Pe Agendă

Discutăm în acest episod cu profesorul de științe politice din România, Cristian Preda, despre importul de cadre din România în R. Moldova. Îl consideră un pas spre „o altfel de unire”, dar spune că ar vrea să vadă și un fenomen invers – cu moldoveni în funcții la București.

Regiunea transnistreană are o toamnă fierbinte: Chișinăul a început să-i introducă accize și TVA la importuri, măsura vine chiar înainte de un scrutin „prezidențial” la Tiraspol, care nu se știe cum o să iasă, iar Rusia vrea să deschidă și ea în stânga Nistrului un mare număr de secții de votare pentru propriile „alegeri” parlamentare, iritând Chișinăul. Analizăm toate acestea împreună cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorghe Bălan.

În această ediție, fostul deputat PAS, Oazu Nantoi, vorbește despre „cel mai realist scenariu” în care s-ar putea încheia războiul pornit de Rusia în Ucraina. L-am mai întrebat pe invitat – expert în chestiunea transnistreană – care sunt cele mai importante urmări ale războiului pentru R. Moldova și cum s-au schimbat datele problemei transnistrene.

În acest episod „Pe Agendă”, dedicat celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, istoricul Octavian Țîcu susține că viitorul acesteia depinde de felul în care se va încheia războiul din Ucraina, dar orice scenariu ar trebui „să convingă Uniunea Europeană că este mai bine să integreze R. Moldova”. Despre felul în care își va sărbători R. Moldova independența – cu vizita președinților României și Ucrainei la Chișinău – Țîcu crede că acest lucru este unul firesc și din punct de vedere politic, și al vecinătății.

Cel de-al doilea președinte al R. Moldova, Petru Lucinschi, care l-a cunoscut pe Vladimir Putin, spune că nu se aștepta că acesta va invada Ucraina în februarie 2022. La peste patru ani și jumătate de atunci, Lucinschi spune că nu vede încă o soluție în război, dar crede că liderul rus va supraviețui politic. În această ediție, care este parte a unei mini-serii „Pe Agendă” dedicată celor 35 de ani de la proclamarea independenței, am mai vorbit cu Petru Lucinschi despre „politica fără rădăcini a R. Moldova”, aderarea la UE, „epoca comuniștilor” și nevoia „unui model de dezvoltare economică”.

În numai trei săptămâni de mandat, premierul Vasile Tofan și-a rescris „legenda” din tehnocrat în politician, PAS are un candidat la prezidențialele din 2028, dar nu pe Tofan, iar R. Moldova are nevoie și de un plan C, nu doar de A și B – așa putem rezuma noul episod din Pe Agendă, cu Ion Sturza.

Fosta deputată Vitalia Pavlicenco, o nouă invitată a mini-seriei „Pe Agendă” înainte de Ziua Independenței, spune că ea crede mai mult în „planul B” pentru garantarea securității și bunăstării Republicii Moldova – anume unirea cu România, decât în „planul A” – aderarea la UE. O veterană a politicii moldovene și unionistă convinsă, Pavlicenco crede că politicienii de pe ambele maluri ale Prutului ar trebui „să convingă” și UE că unirea estre calea de urmat.

Cunoscutul politician și comentator Oazu Nantoi spune în acest episod că dezbaterile parlamentare la votul pentru Guvernul Tofan l-au convins că noul prim-ministru are o „viziune” pentru Republica Moldova, spre deosebire de „majoritatea” guvernelor de până acum, care nu se puteau neapărat lăuda cu așa ceva. Pe lângă viziune, la Vasile Tofan „se simte și competență” și trebuie lăsat „să se manifeste” mai spune Nantoi, care i-a fost consilier premierului precedent, Alexandru Munteanu. Acest episod este parte dintr-o miniserie în care discutăm cu veterani ai politicii moldovene înainte de împlinirea a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În cea de-a doua ediție a mini-seriei „Pe Agendă” înainte de împlinirea a 35 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, fostul lider democrat Dumitru Diacov vorbește despre nevoia creării unui bloc politic de centru în R. Moldova. Deși a renunțat la politică, el urmărește ce se întâmplă pe scena politică de la Chișinău, și crede că următorul premier s-ar putea confrunta cu „o situație complicată” și va conta cum va fi abordarea PAS în raport cu Vasile Tofan. Cât despre fostul său coleg de partid, Vladimir Plahotniuc, condamnat în dosarul furtul miliardului, Diacov spune că nu a vorbit cu el în ultima perioadă. Deși PD-ul nu mai există acum ca partid politic, Diacov spune că formațiunea sa a „aprovizionat” mai multe partide cu politicieni, făcând referire la migrarea unor democrați spre alte partide politice.

Cum poate fi explicată plecarea neașteptată și rapidă din funcția de premier a lui Alexandru Munteanu? Pe lângă semnele de întrebare, ce reforme neterminate lasă în urmă cabinetul său de miniștri? Care vor fi principalele sarcini ale viitorului Guvern și de ce un premier tehnocrat nu e potrivit pentru R. Moldova? Sunt doar câteva întrebări la care au răspuns invitații acestei ediții a podcastului „Pe Agendă” – directoarea de programe a Centrului de Politici și Reforme, Vlada Ciobanu, și analistul politic Ion Tăbârță.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, este primul invitat dintr-o mini-serie a podcastului Pe Agendă, în care vom discuta cu veterani ai politicii moldovene, înainte de împlinirea a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. L-am întrebat despre actualele scandaluri de la Chișinău, criza politică de la București și despre intenția de a crea o forță politică de alternativă față de actuala guvernare. Unionist convins, Ghimpu crede că integrarea Moldovei în UE va duce mai rapid spre unirea cu România.

Reputatul istoric româno-britanic Dennis Deletant vorbește în această ediție a podcastului „Pe Agendă” despre cum a evoluat R. Moldova de la un „stat sovietic” la unul independent, care „trebuie să-și croiască singur” drumul spre UE. Primul traducător în engleză al Constituției moldovene, profesorul Deletant – care a studiat decenii la rând istoria României, crede că acum nu este un moment oportun pentru o potențială unire dintre R. Moldova și România, deși discuția devine tot mai intensă.

Negocierile de aderare la UE pot decurge mai repede pentru o țară mică precum R. Moldova, care tocmai le-a început, spune podcastului „Pe Agendă” politologul român Cristian Pîrvulescu, în sprijinul analizei sale că actualul calendar pe care și-l propun autoritățile de la Chișinău pentru încheierea negocierilor – 2028 – este „grăbit”, dar „nu imposibil”. Dar dacă țara nu-și va alinia toate procesele la regulile europene până atunci, este posibil să primească o perioadă de tranziție după aderare, mai spune Pîrvulescu, care este și copreședinte al Platformei Societății Civile UE-R. Moldova.

În acest episod, discutăm cu istoricul român Cosmin Popa despre înmulțirea incidentelor cu dronă de ambele părți ale Prutului, dar și a declarațiilor despre unire, despre natura propagandei rusești în România și dialogul Dianei Șoșoacă cu Putin, despre șansele instalării la București a unui premier care s-a născut în Ucraina și are și cetățenie moldoveană.

În acest episod, parlamentarul atenționează și asupra riscurilor pe care le comportă obținerea cetățeniei ruse în regim simplificat pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Dar mai discutăm cu Lilian Carp și despre disputa dintre foștii aliați de la primăria Chișinău: Ion Ceban și Irina Gutnic, și dacă are PAS un candidat pentru alegerile locale de anul viitor.

Ce poate însemna pentru R. Moldova debarcarea guvernului de la București al reformistului Ilie Bolojan? Depinde de cine îi va lua locul, spune cunoscutul analist român Armand Goșu, precizând că îngrijorătoare ar fi o influență AUR asupra viitoarei guvernări din România. În acest episod, mai discutăm cu el despre relația de acum încolo a președintei moldovene Maia Sandu cu Bolojan și cu președintele român Nicușor Dan, care nu mai sunt aliați, ca odinioară.

În această ediție „Pe Agendă”, directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, spune că R. Moldova a stagnat în anul 2025 în respectarea drepturilor omului, într-un context regional și global complicat, care pune presiune atât pe autorități, cât și pe cetățeni.

Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, spune în această ediție că decizia de condamnare la 19 ani de închisoare a lui Vladimir Plahotniuc pentru implicarea sa în frauda bancară oferă „parțial un sentiment de dreptate pentru cetățenii R. Moldova”. Dar procesul care va continua în instanța de apel trebuie să fie „de calitate” pentru „a rezista”, dacă va ajunge la CEDO. În această ediție, Stamate mai vorbește și despre „despărțirea” sa de partidul de guvernare PAS și nu exclude că noua sa mișcare, „Construim înCREDere”, s-ar putea transforma din civică în politică.

Preotul Pavel Borșevschi, paroh al bisericii „Sfântul Dumitru” din Chișinău, spune că nu renunță la îndemnul său la unirea celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova, iar în Noaptea Învierii va cere din nou oprirea războiului din Ucraina. Preot al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove subordonată Moscovei, Borșevschi a mai spus podcastului Pe Agendă că el are alt Hristos decât patriarhul bisericii din care face parte, Kirill, pe care îl consideră complice la „un mare păcat” săvârșit de Rusia în Ucraina.

Valeria Vulpe a devenit populară în lumea stand-upului de la Londra datorită glumelor sale inspirate din realitatea Europei de Est. A ajuns să deschidă chiar un show al lui Ricky Gervais, iar asta a făcut ca alte câteva mii de oameni să afle că Moldova nu se învecinează cu Rusia, dar nici Croație nu e. Valeria este invitata acestui episod de Pe Agendă, în care vorbim despre umor, politică și geopolitică.

Președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană, Marcel Spatari, spune în această ediție „Pe Agendă” că „reintegrarea completă” a regiunii transnistrene poate avea loc abia după aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, procesul fiind de lungă durată. Deputatul PAS mai explică ce așteptări are Chișinăul despre deschiderea negocierilor politice de aderare, care este acum blocată din cauza veto-ului Ungariei față de Ucraina.

Ambasadoarea Uniunii Europene în R. Moldova, Iwona Piórko, spune în această ediție a podcastului „Pe Agendă” că autoritățile de la Chișinău ar trebui să rămână concentrate pe punerea în practică a reformelor necesare pentru aderarea la UE, cerute în primul rând de cetățenii moldoveni. Diplomata vorbește despre cuplarea R. Moldova cu Ucraina, reintegrarea regiunii transnistrene, dar și despre relația cu opoziția politică de la Chișinău. Iwona Piórko povestește și cum este să învețe limba română și de ce vrea să viziteze „fiecare colț” al R. Moldova.

Vicepremierul Vladimir Bolea vorbește în „Pe Agendă” despre proiectele de infrastructură menite să lege R. Moldova de UE. El explică planurile de modernizare a Aeroportului Chișinău, inclusiv extinderea terminalului existent, și modul în care statul a preluat activele Lukoil de la aeroport.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, președintele think-tankului EFOR de la București, Sorin Ioniță, și scriitorul Vitalie Ciobanu, de la Chișinău, dezbat polemica iscată în jurul declarației președintei R. Moldova, Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru unirea cu România, dacă s-ar organiza un referendum.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, explică la „Pe Agendă” de ce linia Vulcănești–Chișinău nu este încă funcțională, ce beneficii va aduce din primăvară și când ar putea începe construcția liniei Strășeni–Gutinaș. Vorbește și despre revenirea în proprietatea statului a activelor Lukoil de la Aeroportul Chișinău.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, regizoarea documentarului „Electing Ms Santa”, Raisa Răzmeriță, și protagonista acestuia, Elena Cernei, vorbesc despre filmul premiat recent la festivalul internațional Black Nights Film Festival de la Tallinn. Pornind de la istoria Elenei Cernei, activistă civică ce se confruntă cu o dizabilitate fizică și care joacă an de an rolul lui Moș Crăciun în comunitate, filmul urmărește viața acesteia pe parcursul a șapte ani.

La ce să se aștepte Moldova, regiunea și lumea în 2026? Armand Goșu și Arcadie Barbăroșie, invitați ai podcastului „Pe Agendă”, spun că atenția va rămâne pe războiul din Ucraina. În țară, Chișinăul se va concentra pe reforme interne, iar în plan extern vor conta alegerile din SUA și Ungaria.

Ce prevede bugetul de stat pentru 2026? De ce sunt mai puține majorări salariale și mai multe investiții? Vor fi majorate taxele și impozitele anul viitor? La aceste întrebări răspunde deputatul PAS Radu Marian într-o nouă ediție a podcastului „Pe Agendă”.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, explică de ce nu s-a regăsit în guvernul condus de Alexandru Munteanu. Ea vorbește și despre recentul scandal iscat la București din cauza unor diplome emise de Universitatea de Medicină din R. Moldova. În aceeași discuție, Nemerenco explică reforma spitalelor pe care a inițiat-o și spune de ce nu a fost adoptată o lege a malpraxisului.

Ceea ce se prezintă drept alegeri în așa-numitul Soviet Suprem al regiunii separatiste transnistrene, în 30 noiembrie, rămâne „o farsă” care „trebuie să mențină imaginea unu pseudo-stat funcțional și democratic, parte în conflict”, afirmă în podcastul „Pe Agendă” comentatorul politic Oazu Nantoi.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, una dintre membrele Comisiei de Evaluare a Procurorilor, Nadejda Hriptievschi, explică de ce procesul de verificare este mai lent decât era așteptat. Printre motive sunt problemele anterioare legate de finanțarea procesului, precum și numărul mare de procurori care trebuie examinați. Hriptievschi spune că în pofida verificărilor riguroase a judecătorilor și procurorilor, nimeni nu poate oferi garanții că ulterior aceștia nu se vor lăsa corupți, „dacă nu va fi voință și instituțiile nu își vor continua corect activitatea”.

Ex-ministră a Finanțelor, Victoria Belous, devenită faimoasă după primul său discurs ca deputată PAS, a spus podcastului „Pe Agendă” că vrea să transforme temele din luarea sa de cuvânt în legi pentru a împiedica ascunderea veniturilor și a strânge mai bine impozitele, inclusiv de la demnitari.

În această ediție „Pe Agendă”, Vlada Ciobanu și Andrei Curăraru analizează componența cabinetului de miniștri propus de Alexandru Munteanu și promisiunile făcute de premierul desemnat în programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”. Deși consideră că programul este echilibrat, invitații podcastului constată totuși că lipsesc aspecte importante, iar unele angajamente sunt „prea optimiste”

Președintele rus, Vladimir Putin, nu este gata de negocieri de pace, crede jurnalista americană Jill Dougherty, specializată pe Rusia și spațiul ex-sovietic. Ea spune în podcastul „Pe Agendă” că Putin are nevoie „să obțină ceva și să arate poporului rus că acest război nu a fost o greșeală”.

Recentele alegeri parlamentare moldovene au arătat „o societate mai versată în ale politicii” și dominată de dorința de integrarea europeană, afirmă sociologul Vasile Cantarji, de la Centrul CBS-AXA, în această ediție a podcastului „Pe Agendă”. El explică și creșterea numărului de indeciși în sondaje, dar și ce alte aspecte ale mentalului colectiv pot fi „citite” în barometrele de opinie publică.

Jurnalista Mariana Rață și analistul și istoricul Armand Goșu descifrează rezultatele parlamentarelor moldovene din 28 septembrie în noua ediție a podcastului „Pe Agendă”. Ei explică votul majoritar pentru partida pro-europeană, dar și motivele pentru care a pierdut partida considerată pro-rusă.

Într-o discuție care revine mereu la sfârșit de august despre cum și-a obținut R. Moldova independența în 1991, istoricul Igor Cașu are o poziție clară: „Pentru independență s-a luptat, ea nu a fost oferită pe tavă”. Într-o nouă ediție Pe Agendă, directorul Agenției Naționale a Arhivelor își prezintă argumentele.

Magistrata Livia Mitrofan, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, vorbește în această ediție a podcastului „Pe Agendă” despre intimidările la care au fost supuși în ultima perioadă unii judecători din R. Moldova. Ea spune, de asemenea, că dosarele de mare corupție sunt examinate mai rapid de către instanțele moldovene și că judecătorii ar avea nevoie de „stabilitate” pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.

Deputatul PAS Oazu Nantoi vorbește în această ediție a podcastului „Pe Agendă” despre condamnarea bașcanei Guțul pentru finanțarea ilegală a unei campanii a fostului partid „Șor”. El spune că această condamnare s-a făcut pentru acțiuni penale, și nu pentru activitatea ei ca guvernatoare sau în baza unor criterii de etnie. Nantoi vorbește și despre alegerile parlamentare din toamnă și spune de ce nu s-a mai regăsit în listele electorale ale PAS.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, directorul adjunct interimar de la „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, vorbește despre starea resurselor acvatice din R. Moldova, unele fiind în pericol de secare și marea majoritate fiind afectate de poluare. Cazacu explică și modul în care colaborează cu Kievul pentru a gestiona bazinul râului Nistru, dar și cum irigarea ilegală afectează resursele acvatice ale R. Moldova.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, discutăm cu analistul politic Igor Boțan și experta în spațiul informativ Rodica Pîrgari despre cum se configurează scena politică înainte de alegeri.

Rezultatele la bacalaureat sunt tot mai bune, afirmă autoritățile. În podcastul „Pe Agendă”, Lilia Ivanov explică ce reflectă notele, de ce e preferat profilul real și ce schimbări urmează în programa școlară.

În această ediție „Pe Agendă”, Leontina Vatamanu, autoarea docu-dramei „Siberia din oase” vorbește despre cum a fost difuzat în școli filmul ei și cum își explică unele controverse politice iscate în jurul peliculei. Cineasta spune și de ce sunt importante în societate discuțiile despre deportări.

Invitata acestei ediții a podcastului „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi este Annette Widmann-Mauz, fosta ministră pentru migrație în guvernul condus de Angela Merkel.

Istoricul Igor Cașu, director al Agenției Naționale a Arhivelor, vorbește în această ediție a podcastului „Pe Agendă” despre contextul istoric în care a fost semnată Declarația de Suveranitate a R. Moldova, acum 35 de ani, pe 23 iunie 1990.

Invitata acestei ediții a podcastului „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi este Annette Widmann-Mauz, fosta ministră pentru migrație în guvernul condus de Angela Merkel. Aflată în vizită la Chișinău, unde le-a vorbit femeilor moldovene despre implicarea în politică, Widmann-Mauz a acordat un interviu Europei Libere, în care a vorbit despre modul în care Germania a gestionat criza refugiaților, despre implicarea tot mai activă a Berlinului în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, precum și despre ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreaptă în Europa și la nivel global.

Organizatorii Festivalului Moldova Pride și ai Marșului Solidarității vorbesc în acest episod „Pe Agendă” despre cum se vor desfășura aceste evenimente dedicate comunității LGTQI+ în acest an, în contextul unei decizii a Primăriei Chișinău de a interzice marșul solidarității. Invitații podcastului: Diana Guja și Vasile Micleușanu explică și dacă acum comunitatea LGBTQI+ se simte mai în siguranță în R. Moldova sau dimpotrivă. Ei vorbesc și despre cum politicienii moldoveni folosesc subiectele legate de comunitate în scopuri electorale pentru a disemina frică printre alegători.

Invitatul ediției, analistul politic Igor Boțan — un observator atent al campaniilor electorale — explică miza acestui scrutin și analizează posibilele scenarii și coaliții postelectorale.

În această ediție „Pe Agendă” vicepreședintele CEC, Pavel Postică, vorbește despre provocările scrutinului parlamentar din 28 septembrie și despre felul în care vrea să coopereze cu rețelele de socializare pentru a evita manipularea alegătorilor sau publicitatea electorală abuzivă.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, istoricul și analistul politic de la București, Armand Goșu descifrează rezultatele alegerilor prezidențiale din România și explică cum ar putea arăta politicile României pe plan extern.

Ex-vicepremierul moldovean Andrei Spînu vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre principalele provocări ale viitoarei campanii pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, deputatul PAS și membrul USR, Lilian Carp, explică de ce nu sunt făcute publice motivele pentru care prezidențiabilul George Simion este indezirabil în R. Moldova. El spune și ce lecții ar putea învăța R. Moldova din alegerile prezidențiale de peste Prut.

Istoricul și analistul politic de la București, Armand Goșu, explică în această ediție a podcastului „Pe Agendă” care este miza alegerilor prezidențiale din România și de ce este important acest scrutin și pentru R. Moldova.

Fosta europarlamentară română Ramona Strugariu explică ce a motivat-o să vină în R. Moldova pentru a conduce Institutul Național al Justiției. Vorbind despre reforma justiției din R. Moldova, Strugariu spune că „s-au schimbat multe”, dar scandalurile din sistem fac rău reformei și imaginii acesteia.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, vorbește în acest episod „Pe Agendă” despre relațiile pe care vrea să le cultive Chișinăul cu noua administrație Trump de la Casa Albă, dar și despre tensiunile cu Rusia.

Ce o recomandă pe Doina Nistor în noua sa funcție de ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării? Ce strategie va adopta noul vicepremier pentru economie al R. Moldova în micul interval de timp de până la alegerile parlamentare? Acestea și alte teme, cum ar fi impactul tarifelor impuse de SUA Republicii Moldova sau modul în care o „economie mică, volatilă, sensibilă la factorii externi” ar fi mai degrabă în „schimbare sănătoasă”, decât în recesiune îngrijorătoare - în noul episod al podcastului video „Pe Agendă”, la Europa Liberă.

În noul episod „Pe Agendă”, analiștii politici Igor Boțan și Nicolae Negru analizează recentele „dispariții” ale unor politicieni moldoveni, apropiați de Ilan Șor, chiar înainte de pronunțarea unor sentințe împotriva lor. Analiștii discută despre cazul deputatului Alexandr Nesterovschi, pe care ambasada Rusiei la Chișinău l-ar fi ajutat să fugă în Transnistria, fapt ce a făcut Chișinăul să expulzeze trei diplomați ruși.

Asemuită cu o mașină care, în lipsa combustibilului, merge din inerție, economia R. Moldova se află în recesiune, spun mai mulți economiști. De aceeași părere este și Adrian Lupușor, director executiv al centrului analitic Expert Grup, invitat al podcastului „Pe Agendă”. În acest episod, economistul explică cauzele stagnării economice și susține că țara ar trebui să tranziteze spre un nou model economic, bazat pe valoare adăugată. Lupușor analizează și cum ar trebui să folosească R. Moldova cele 1,9 miliarde de euro pentru a-și revitaliza economia, dar oferă și câteva repere esențiale despre cum ar trebui să navigheze în timpuri economice instabile.

În această ediție a podcastului „Pe Agendă”, ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova, Jānis Mažeiks, vorbește despre condițiile de oferire a pachetului financiar de 1,9 miliarde oferit de UE R. Moldova. El respinge criticile opoziției politice moldovene despre o eventuală îndatorare a țării și spune că „termenii împrumutului sunt foarte avantajoși”. Diplomatul explică și de ce viitorul parlament al R. Moldova ar putea influența asupra vitezei de aderare la UE și spune de ce R. Moldova nu a deschis încă primele capitole de negocieri.

Cu cele mai multe discuții axate pe negocieri de pace, care este acum „situația operativă” pe frontul din Ucraina? De ce vor conta pozițiile și „cuceririle” forțelor beligerante atunci când se va ajunge la masa de negocieri? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în acest episod „Pe Agendă” generalul român în rezervă, Virgil Bălăceanu. El explică și de ce termenii în care Rusia vede pacea acum înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei, apreciind că „încăpățânarea lui Putin” ar putea schimba atitudinea administrației SUA față de războiul din Ucraina și față de Putin.

Despre declarațiile președintelui american Donald Trump privind pacea din Ucraina și scrisoarea reconciliantă a președintelui Volodimir Zelenski, dar și despre sorții de izbândă ai planului european de pace vorbim în această ediție „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la București, Cristian Preda. El explică și de ce își face UE un plan de reînarmare, precum și care e socoteala R. Moldova în jocul marilor puteri.

Sunt trei ani de când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, iar discuțiile despre o eventuală pace s-au întețit, accelerate de dorința noului președinte american, Donald Trump, de a încheia cât mai repede războiul. Kievul însă spune că nu poate face pace în orice condiții și cere garanții de securitate. Analizăm aceste evoluții cu invitatul „Pe Agendă” din această săptămână, istoricul Armand Goșu de la București, expert în istoria politică și diplomatică a Rusiei.

Politologul și profesorul universitar Cristian Pîrvulescu analizează în cea mai recentă ediție a podcastului „Pe Agendă” primele discuții dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Rusiei despre pacea din Ucraina. El vorbește despre poziția pe care Ucraina și statele europene ar trebui să o ocupe la aceste negocieri, dar și despre cum Europa își revede politicile de securitate și apărare. Într-o lume transfigurată vertiginos, care ar fi, potrivit politologului, locul Republicii Moldova în ea și de ce ar trebui să țină cont Chișinăul în toiul acestor schimbări geopolitice?

Despre ajutorul Uniunii Europene, refuzat recent de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, deschiderea primelor clustere de negocieri, integrarea europeană, unitară sau nu a R. Moldova, dar și factorii externi care ar putea grăbi sau, din contra, tărăgăna aderarea la UE, discutăm în acest episod al podcastului „Pe Agendă” cu vicepremierul pentru integrare europeană și negociatoarea șefă a R. Moldova cu UE, Cristina Gherasimov.

Chișinăul ar trebui să transmită un semnal clar Tiraspolului „că s-au terminat gazele gratuite” și că nu se poate reveni la status quo-ul anterior, crede Victor Parlicov, ex-ministrul Energiei. Această claritate i-ar da Chișinăului mai multă putere în negocierile de reintegrare a celor două maluri.

În noul episod al podcastului „Pe agendă”, discutăm despre războiul informațional, propagandă și tacticile de combatere ale acestora cu jurnalistul și autorul Peter Pomerantsev.

Chișinăul a avut cel puțin un an și jumătate, în avans, pentru a pregăti (mai bine) malul drept să facă față crizei energetice, cu care se confruntă azi din plin regiunea transnistreană, spune la Europa Liberă Alexandru Flenchea, fostul viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova. Putea fi evitată oare această criză anunțată? A deschis oare aceasta o fereastră de oportunitate în plus pentru soluționarea conflictului transnistrean? – acestea și alte teme în discuție, pe cuprinsul celui mai recent episod al podcastului „Pe Agendă”, cu Alexandru Flenchea.

Vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Oleg Serebrian, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre criticata vizită la Moscova, prin aeroportul Chișinău, a liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Responsabil de dosarul de reintegrare a R. Moldova, Serebrian explică ce soluții propune Chișinăul pentru a rezolva criza energetică. El afirmă că situația în regiunea transnistreană este „dramatică” și că Tiraspolul ar fi condiționat primirea ajutoarelor din partea Chișinăului.

Alegeri, referendum, corupere electorală, imixtiune rusă, război la graniță, reforme anevoioase în justiție, dar și reconfirmarea prin vot a vectorului pro-european al R. Moldova - marile evenimente politice ale anului 2024 au fost discutate în podcastul „Pe agendă”. În primul episod din 2025 facem bilanțul celor mai importante declarații din 2024 ale invitaților din studioul Europei Libere. Notăm, de asemenea, și temele politice care vor conta în 2025 și pe care le vom discuta la „Pe agendă”.

De Crăciun, „Pe agendă” a schimbat tonul podcastului pentru o ediție de sărbătoare, una de colind și spirit tradițional. Artista poporului și conducătoarea colectivului artistic emerit „Crenguță de Iederă”, Maria Iliuț, împreună cu folclorista Mariana Cocieru povestesc despre rezistența tradițiilor de iarnă românești, în ciuda opresiunilor comuniste. În podcast, cele două invitate vorbesc despre diversitatea obiceiurilor de iarnă de la o regiune la alta, dar și despre simbolistica Crăciunului, citită în textele colindelor, urăturilor dar și a costumațiilor folclorice.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență din 16 decembrie, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică motivele acestei decizii în noul episod al podcastului „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi. El vorbește despre pregătirea autorităților pentru o posibilă criză energetică în regiunea transnistreană, despre „ultimul cartuș energetic” al Federației Ruse, dar și despre acuzațiile privind blocarea proiectelor opoziției în Parlament.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la alegerile prezidențiale din România și cum procesele politice de peste Prut pot influența cursul european al R. Moldova? Discutăm, la Bruxelles, cu politologul Cristian Pîrvulescu. De asemenea, în acest episod „Pe agendă”, comentatorul politic Anatol Țăranu ne explică, la Chișinău, ce interese urmărește, de fapt, Rusia prin presupusa interferență în alegerile din România, dar și ce poate învăța R. Moldova din precedentul alegerilor românești.

Încetarea livrărilor de gaze naturale rusești de către Gazprom către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025 ar produce „un colaps economic” și ar băga „în faliment” întreprinderile din regiune, spune în podcastul „Pe Agendă” ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan. Deși situația privind livrările de gaze către localitățile de pe malul stâng este incertă încă și e legată de expirarea unui acord de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina, Bălan crede că „Rusia nu este gata să sacrifice Transnistria” și că cel mai probabil va alege să reducă livrările gaze în regiune, astfel încât acestea să fie suficiente doar pentru „supraviețuirea” acesteia.

S-a lămurit România pe cine a votat drept învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale? Cum pot fi explicate victoria neașteptată a independentului Călin Georgescu și scorul infim pe care l-a obținut printre cetățenii români din R. Moldova? Cum ar putea arăta viitorul Parlament al României? Și ce fel de relație post-electorală va exista între R. Moldova și România, în contextul avansului extremei drepte în alegerile românești? Discutăm cu analistul politic și istoricul Armand Goșu în noul episod al podcastului Europei Libere „Pe agendă”.

Cum poate fi transformată criza demografică într-o oportunitate? Ce politici sociale ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Despre principalele provocări social-demografice ale momentului din Republica Moldova, discutăm „Pe Agendă” cu reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.

Trei reprezentanți ai diasporei R. Moldova din UE, Canada și SUA vorbesc în acest episod „Pe Agendă” despre dreptul diasporei de a participa la alegerile naționale. Ei susțin că dreptul de a vota este fundamental, iar conexiunile lor cu R. Moldova sunt puternice, combătând astfel declarațiile unor politicieni moldoveni pro-ruși care vor o discuție despre „restricționarea” votului extern. Invitații podcastului sunt Ala Mândâcanu (Canada), președinta asociației „Comunitatea Moldovenilor din Quebec”, Dorina Baltag (Țările de Jos), cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale și Dumitru Sliusarenco (SUA), avocat și specialist în politici la Meta’s Oversight Board.

La alegerile prezidențiale de duminică Maia Sandu a câștigat cel de-al doilea mandat, după o campanie cu suspans și cu acuzații că Rusia ar corupe alegerile. Deși a câștigat votul în țară, Alexandr Stoianoglo a fost devansat, cu aproape 11 la sută din sufragii, de președinta în exercițiu, datorită votului din diaspora. Despre cum va influența noul mandat prezidențial al Maiei Sandu justiția și remanierile guvernamentale așteptate, strategiile politice ale guvernării și ale taberei din opoziție, dar și despre relațiile R. Moldova cu Rusia și partenerii occidentali, în noul context, discutăm în acest episod „Pe agendă” cu analistul politic Ion Tăbârță.

R. Moldova se îndreaptă spre cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, marcat de acuzații de corupere a alegătorilor cu bani veniți din Federația Rusă. Și în Georgia opoziția pro-europeană vede urzeala Moscovei în victoria pretinsă la alegerile parlamentare de către partidul guvernării „Visul Georgian”. Despre motivele ce pot știrbi din legitimitatea acestor scrutine, încărcătura lor geopolitică, dar și lecțiile care pot fi învățate din ultimele evoluții discutăm cu constituționalistul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, fost ministru al Justiției, și Luka Pertaia, jurnalist politic de la serviciul georgian al Europei Libere, în noul episod „Pe agendă”.

Cum poate fi explicat votul „pro-UE” pe „muchie de cuțit” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și de ce rezultatele nu au corespuns celor reflectate în cele mai multe sondaje premergătoare plebiscitului?, explică în podcastul video „Pe Agendă” expertul în politici publice și doctorul în sociologie, Vadim Pistrinciuc. De asemenea, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale în care se vor duela Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, Pistrinciuc estimează care ar putea fi tacticile electorale ale celor doi politicieni, dar și cine și de ce ar fi „favoritul” cursei prezidențiale.

Prevederile legii și spiritul acesteia sunt clare: Biserica este separată de stat, clerul nu trebuie să se implice în procesele politice, electorale. Cum și de ce, totuși, o parte a preoțimii, cel puțin, găsește de cuviință să se regăsească în concertul politic de acum și la ce narațiuni – uneori de-a dreptul politicianiste – recurge pentru a influența mințile și inimile enoriașilor înainte ca aceștia să ajungă sau, poate, să nu ajungă în fața unei urne de vot? Discutăm în podcastul „Pe Agendă” cu istoricul și analistul politic Armand Goșu (București) și cu Victor Gotișan, cercetător mass-media, licențiat în teologie.

În noul episod „Pe agendă” analizăm de ce se tulbură lumea cu narațiunea că, în Uniunea Europeană, moldovenii vor fi obligați să-și vândă pământul străinilor. Pe experiența altor state, devenite deja membre ale UE, explicăm care sunt pârghiile pe care le are R. Moldova în vederea negocierii unui moratoriu privind vânzarea terenurilor agricole cetățenilor altor țări sau a unor condiții restrictive în acest sens. Lămurim lucrurile împreună cu istoricul și analistul politic Armand Goșu și Andrei Curăraru, expert în politici publice de la Comunitatea WatchDog.

În acest episod „Pe Agendă” este analizată narațiunea presupusei militarizări a R. Moldova, promovată în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de unii politicieni din R. Moldova, dar și din afara ei. Invitații ediției: analistul politic Armand Goșu și președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă, vorbesc despre diferențele dintre modernizarea armatei R. Moldova și așa-zisa militarizare a ei, dar și despre exploatarea fricii că R. Moldova ar putea fi atrasă într-un război. Ce scopuri vrea să atingă această narațiune electorală? Cărui public îi este destinată?, sunt doar câteva întrebări la care găsiți răspunsul în această ediție „Pe Agendă”.

Va ceda R. Moldova din puterea sa decizională pe calea integrării europene? Este Uniunea Euroasiatică o alternativă viabilă Uniunii Europene? Care este „încărcătura” și ce se ascunde în spatele narativelor actorilor politici moldoveni despre comunitatea LGBTQ? În noul episod al podcastului „Pe agendă” răspundem la aceste întrebări și disecăm aceste narațiuni împreună cu analistul politic și istoricul Armand Goșu, de la București, și directorul executiv al Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

R. Moldova intră pe 20 septembrie în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, iar pe 20 octombrie moldovenii sunt așteptați la secțiile de vot ca să-și aleagă viitorul șef de stat. Dar cum ar trebui să fie un președinte în actuala situație geopolitică și de securitate? Ce proiecte de țară ar trebui să își asume un lider moldovean și cum ar trebui „să se înțeleagă” cu vecinii? Despre acestea și altele vorbim în podcastul „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la Universitatea din București, politologul Cristian Preda.

UE ar fi eșuat ca atare dacă nu ar fi dat R. Moldova și Ucrainei șansa de aderare, consideră ex-președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves. El accentuează în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că procesul de aderare la UE nu este un „lucru pasiv”, cere reforme și presupune o muncă grea.

Venit la Chișinău să lanseze un ghid civic pentru alegătorii români: „Ce vrem de la președintele țării?”, profesorul de științe politice la Universitatea din București, Cristian Preda, descrie în podcastul video „Pe Agendă” profilul de președinte corespunzător cerințelor naționale și europene actuale. Profesorul Preda încurajează neutralitatea R. Moldova, chiar în contextul aderării la UE și explică cum ar trebui să fie un lider politic în vreme de război și instabilitate.

În cei 33 de ani de la declararea independenței, R. Moldova a trecut prin schimbări „profunde”, crede jurnalistul din Marea Britanie, originar din România, Petru Clej. Un atent observator al evoluțiilor moldovene, el consideră că R. Moldova trebuie să-și rezolve prioritar problemele din justiție.

Guvernatoarea Băncii Naționale a R. Moldova, Anca Dragu, vorbește în podcastul „Pe Agendă” despre motivele și contextul venirii sale din România în funcția de guvernatoare a băncii centrale de la Chișinău. Dragu explică și de ce prețurile în R. Moldova par mari pentru cei mai mulți dintre cetățeni.

Precum alte țări din regiune, R. Moldova se confruntă cu o criză demografică, manifestată prin valuri de emigrare, scădere a natalității și îmbătrânire a populației. Cum poate fi transformată însă această criză într-o oportunitate? Ce politici demografice ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în cel mai recent podcast „Pe Agendă” reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Ion Ceban, și partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiuni considerate rivale, au votat împreună, cu o întârziere de șapte luni, bugetul Chișinăului. Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), a criticat în podcastul „Pe Agendă” bugetul și prevederi din el, dar spune că aleșii locali au aprobat alegând „răul cel mic” și reieșind „din necesitățile cetățenilor”. Cine a câștigat și cine a pierdut în urma acestui vot? Cine și ce a cedat? Este posibilă o alianță între MAN și PAS în viitor? Sunt întrebări la care găsim răspunsul în podcastul „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi.

De ce vor deputații partidului de guvernare să relaxeze regulile pentru publicitatea la jocurile de noroc, după ce tot ei au cerut excluderea definitivă a reclamelor pentru acestea? A pus guvernarea pe stop privatizările companiilor de stat înainte de campania electorală? Sunt câteva din întrebările la care a răspuns în podcastul „Pe Agendă” deputatul PAS, Radu Marian.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, vorbește în cel mai recent episod al podcastului „Pe Agendă” despre miza organizării în aceeași zi a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea la UE. De asemenea, el spune cum tratează autoritatea electorală eventualele ingerințe în alegeri ale Federației Ruse, așa cum și-au exprimat temerea autoritățile și unii politicieni moldoveni.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, vorbește în podcastul video „Pe Agendă” despre intenția de a produce energie electrică pentru Ucraina pe teritoriul R. Moldova, folosind gaze ucrainene. El mai explică la ce etapă este construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, menită să interconecteze electric R. Moldova cu România, precum și ce ar urma să se întâmple cu aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene, după ce Ucraina nu va mai transporta prin țevile de pe teritoriul său gaze naturale din Federația Rusă. Ministrul se referă și la perspectivele Republicii Moldova de a folosi energia verde și afirmă că țara va putea produce „30% de energie electrică din sursele regenerabile către anul 2030”.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre „campania agresivă de promovare” a profesiei de pedagog, despre rezultatele „mascate” la examenele de clasa a noua și regulile mai dure care vor fi impuse de anul viitor pentru aceste teste. El promite că materia comasată „științe” nu va deveni obligatorie la „nici o etapă” și spune cu cine se consultă atunci când face reforme în domeniul educațional. În opinia lui Perciun, în R. Moldova există școli mai bune „ca o școală medie din Paris”.

Președintele Comisiei de vetting a procurorilor, Christopher Lehmann, în trecut procuror federal în SUA, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre felul în care vor fi audiați procurorii anticorupție, de ce procesul va porni mai târziu, la începutul lunii august. De asemenea, Lehmann vorbește despre cazul judecătoarea Tatiana Răducanu, care a demisionat din comisie a urmare a unor bănuieli de legături corupte cu Ilan Șor și Veaceslav Platon. Lehmann, care a lucrat în proiecte de justiție, în Ucraina și Rusia, face și o comparație între acele sisteme de justiție și cel din R. Moldova.

Procurorul general Ion Munteanu vorbește în cel mai recent podcast video „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre evoluțiile din investigarea cazului fostului șef al Statului Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, bănuit de colaborare cu servicii secrete ale Rusiei. De asemenea, Munteanu explică de ce procurorii sunt reticenți față de procedura de vetting, dar se arată optimist că vor exista mai puține demisii decât se anticipa. În podcast, procurorul general explică cât mai poate recupera R. Moldova din frauda bancară și spune în ce mod procurorii investighează infracțiuni conectate cu războiul hibrid.

Majoritatea parlamentară a extins noțiunea și infracțiunea de „trădare de patrie” din Codul Penal, „din cauza provocărilor cu care se confruntă R. Moldova după invazia rusă împotriva Ucrainei”, spune deputatul PAS, Andrian Cheptonar în podcastul video „Pe Agendă”. Deși modificările au fost criticate pentru că ar putea afecta libertatea de exprimare și vocile critice, PAS nu are de gând să le anuleze, pentru că „trebuie să protejeze țara”. În podcast, el explică ce infracțiuni pot fi tratate ca „trădare de patrie” și spune în ce circumstanțe dezinformarea ar putea fi clasată ca „trădare de patrie”.

Analistul politic Igor Boțan vorbește în podcastul „Pe Agendă” despre efectele pe care le poate avea „Pactul pentru Europa”, semnat la Chișinău de mai multe partide politice moldovene declarate pro-europene. Igor Boțan analizează, de asemenea, care sunt cei mai importanți candidați la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, dar și de ce alegerile prezidențiale moldovene vor fi, din nou, „profund geopolitice”.