putea rămâne fără cetățenia română, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Digi24.RO.

Balan, extradat între timp în Belarus în schimbul a doi ofițeri operativi din Republica Moldova, a fost lăsat deja fără cetățenia Republicii Moldova.

Implicată în operațiunea spectaculoasă privind schimbul de ofițeri a fost și România. Atunci SUA au mulțumit Bucureștiului pentru rolul semnificativ pe care l-a avut în operațiunea internațională.

***

Guvernul a aprobat cadrul legal pentru implementarea sistemului eCall, care apelează automat 112 în caz de accident rutier grav. Tehnologia transmite coordonatele vehiculului și reduce timpul de intervenție cu 50%. Măsura face parte din procesul de aliniere a Republicii Moldova la standardele europene în domeniul siguranței rutiere și al serviciilor de urgență. Legea va intra în vigoare pe 13 mai 2027.

***

Studenții vor trebui să declare dacă au folosit inteligența artificială la redactarea lucrărilor de licență, masterat și doctorat, dar și în alte activități academice. Prevederea se regăsește în Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior, aprobat miercuri de Guvern, transmite IPN.

Documentul introduce pentru prima dată reguli unitare privind utilizarea inteligenței artificiale în universități. Potrivit acestuia, instrumentele AI pot fi folosite doar în condițiile stabilite de fiecare instituție și trebuie declarate atunci când influențează evaluarea lucrării. Studenții le pot utiliza ca suport, dar nu pentru a genera integral lucrări prezentate ca fiind proprii.

Regulamentul califică drept abatere academică utilizarea neautorizată a inteligenței artificiale, inclusiv lipsa declarării sau folosirea ei cu impact semnificativ asupra rezultatului. Abaterile vor fi clasificate în minore, medii și grave. Sancțiunile pentru studenți pot include refacerea lucrării, anularea evaluării, neadmiterea la susținerea tezei sau exmatricularea. Cadrele didactice și conducătorii de teze pot fi sancționați disciplinar sau pot pierde temporar dreptul de a coordona sau evalua lucrări.

„Noile reguli oferă universităților instrumente clare pentru prevenirea și sancționarea fraudelor academice și contribuie la creșterea prestigiului și credibilității sistemului de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

O foarte amplă reformă fiscală anunțată de ministerul finanțelor este intens discutată la Chișinău, iar criticile vin din mai toate direcțiile, inclusiv din cadrul Guvernului. Mesajul oficial este simplu: un sistem fiscal mai modern, mai transparent, mai apropiat de standardele europene și mai favorabil investițiilor. Criticii au auzit însă altceva: mai multe taxe indirecte, mai puține facilități fiscale, prețuri mai mari. Întrebarea care divide experții este dacă Republica Moldova poate să colecteze mai mult fără să încetinească și mai mult o economie care deja crește greu? Ministerul Finanțelor spune că da. Criticii nu sunt convinși. După zile de discuții aprinse, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a venit cu o declarație în care anunță că după criticile din spațiul public noul proiect al politicii fiscale va fi revizuit. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

Temele ediției:

Invitata Moldova Zoom este vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. Discutăm despre care sunt pașii următori după deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu UE, cât de realiste sunt ambițiile Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și dacă se poate vorbi în acest moment despre o decuplare de Ucraina, pentru ca Moldova să poată ajunge mai devreme în comunitatea europeană. Un interviu realizat zilele trecute la Bruxelles de Ecaterina Tanasiiciuc.

Despre cum liderul socialiștilor moldoveni, pro-rusul Igor Dodon, distorsionează istoria pentru a manipula prezentul. O analiză semnată de analistul politic Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse.

Cuplarea cu Ucraina în procesul de integrarea europeană nu ajută Republica Moldova, declară la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a fost invitatul acestei dimineți al lui Cosmin Ruscior.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova a decis în cadrul congresului transformarea formațiunii în Partidul Național Conservator European (PNCE).

Un ofițer al Serviciului Federal de Securitate, FSB-ului rusesc, a ajuns după gratii în Republica Moldova după ce ar fi încercat să colecteze informații neautorizate despre Transnistria.

Știrile zilei:

Cuplarea cu Ucraina în procesul de integrarea europeană nu ajută Republica Moldova, declară la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a fost invitatul acestei dimineți al colegului meu Cosmin Ruscior.

***

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova a decis în cadrul congresului transformarea formațiunii în Partidul Național Conservator European (PNCE).

Participanții la Congres au declarat că transformarea reprezintă „o consolidare doctrinară și organizațională, menită să ofere mișcării unioniste o platformă politică modernă, conservatoare și orientată spre obiective concrete”, anunță un comunicat al Partidului.

„Ne schimbăm denumirea, dar nu și idealurile. Reîntregirea Națională rămâne obiectivul nostru fundamental”, a declarat președintele formațiunii Boris Volosatîi.

Ziarul de Gardă scrie că la parlamentarele din 2021, partidul AUR a obținut în Republica Moldova doar 0,5% din voturi. Filiala de la Chișinău a fost condusă, până în 2022, de Vlad Bilețchi, despre care publicația a scris că promova activ, inclusiv la televiziunile afiliate oligarhului penal fugar la Moscova Ilan Șor, narațiuni anti-europene, similare cu cele ale propagandei ruse.

Din 2022, președinte al AUR Moldova este Boris Volosatîi, fostul director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău și fost deputat în Parlamentul României, pe listele partidului AUR. Nu este clar în acest moment dacă redenumirea partidului însemnă o disociere a filialei din Republica Moldova de formațiunea lui George Simion.

***

Un ofițer al Serviciului Federal de Securitate, FSB-ul rusesc, a ajuns după gratii în Republica Moldova după ce ar fi încercat să colecteze informații neautorizate despre Transnistria. Potrivit unui comunicat al Serviciului de Informații și Securitate, cetățeanul rus ar fi încercat să intre în Republica Moldova în baza unei legende care spunea că vine în scop turistic, inclusiv pentru a vizita mănăstiri, însă oamenii legii afirmă că scopul era colectarea de date și informații care urmau să fie stocate sau folosite în detrimentul suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat ori capacității de apărare a Republicii Moldova.

***

Peste 80 de elevi, câștigători ai olimpiadelor republicane la Limba și literatura română și Istoria românilor și universală, dar și profesorii acestora, au fost premiați în cadrul Programului de recunoaștere a performanțelor școlare de către Ministerul Educației de la Chișinău și Ambasada României.

Evenimentul are loc al cincilea an consecutiv și reafirmă importanța educației în limba română și a cunoașterii istoriei comune, prin susținerea tinerilor care se remarcă în studiul acestor discipline și prin recunoașterea rolului esențial al profesorilor în formarea noilor generații.

***

Zilele caniculare continuă și în Republica Moldova, pentru miercuri, Autoritatea de Meteorologie a prognozat o maximă de 31 de grade, cu o umiditate ridicată, de 80%, iar în unele regiuni sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice.

Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, votată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii. Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că „doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”.

Temele ediției:

- Al doilea summit UE–Republica Moldova, desfășurat ieri la Bruxelles, a transmis un mesaj dublu: pe de o parte, instituțiile europene apreciază ritmul reformelor și consolidează sprijinul financiar, economic și de securitate pentru Chișinău; pe de altă parte, următoarele etape ale aderării rămân dependente de decizii politice care depășesc evaluările tehnice ale Comisiei Europene. Reuniunea a avut loc la o săptămână după deschiderea oficială a negocieirlor, prin discuțiile pe primul cluster, sau grup de capitole, care se referă la valorile fundamentale – adică statul de drept, justiția și drepturile fundamentale – considerat punctul de plecare al procesului de aderare și, totodată, unul dintre cele mai sensibile dosare ale negocierilor. Liliana Barbăroșie a urmărit concluziile summitului.

- Fiecare țară răspunde pentru sine în procesul de aderare la UE, a spus Ursula von der Leyen la Bruxelles, la al doilea Summit Moldova - UE. S-a referit la aderarea Republicii Moldova și Ucrainei, iar jurnaliștii au înțeles că Uniunea Europeană este de acord să decupleze cele două state. Nici vorbă de separare în procesul de aderare la UE a Ucrainei și Moldovei, a declarat Kievul la scurt timp. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mai ales în contextul integrării europene a Republicii Moldova, la Chișinău jocurile politice de la București sunt urmărite cu nedumerire și îngrijorare. Discutăm subiectul cu Alex Cozer, jurnalist și comentator la Jurnal TV, post de televiziune independent de la Chișinău.

- Fondurile europene accelerează reforma educației din Moldova. Invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom este ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, cu care discutăm despre reformele pe care le face acum Chișinăul într-un domeniu considerat esențial pentru viitorul unei țări. Fondurile europene accelerează reforma educației – investiții de aproape jumătate de miliard de euro alimentează un program pe care autoritățile îl descriu drept fără precedent pentru sistemul educațional al Republicii Moldova. Un interviu de Liliana Barbăroșie.

- 120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova de UE în acest an pentru consolidarea securității.

- Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare, arată un raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău.

Știrile zilei:

Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, adoptată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că politicienii de la Chișinău au obligația de a apăra și păstra suveranitatea, independența și pacea. „Acest lucru îl facem prin procesul de integrare europeană. Din păcate, Moscova nu a respectat niciodată pe deplin suveranitatea și independența noastră. Iar astăzi, regimul de la Kremlin încearcă să distrugă, prin bombe și crime, suveranitatea Ucrainei”, Doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”, spune mesajul șefei statului.

***

120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova în acest an pentru consolidarea securității. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după cel de-al doilea summit Moldova–UE, desfășurat la Bruxelles. Astfel, alte 11 milioane de euro vor fi alocate pentru consolidarea capacităților de combatere a atacurilor hibride în Europa, iar 17 milioane de euro vor fi destinate dezvoltării infrastructurii de frontieră, notează TV8.

Fondurile vor fi oferite prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), prin intermediul căruia Republica Moldova a obținut, ca volum al investițiilor, cel mai mare sprijin după Ucraina. Totodată, dacă Republica Moldova va finaliza reformele prevăzute în cadrul Planului de Creștere până la sfârșitul acestui an, Uniunea Europeană va acorda încă 503 milioane de euro.

Fondurile vor fi utilizate pentru construcția și renovarea podurilor și drumurilor, modernizarea sistemului sanitar, precum și pentru alte proiecte destinate cetățenilor. Revenim cu detalii în continuare în program.

***

Parcursul european al Republicii Moldova, reformele și modernizarea administrației publice locale au fost discutate de președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, cu președintele Senatului Republicii Cehe, în cadrul vizitei oficiale pe care șeful legislativului moldovean o efectuează la Praga. „Avem multe de învățat de la prietenii noștri cehi și mă bucur să văd, încă o dată, sprijinul lor sincer pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Agenda vizitei include întrevederi cu oficiali cehi și discuții privind consolidarea relațiilor bilaterale, cooperarea interparlamentară și sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

***

Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare. Astfel de tactici vizează manipularea opiniei publice prin utilizarea surselor aparent credibile din mass-media occidentală pentru a conferi autenticitate narațiunilor negative. Practica este descrisă într-un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN.

Unul dintre exemplele analizate este publicația franceză Omerta. În aprilie 2026, aceasta a publicat materiale despre Moldova în care țara era descrisă drept un stat controlat din exterior, un „laborator geopolitic” administrat de interese occidentale. În aceleași materiale, conducerea statului era asociată cu termeni precum „mafie” sau „crimă organizată”.

Articolul a fost citat în Moldova drept confirmare independentă venită din presa europeană. Mesajele publicate de Omerta au fost amplificate prin zeci de postări și videoclipuri distribuite pe mai multe platforme, inclusiv de pagini și conturi de Facebook asociate anterior cu răspândirea conținutului manipulator și de conturi de TikTok.

Centrul pentru Comunicare Strategică descrie această practică drept un mecanism de validare externă. În plus, pe lângă influențarea percepțiilor cetățenilor din Moldova, astfel de mesaje pot contribui la deteriorarea imaginii externe a țării și la consolidarea unor percepții negative în statele membre ale Uniunii Europene.

Evenimentul zilei pentru Republica Moldova are loc astăzi la Bruxelles, unde are loc cel de-al doilea Summit Uniunea Europeană-Republica Moldova, următorul pas în parcursul european, după deschiderea oficială a negocierilor de aderare acum o săptămână. Chișinăul este reprezentat de președinta Maia Sandu, iar UE – de președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Se discută procesul de aderare la UE, reformele și cooperarea în domenii securitatea regională și securitatea energetică. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că extinderea este o alegere geopolitică și strategică pentru o Europă mai puternică și mai sigură.

Temele ediției:

- La Chișinău în acest weekend a fost o mobilizare importantă a forțelor de ordine, pentru a menține caracterul pașnic a două manifestații – sâmbătă socialiștii conduși de Igor Dodon au organizat ceea ce ei au numit marș al familiei, iar duminică a avut loc parada Pride. În acest an, cele două manifestări au fost organizate în zile diferite, după ce anii trecuți au avut loc violențe după ce contramanifestații de la marșul familiei au încercat să rupă cordoanele forțelor de ordine și să-i atace pe cei de la parada Pride. Veronica Gherbovețchi a fost la ambele manifestări.

- Continuă scandalul legat de agenția de stat Moldatsa, directorul căreia a câștigat concursul cu o biografie inventată. Noi detalii apar la suprafață – acum controversa, scoasă la iveală tot de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă, ține de purtătoarea de cuvânt a instituției, care este verișoara Maiei Sandu. Anastasia Taburceanu spune că angajarea s-a făcut printr-o procedură legală pentru că s-a făcut în baza CV-ului și a experienței profesionale. Opoziția este însă nemulțumită de explicații și vine cu alte acuzații, iar cazul este intens discutat pe rețelele sociale. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Duminică, pe 21 iunie, s-au împlinit 85 de ani de la intrarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice, alături de Germania nazistă. După șocul pierderilor teritoriale din anul precedent, 1940, regimul condus de Ion Antonescu a prezentat campania drept un act de recuperare a Basarabiei și a nordului Bucovinei, cedate Uniunii Sovietice cu un an înainte. A fost o decizie cu urmări majore pentru viitorul României. Campania din Est a fost marcată de numeroase greșeli, politice și militare. Iar antisemitismul a fost un adevărat combustibil pentru război, ducând inclusiv la masacrul de la Odesa, spune la RFI istoricul Armand Goșu, în discuție cu Ovidiu Nahoi.

- Cum este văzut de la Chișinău momentul începutului Operațiunii Barbarossa? Dezbaterile despre semnificația zilei de 22 iunie 1941 continuă să provoace controverse. Pentru spațiul dintre Prut și Nistru, data are o încărcătură aparte și rămâne una dintre cele mai disputate pagini ale istoriei secolului XX. Pentru unii, momentul este asociat cu încercarea României de a recupera Basarabia și nordul Bucovinei, pierdute în urma ultimatumului sovietic din iunie 1940. Pentru alții, anul 1941 este inseparabil de alianța României cu Germania nazistă și de crimele comise în timpul războiului. Într-un interviu acordat RFI, istoricul Sergiu Cataraga susține că evenimentele din vara anului 1941 nu pot fi înțelese fără contextul anului precedent, când Uniunea Sovietică a impus României cedarea Basarabiei, în baza înțelegerilor rezultate din Pactul Molotov-Ribbentrop, și fără analiza raporturilor de forță dintre Berlin și Moscova în ajunul confruntării dintre cele două regimuri. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu istoricul de la Chișinău.

- Modernizarea a 20 de școli și creșterea eficienței energetice în 10 spitale vor fi realizate prin două proiecte susținute de Uniunea Europeană.

- Republica Moldova va reduce numărul centrelor autorizate pentru certificările internaționale în informatică, de tip Certiport, după un caz de fraudă investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA), care vizează obținerea ilegală a certificărilor în informatică.

- Cod galben de caniculă în sudul Republicii Moldova, unde se vor înregistra astăzi temperaturi de +33-35°.

Știrile zilei:

La Bruxelles are loc astăzi cel de-al doilea Summit Uniunea Europeană-Republica Moldova, următorul pas în parcursul european, după deschiderea oficială a negocierilor de aderare acum o săptămână.  

Republica Moldova este reprezentată de președinta Maia Sandu, iar Uniunea Europeană – de președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Urmează să fie discutat procesul de aderare la UE, reformele aflate în desfășurare și cooperarea în domenii precum securitatea energetică.

Potrivit oficialilor europeni, Chișinăul a înregistrat progrese substanțiale și a demonstrat angajament în alinierea la acquisul comunitar, în pofida presiunilor externe.

Liderii vor aborda și cooperarea în contextul riscurilor de securitate din regiune și al efectelor războiului din Ucraina.

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că summitul are loc într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană și Republica Moldova, după deschiderea primului cluster de negocieri de aderare. Potrivit lui, extinderea este o alegere geopolitică și strategică pentru o Europă mai puternică și mai sigură, reiterând angajamentul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova și menționând că parteneriatul bilateral este mai strâns ca niciodată.

La finalul summitului este așteptată adoptarea unei declarații comune, prin care va fi reconfirmat angajamentul pentru aprofundarea relațiilor UE-Republica Moldova și sprijinirea parcursului european al țării, anunță IPN

***

Republica Moldova va reduce numărul centrelor autorizate pentru certificările internaționale în informatică, de tip Certiport, după un caz de fraudă investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA), care vizează obținerea ilegală a certificărilor în informatică.

Cazul a scos la iveală presupuse scheme prin care unii candidați ar fi obținut certificări internaționale în mod fraudulos. Certificările Certiport sunt utilizate pentru evaluarea competențelor digitale în trei domenii — rețelistică, baze de date și programare — și pot permite, în anumite condiții, asigurarea din oficiu a notei maxime la probe de informatică de la bacalaureat.

Într-un interviu pentru RFI, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a confirmat că au fost identificate tentative de fraudare organizate de unele entități locale, care ar fi exploatat vulnerabilități ale platformei de testare. Cazul a atras și reacția companiei internaționale Certiport, prezentă în peste 70 de țări, ai cărei oficiali s-au declarat surprinși de modul în care a fost exploatat sistemul:

***

Modernizarea a 20 de școli și creșterea eficienței energetice în 10 spitale vor fi realizate prin două proiecte susținute de Uniunea Europeană. Acordurile de finanțare în acest sens au fost semnate de către Guvern și Banca Europeană de Investiții, anunță IPN.

Primul proiect, „Reabilitarea și modernizarea școlilor din Moldova”, are o valoare de 51,5 milioane de euro și prevede modernizarea a 20 de instituții de învățământ din întreaga țară. Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a declarat că inițiativa va contribui la reducerea supraaglomerării școlilor din capitală și la crearea unei rețele de instituții model la nivel național, beneficiind aproximativ 14 mii de elevi.

Al doilea proiect vizează eficiența energetică în sectorul sănătății și prevede reabilitarea a 10 spitale publice de importanță națională. Cu un grant suplimentar de 10 milioane de euro din partea Uniunii Europene, instituțiile vor fi dotate cu sisteme moderne de ventilare și panouri solare. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a estimat o reducere de circa 40% a costurilor energetice și îmbunătățirea condițiilor pentru peste un milion de pacienți și 10 mii de cadre medicale.

***

Cod galben de caniculă în sudul Republicii Moldova, astăzi, 22 iunie 2026. Se vor înregistra temperaturi ridicate de până la +33..+35°C, potrivit ministerului mediului. Instituția recomandă cetățenilor să evite expunerea prelungită la soare, mai ales în orele de vârf, să consume suficientă apă și să acorde o atenție sporită copiilor, persoanelor în etate și celor cu probleme de sănătate.

„În Republica Moldova există o voință populară și națională evidentă, care s-a exprimat prin vot, de accelerare a apropierii de Uniunea Europeană și, implicit, de România. Pentru Moldova, modelul de societate nu poate fi despotismul oriental și dictatura de tip țarist, nu poate fi ca ideal revenirea în ghearele imperiului.

Există acolo o voce a sângelui, există o voce a latinității, există și o voce a rațiunii”, spune invitatul de astăzi al Moldova Zoom, scriitorul, publicistul și fostul nostru coleg de la RFI, Matei Vișniec. Acesta mai spune și că „în momentul în care Moldova va face parte din Uniunea Europeană, e ca și cum s-ar uni cu adevărat cu România”, dar și că, din păcate, clasa politică din România nu poate fi în acest moment un exemplu pentru cea din Republica Moldova. „În România nu avem încă lideri de talia Maiei Sandu”, spune Matei Vișniec.

Temele ediției:

-        Caz de rezonanță în Republica Moldova – jurnaliștii de investigație de la Ziarul de Gardă au demonstrat că șeful unei importante agenții de stat care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova a câștigat concursul pentru funcție în baza unui CV falsificat. Jurnaliștii au demonstrat că directorul agenției „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, a inclus în CV date false despre pregătirea sa de pilot și o presupusă activitate la Air Canada. În fața discrepanțelor semnalate, Vangheli a invocat existența unor „misiuni secrete”. Ancheta jurnalistică mai descrie angajări controversate, promovări interne ale unor persoane apropiate, majorări salariale pentru conducere și diferențe între imaginea profesională declarată și istoricul firmelor directorului agenției. La scurt timp după publicarea investigației, Dumitru Vangheli a fost suspendat. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

-        Scandal în Republica Moldova după ce un bărbat și-a falsificat CV-ul, apoi și-a inventat o biografie și relații de rudenie inexistente cu un cunoscut scriitor. A reușit apoi să câștige un concurs pentru a ocupa funcția de director la cea mai importantă companie de stat din domeniul aviației. Ne povestește cazul rupt din filmele de la Hollywood Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Parlamentul European condamnă provocările Rusiei la granițele Uniunii Europene. La Strasbourg, unde săptămâna aceasta a lucrat și colega noastră Mădalina Șerban, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind incursiunile cu drone în România, statele baltice și Finlanda, pe care le consideră parte a unei strategii de intimidare și destabilizare. Este menționată în context și Republica Moldova. Ce înseamnă acest vot pentru România și cât de mult poate contribui Uniunea Europeană la securitatea flancului estic? Mădălina Șerban vine cu detalii.

-        O rețea de 256 de conturi false pe TikTok a lucrat în ultimele 4 uni pentru erodarea încrederii în instituțiile statului și în parcursul european al Republicii Moldova.

-        Republica Moldova a primit din partea SUA studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș, numită și Linia Libertății, un proiect strategic care interconectează țara cu România și cu piața europeană de energie.

-        BNM a majorat rata de politică monetară pe termen scurt de la 6,5% la 7% anual, în contextul intensificării presiunilor inflaționiste, ceea ce va duce la majorarea dobânzii creditelor.

Știrile zilei:

Republica Moldova a primit din partea SUA studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Liberty Line”, Lilia Libertății, un proiect strategic care va contribui la consolidarea securității energetice și la extinderea interconectării cu România și cu piața europeană de energie. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, transmite IPN.

Linia va fi construită cu finanțare gratuită din partea Guvernului SUA, care a alocat 130 de milioane de dolari, și va fi cea de-a treia interconectare de înaltă tensiune dintre Republica Moldova și sistemul electroenergetic european prin România, după proiectele Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava.

Potrivit studiului prezentat, linia de tensiune înaltă Strășeni–Gutinaș va avea o lungime estimată de aproximativ 70 km pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Nisporeni, Călărași și Hâncești. Proiectul va contribui la majorarea capacității de transfer a energiei electrice între Republica Moldova și spațiul european ENTSO-E.

***

BNM a majorat rata de politică monetară pe termen scurt de la 6,5% la 7% anual. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, decizia a fost aprobată în contextul intensificării presiunilor inflaționiste. BNM precizează că majorarea ratei de bază urmărește temperarea ritmului de creștere a prețurilor de consum, stimularea economisirii și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.

Creșterea ratei de politică monetară va crește costul la care băncile se împrumută de la BNM și, implicit, la majorarea dobânzii creditelor oferite de bănci populației și agenților economici.

***

Fostul bașcan al autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta partidului pro-rus Inima Moldovei, ar urma să rămână cu conturile blocate după ce Republica Moldova s-a aliniat la sancțiunile europene impuse acum câteva zile împotriva a șase persoane care au lucrat pentru destabilizarea Republicii Moldova și au promovat interesele Rusiei.

Ordinul, semnat de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a fost publicat în ediția de astăzi a Monitorului Oficial.

Alături de Irina Vlah, fără fonduri și resurse economice vor rămâne alți cinci activiști din rețelei criminale coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor.

***

O rețea de 259 de conturi false pe TikTok a adunat peste 115 milioane de vizualizări în mai puțin de patru luni, promovând mesaje despre criza economică, corupție, autonomia găgăuză și presupusele riscuri ale integrării europene. Potrivit unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN, scopul campaniei era erodarea încrederii în instituțiile statului și în parcursul european al Republicii Moldova.

Potrivit raportului, conturile utilizau conținut generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale și imitau surse media sau pagini civice pentru a părea credibile.

Centrului pentru Comunicare Strategică constată că TikTok este utilizat pentru viralizarea rapidă a mesajelor manipulatorii, iar conținutul scurt, emoțional și repetitiv permite atingerea unui public foarte larg.  Actorii implicați în astfel de campanii exploatează teme sensibile pentru societate, inclusiv probleme economice, identitare și de securitate.

Autorii documentului concluzionează că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele cu audiențe mari și exploatează teme sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții și a polariza societatea.

Republica Moldova analizează posibilitatea producerii locale de drone de apărare și a sistemelor anti-dronă, într-un context în care utilizarea dronelor redefinește modul în care sunt purtate conflictele armate. Demersul a fost anunțat de președinta Maia Sandu după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, foarte aproape de frontiera cu Republica Moldova.

Pentru a face posibilă dezvoltarea unei industrii a dronelor de apărare, Maia Sandu crede necesară modificarea legislației, astfel încât investițiile private și străine să poată fi atrase în sectorul apărării.

Cât de pregătită este Republica Moldova să dezvolte o industrie a dronelor de apărare și ce impact ar avea aceasta asupra capacităților sale de securitate? Liliana Barbăroșie a căutat răspuns la această întrebare. Un reportaj comun realizat împreună cu colegii noștri de la Deutsche Welle.

Temele ediției:

-        Datele personale ale cetățenilor sunt colectate masiv de către serviciile speciale ale Federației Ruse cu scopul de a le folosi în operațiuni de fraudă, anunță Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova. Războiul hibrid pe care Rusia îl desfășoară împotriva Republicii Moldova a trecut la alt nivel. În ultima perioadă rușii își asumă identități false pentru a obține informații sensibile. Vitalie Cojocari ne prezintă câteva exemple în „Cronica lui Vitalie”.

-        „Rusia nu se va opri și își va reinventa metodele de destabilizare, iar Republica Moldova trebuie să rămână fermă pe parcursul european”, declară vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, Doina Gherman, într-un interviu pe care l-a acordat la Varșovia Ecaterinei Tanasiiciuc.

-        Iar de la Strasbourg eurodeputata Marina Kaljurand, fostă ministră de externe al Estoniei, salută deschiderea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina și declară că „statutul de țări candidate a fost acordat celor două țări din motive politice, morale și etice”. În contextul războiului din Ucraina și al dezbaterilor din Parlamentul European privind securitatea frontierelor estice, Marina Kaljurand explică la RFI, cum vede parcursul european al Moldovei și al Ucrainei, și de ce incidentele cu drone rusești deasupra unor state membre nu mai pot fi ignorate. Mădălina Șerban a stat de vorbă cu europarlamentara estoniană la Strasbourg, unde are loc în aceste zile sesiunea Parlamentului European.

-        Republica Moldova pregătește cadrul legal care va permite coordonarea sistemelor de securitate socială și schimbul electronic de date cu statele membre ale Uniunii Europene.

-        Kievul și Chișinăul au început negocierile de aderare la UE împreună. Acum procesul de aderare este unul bazat pe merite, în funcție de ritmul de reforme din fiecare țară, declară președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu pentru publicația NewsMaker de la Chișinău.

-        Fenomenul fraudelor telefonice continuă în Republica Moldova. Poliția anunță că în ultimele 24 de ore 9 cazuri s-au soldat cu prejudicii de peste 1 milion de lei.

Știrile zilei:

Republica Moldova pregătește cadrul legal care va permite coordonarea sistemelor de securitate socială și schimbul electronic de date cu statele membre ale Uniunii Europene. Un proiect care prevede acest lucru a fost aprobat astăzi de Guvern, informează Moldpres.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că aprobarea cadrului legal va permite ca informațiile privind pensiile, indemnizațiile sau alte prestații de asigurări sociale să fie transmise între țări în mod electronic, în condiții de securitate ridicată, ceea ce va reduce și timpul de procesare a cererilor de stabilire a acestor plăți sociale.

***

„Salutăm faptul că statele membre au dat undă verde începerii negocierilor de aderare la UE cu Moldova. Știm că viitorul vostru este ferm ancorat în Uniunea Europeană. Puteți conta pe Parlamentul European să vă fie alături la fiecare pas pe drumul aderării”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un interviu scris acordat publicației NewsMaker de la Chișinău.

Aceasta a subliniat că după ce cele doua state au început negocieirle la pachet, acum procesul de aderare este unul bazat pe merite, în funcție de ritmul de reforme din fiecare țară.

În acest context, permiteți-mi să aduc un omagiu determinării și implicării președintei Sandu, care, în pofida celor mai dificile circumstanțe, continuă să conducă națiunea spre Uniunea noastră cu mână sigură, viziune clară și hotărâre neclintită. Și știu că nu va mai dura mult până când vom vedea eurodeputați moldoveni ocupându-și locurile în Parlamentul European, a spus Roberta Metsola.

Președinta Parlamentului European a fost întrebată și despre idea Unirii Republicii Moldova cu România, ca plan B pentru a menține Moldova în zona democratică în contextul agresivității crescânde a Rusiei.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul”, a răspuns Roberta Metsola. „Cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european”. Iar UE va continua să sprijine Moldova, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE.

Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine.

Roberta Metsola a mai spus că Transnistria și autonomia găgăuză, care încearcă să fie folosite de Rusia pentru a bloca parcursul european al Republicii Moldova, nu trebuie să devină piedici în acest proces pentru că „UE va ajuta întotdeauna țările candidate să soluționeze conflicte, să depășească provocări și să mențină ritmul”. „Împreună transformăm ambițiile în realizări care vor consolida ambele părți”, a concluzionat Roberta Metsola în interviul acordat publicației NewsMaker de la Chișinău.

***

Regiunea separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, Transnistria, prelungește starea de urgență în economie până pe 17 iulie. Tiraspolul motivează prelungirea măsurii prin menținerea unei situații economice dificile, în condițiile în care problema aprovizionării cu gaze naturale nu a fost încă soluționată definitiv.

Transnistria este într-o situație economică extrem de dificilă, după ce Rusia i-a redus cantitățile de gaze gratuite livrate, în unele perioade chiar a oprit aprovizionarea regiunii pro-ruse. Cele mai dificile perioade au fost când Rusia a închis robinetul pentru Transnistria în mijlocul iernii. Administrația separatistă refuză însă să cumpere gaze de pe piața europeană, așa cum o face restul Republicii Moldova, care nu mai depinde de furnizările din Rusia.

***

Fenomenul fraudelor telefonice continuă în Republica Moldova. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a înregistrat, în ultimele 24 de ore, 15 sesizări privind fraude telefonice. 9 cazuri s-au soldat cu pierderi materiale, iar prejudiciul total depășește 1 milion de lei. De asemenea, datorită vigilenței cetățenilor, au fost prevenite 350 de tentative de escrocherie.

„Astfel, tot mai multe victime contractează credite pentru a transfera bani infractorilor. Totodată, persistă utilizarea curierilor și a încasatorilor pentru ridicarea banilor în numerar. La fel, se înregistrează o creștere a cazurilor de acces fraudulos la aplicațiile bancare mobile. Cele mai mari prejudicii sunt provocate de schemele combinate prin instituții precum „bănci, poliție sau Serviciul de Informații și Securitate”, a anunțat IGP.

În acest context, oamenii legii îndeamnă cetățenii să nu comunice nimănui codurile sau parolele primite prin SMS. De asemenea, este important să nu transmiteți bani și să nu divulgați date personale la telefon. Dacă primiți un apel suspect, închideți imediat și apelați Serviciul 112.

Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova a anunțat ieri că datele personale ale cetățenilor sunt colectate masiv de către serviciile speciale ale Federației Ruse cu scopul de a le folosi în operațiuni de fraudă.

Cum sunt văzute în Republica Moldova evoluțiile politice de la București? Mai multe comentarii din spațiul public vorbesc despre un deja-vu: la Chișinău în epoca oligarhului, la închisoare astăzi, Vlad Plahotniuc, și a „statului capturat” voturile deputaților se vindeau la bucată, iar partidele erau „făcute” și „desfăcute” de păpușari din umbră, moneda de schimb situându-se în plaja dintre șantaj și sume importante de bani.

Evenimentele din România au generat, în Republica Moldova, și o dezbatere mai amplă despre fragilitatea democrației și limitele compromisului politic. Invitatul Moldova Zoom de astăzi, jurnalistul și comentatorul de la Jurnal TV, Alex Cozer, spune că „astfel de practici nu au nicio tangență cu procesul democratic și nici cu valorile europene”. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.

Temele ediției:

-        Deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă „o etapă istorică” și o recunoaștere a progreselor realizate de cele două state candidate, afirmă într-o declarație comună mai mulți eurodeputați care urmăresc dosarele de extindere ale Uniunii Europene. Ei subliniază că, într-un context marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunile geopolitice din regiune, extinderea rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente ale Uniunii pentru consolidarea păcii, securității și prosperității pe continent. Mădălina Șerban este zilele acestea la Strasbourg și vine cu detalii.

-        Republica Moldova este în fața unei reforme administrative care va schimba complet felul în care arată statul chiar înainte de aderarea la UE. Guvernul vrea să comaseze o parte din primării mici pentru a le putea ajuta să se dezvolte. Ce soluție a gândit Republica Moldova? Ce ar putea să învețe România din asta? Ne spune Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Recentele atacuri cu drone ucrainene asupra uneia dintre cele mai mari rafinării rusești care au dus la restricționarea carburanților pentru populație în zeci de regiuni ruse arată capacitatea Ucrainei de a pune la serioasă încercare regimul lui Putin, spune la RFI Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. Președintele rus nu mai poate livra prosperitatea promisă și există un potențial exploziv în societate. Dar acesta nu a fost până acum capitalizat politic datorită aparatului de represiune care încă funcționează. Însă asta se poate schimba din cauza problemelor financiare, spune istoricul. Dan Andreșescu a stat de vorbă cu Cosmin Popa.

-        Datele personale ale cetățenilor sunt colectate masiv de către serviciile speciale ale Federației Ruse cu scopul de a le folosi în operațiuni de fraudă, anunță Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova.

-        La Varșovia a fost semnată o declarație comună la nivel parlamentar prin care Polonia se angajează să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova.

-        Regiunea separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, Transnistria, prelungește starea de urgență în economie până pe 17 iulie, după ce Rusia a redus cantitățile de gaze gratuite pe care le livra regimului separatist.

-        Spațiul digital devine arena principală a competiției electorale. În acest context, instituțiile democratice sunt chemate să-și adapteze instrumentele și mecanismele de protecție la noile realități.

-        „Podul de Flori” sau „Podul Unirii” peste Prut urmează să fie terminat în octombrie 2026, dar nu se va putea circula pe el din cauză că nu sunt terminate birourile vamale și ale poliției de frontieră.

Știrile zilei:

Datele personale ale cetățenilor sunt colectate masiv de către serviciile speciale ale Federației Ruse cu scopul de a le folosi în operațiuni de fraudă, anunță Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova.

„Datele sunt colectate prin diferite metode, precum baze de date private vândute ilegal pe Dark Web, baze de date extrase ilegal prin spargerea serverelor private, precum și baza de date colectată de grupul criminal organizat Șor în ultimii ani, care conține circa 145 000 cetățeni care au oferit datele personale. Bazele de date sunt detaliate și conțin nume și prenume, adrese de e-mail, telefon, adrese de domiciliu, dar și copii ale actelor de identitate”.

SIS notează că informațiile colectate sunt ulterior transmise în adresa grupurilor criminal organizate, cu acoperire transfrontalieră, pentru a fi utilizate în acțiuni de escrocherii și sustragere a fondurilor de pe cardurile bancare a cetățenilor, dar și în numerar.

„Aceste acțiuni nu sunt incidente izolate, ci sunt parte a războiului hibrid de subminare a stabilității naționale. Scopul acestor atacuri orchestrate este crearea sentimentului de nesiguranță și neîncredere în societate”, anunță Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău.

***

La Varșovia a fost semnată o declarație comună la nivel parlamentar prin care Polonia se angajează să sprijine integrarea europeană a Republicii Moldova.

Cele două părți salută progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de negociere și subliniază necesitatea menținerii unui sprijin politic ferm din partea statelor membre ale UE, sprijin esențial pentru ca Republica Moldova să își poată atinge obiectivul de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2030.

***

Regiunea separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, Transnistria, prelungește starea de urgență în economie până pe 17 iulie. Tiraspolul motivează prelungirea măsurii prin menținerea unei situații economice dificile, în condițiile în care problema aprovizionării cu gaze naturale nu a fost încă soluționată definitiv.

Transnistria este într-o situație economică extrem de dificilă, după ce Rusia i-a redus cantitățile de gaze gratuite livrate, în unele perioade chiar a oprit aprovizionarea regiunii pro-ruse. Cele mai dificile perioade au fost când Rusia a închis robinetul pentru Transnistria în mijlocul iernii. Administrația separatistă refuză însă să cumpere gaze de pe piața europeană, așa cum o face restul Republicii Moldova, care nu mai depinde de furnizările din Rusia.

***

Spațiul digital devine arena principală a competiției electorale. În acest context, instituțiile democratice sunt chemate să-și adapteze instrumentele și mecanismele de protecție la noile realități, declară președinta Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, Angelica Caraman, citată de IPN.

Caraman a subliniat că ultimele alegeri din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru publicitatea online, o majorare de aproape 40%, adică peste 100 de mii de euro în plus față de scrutinul precedent. Ea a subliniat că aceste evoluții confirmă migrarea tot mai accentuată a competiției electorale spre spațiul digital.

Declarațiile au fost făcute la Conferința Regională „Banii în politică” unde au participat 20 de țări, inclusiv România, Ucraina Polonia, statele baltice și  țările din Balcani, precum și Armenia.

***

După estimările autorităților române și celor moldovenești, „Podul de Flori” sau „Podul Unirii” urmează să fie terminat în octombrie 2026, dar nu se va putea circula pe el din cauză că nu sunt terminate birourile vamale și ale poliției de frontieră. Construcția acestor obiective reprezintă a doua fază a proiectului de investiție de la Prut care va dura și ea un an și jumătate, transmite Ziarul de Iași.

15 iunie va rămâne o zi memorabilă în istoria Republicii Moldova – au început negocierile oficiale de aderare la UE. Ediția de astăzi a Moldova Zoom este dedicată acestui moment – fapte, comentarii și reacții de la corespondenții noștri. Vedem ce spune presa internațională la acest subiect, dar și ce reacții au venit din Rusia.

Evident, Moscova nu crede în procesul de integrare europeană al Chișinăului. Iar invitata zilei la Moldova Zoom este ambasadoarea Republicii Moldova la Bruxelles, Daniela Morari, care anunță, într-un interviu realizat de Liliana Barbăroșie, că în luna iulie Chișinăul își propune să deschidă și negocierile pe restul capitolelor de aderare.

Temele ediției:

-        R.Moldova a deschis oficial primul grup de capitole de negocieri cu Uniunea Europeană, la cea de-a doua Conferință Interguvernamentală R.Moldova - UE de la Luxemburg. ”Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, spune președinta Maia Sandu. Iar comisara europeană, Marta Kos, a menționat că deschiderea primului grup de capitole este un progres major. Valeria Vițu are detalii.

Citeste siR.Moldova a deschis oficial primul cluster de negocieri cu UE. Maia Sandu: Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim

-        Cele 27 de state membre ale UE au lansat luni negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Comentatorii din presa europeană văd în aceasta un moment de referință. Însă ei atenționează că intrarea celor 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei în UE rămâne o perspectivă îndepărtată.

-        Pasul istoric de aderare la UE pe care îl face Republica Moldova a fost luat în furci de Rusia. Presa de la Moscova vede doar probleme pentru Chișinău. Cât de supărați sunt rușii pe procesul de aderare la UE? Ne spune jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

-        Negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la UE urmează să fie confirmate în cadrul summitului UE de la Bruxelles de săptămâna viitoare. Avansarea se va face în ritm individual, pe bază de merit.

Citeste siPrivire din UE: aderarea Moldovei și Ucrainei, argumente și impedimente

-        Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare, anunță Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

-        La Chișinău a fost semnată o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, document susținut de Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația.

-        Bruxellesul a inclus încă șase persoane pe lista celor sancționați pentru campanii de dezinformare și cumpărare a voturilor finanțate de Rusia în Republica Moldova.

-        Aeroportul Internațional Chișinău a devenit din nou locul unor contacte diplomatice la nivel înalt. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în drum spre Summitul G7.

-        Peste 200 judecători și candidați la funcții-cheie din sistemul judecătoresc au fost supuși evaluării externe în ultimii trei ani.

Știrile zilei:

Moment istoric pentru Republica Moldova – aseară au fost lansate oficial negocierile de aderare la UE, prin deschiderea primului grup de capitole, numit cluster, numit „Valori fundamentale". Acesta se referă la statul de drept, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor democratice şi respectarea drepturilor fundamentale și este considerat baza întregului proces de integrare europeană.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că deschiderea negocierilor face ca procesul de aderare să devină tangibil și confirmă faptul că acesta avansează, depășind stadiul de promisiune.

Marilena Raouna, viceministra afacerilor europene a Republicii Cipru, țară care deține președinția prin rotație a UE, a declarat că extinderea blocului comunitar este văzută ca o investiție în securitate și unitate.

Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina, va fi confirmată în cadrul summitului UE de la Bruxelles, din 18-19 iunie.

***

Uniunea Europeană pregătește noi mecanisme pentru a se asigura că viitoarele state membre respectă regulile și după aderare. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, afirmă că țările care se abat de la reformele asumate sau folosesc dreptul de veto pentru a bloca deciziile europene ar putea fi supuse unor măsuri stricte de sancționare. Declarațiile au fost făcute pentru Politico, citată de News.ro.

Kos a făcut aceste declaraţii în momentul în care UE a deschis, luni, prima rundă de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. În acelaşi timp, Muntenegru a finalizat oficial încă două capitole de negociere şi s-a apropiat de aderare.

Comisia Europeană „are deja câteva idei” privind consolidarea sistemului, a afirmat Kos, inclusiv măsuri de protecţie şi perioade de tranziţie înainte ca anumite drepturi de aderare să fie acordate pe deplin. „Ceea ce va fi nou este modul în care vom garanta că, odată ce o țară devine membră a UE, regulile vor fi respectate și după cinci, zece sau cincisprezece ani”, a spus Marta Kos.

Citeste siMarta Kos: Deschiderea primului cluster de negocieri, un progres major și aduce Moldova mai aproape de statutul său de țară candidată la UE

Unele state membre UE, printre care Franţa, Germania şi Ţările de Jos, au susţinut că orice extindere trebuie să fie însoţită de garanţii că reformele vor fi durabile şi că noii membri nu vor perturba echilibrul de putere al blocului. Cancelarul german Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron se numără printre cei care susţin o abordare etapizată a integrării europene, sugerând ca altor ţări din Balcanii de Vest, precum Albania, să li se ofere beneficii economice şi politice înainte de a deveni membri cu drepturi depline.

În acelaşi timp, Marta Kos a afirmat că aderarea trebuie să rămână bazată pe merite. Ucraina şi Moldova au avansat împreună până acum, dar odată ce toate capitolele de negociere vor fi deschise, „ţara care va obţine rezultate mai bune va putea avansa mai repede”, a precizat comisara europeană.

***

La Chișinău a fost semnată o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, document susținut de Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația. Declarația a fost semnată în contextul vizitei comune la Chișinău a președinților comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele țărilor semnatare, notează IPN.

Documentul subliniază că parcursul european al Republicii Moldova s-a desfășurat în condiții dificile, marcate de presiuni externe, amenințări hibride și campanii de dezinformare, însă autoritățile de la Chișinău au reușit să avanseze semnificativ în procesul de reforme și aliniere la standardele europene.

***

Aeroportul Internațional Chișinău a devenit din nou locul unor contacte diplomatice la nivel înalt. Cel mai recent exemplu este discuția telefonică de luni, 15 iunie, dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Liderul ucrainean a anunțat că discuția telefonică a avut loc pe aeroportul din Chișinău, în drum spre Summitul G7, scrie TVR Moldova.

„Îi sunt recunoscător Preafericitului pentru sprijinul și poziția morală neechivocă: atacurile cu drone ale Rusiei asupra Lavrei Pecersk de la Kiev – un loc sfânt nu numai al Ucrainei, ci al lumii ortodoxe în ansamblu – sunt o barbarie pentru care nu poate exista nicio justificare. Patriarhul Bartolomeu și cu mine am discutat, de asemenea, posibile formate pentru întâlniri față în față”, a declarat președintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a început să folosească recent aeroportul din Chișinău ca punct de tranzit pentru vizitele sale externe, după o dispută diplomatică cu Polonia.

***

Uniunea Europeană a inclus încă șase persoane pe lista celor sancționați pentru organizarea de campanii de dezinformare și cumpărare a voturilor finanțate de Rusia pentru a destabiliza Republica Moldova.

Decizia a fost luată luni de Consiliul UE, iar pe listă se regăsesc persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor, precum și președinta partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah.

***

Peste 200 judecători și candidați la funcții-cheie din sistemul judecătoresc au fost supuși evaluării externe în ultimii trei ani.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor precizează că până în prezent, 40 de subiecți nu au promovat evaluarea, iar 70 au demisionat sau s-au retras din concursuri în timpul procedurii de verificare.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor precizează că din cele 203 proceduri inițiate, 179 au fost finalizate. În urma evaluărilor și reevaluărilor, 69 de persoane au promovat evaluarea, iar în 20 de cazuri procedurile sunt încă în desfășurare.