Trăim într-o lume în care opțiunile pe care le avem la dispoziție când vine vorba de ales direcții profesionale par infinite. Cu toate astea, ne aflăm adesea în situația în care ne simțim blocați la locuri de muncă nesatisfăcătoare și în care nu mai vedem niciun viitor pentru noi.  Pentru Dorin, alegerile sau schimbările profesionale făcute de-a lungul timpului au reprezentat o parte integrată din procesul lui de dezvoltare personală. De la om de armată la specialist tehnic, la lider și, mai apoi, mentor, Dorin a trăit și parcurs o plajă largă de experiențe profesionale.  Pe toate, însă, le-a făcut cu excelul în față, tot timpul conștient de următorul său pas și de importanța acestuia în dezvoltarea sa.  Vorbim în acest episod despre cum s-a folosit Dorin de modelul TPVM (talente, pasiuni, valori și motivații) în deciziile sale de transformare sau schimbare profesională și descoperim tot efortul care a fost necesar pentru analiza minuțioasă a fiecăruia dintre elementele modelului.

Corpul nostru ne spune când simte lucruri. Dacă ne tăiem cu un cuțit în bucătărie, vom sângera și, cel mai probabil, vom simți usturime. Dacă ne împiedicăm de piciorul patului, ne va durea. Dacă facem sport, s-ar putea să simțim durere musculară, iar dacă stăm prea mult în fața ecranului într-o zi, e posibil să ne doară capul.

Conform definiției lui Daniel Siegel, mintea este un proces emergent, întrupat și relațional. Cu alte cuvinte, se dezvoltă permanent, în relație cu alți oameni și se manifestă în corp. Tot mai mulți specialiști din domenii care vizează sănătatea psihică ne atrag atenția asupra faptului că mintea și corpul nu sunt două entități distincte și sunt profund dependente una de cealaltă, reprezentând un tot. Cu toate acestea, de cele mai multe ori la medic adresăm doar durerea fizică, în timp ce în restul timpului ne lăsăm corpurile să existe pe pilot automat.

Cât suntem, de fapt, de conectați la corpurile noastre atunci când nu urlă de durere și cât ne pricepem în a folosi feedbackul și înțelepciunea lor în a lua decizii mai bune?

În acest episod Luciana ne împărtășește propriile experiențe cu construirea unei relații cu corpul, greșelile pe care le-a făcut, dar și cum încearcă să le corecteze și să trăiască mai conștient și întrupat.

După șapte sezoane de podcast în care am învățat, am descoperit și explorat concepte teoretice și am încercat să înțelegem cum ne funcționează mintea, a venit rândul unui sezon de împărtășire a experiențelor personale. Îl numim pe sezonul studiilor de caz, dar este mai mult decât atât. Este un sezon despre vulnerabilitate. Un sezon al împărtășirii de trăiri și evenimente personale privite prin filtrele conceptelor dezvoltate în Mind Architect, atât cu lucruri pe care le-am reușit, dar și cu dificultăți pe care le-am întâmpinat.

Un sezon în care sperăm să contribuim cu un strop de înțelepciune la valul de cunoaștere pe care l-am construit până acum.

Munca exclusiv de acasă sau munca exclusiv de la birou? La începutul lui 2020, cu toții am descoperit, într-un timp foarte scurt, atât avantajele, dar și neajunsurile lucrului de acasă.  Ne ajută acesta să avem mai mult timp liber, în lipsa timpului petrecut în trafic? Dar ce se întâmplă în mintea noastră când lucrăm din același spațiu în care petrecem timp cu familia? Ce impact are asupra relației de cuplu faptul că plecăm în fiecare zi la birou? Ce cred cei mici când suntem tot timpul acasă?   Limita între munca de acasă și munca de la sediul organizației a devenit mult mai flexibilă, așadar în episodul de astăzi explorăm împreună cu Bogdan Dușa, invitatul nostru special din partea Bosch, cum ne găsim mixul perfect pentru a ne păstra nivelul de satisfacție mai sus, atât acasă, cât și la birou.   

Resurse: 

1. Atomic Habits, James Clear, autor, carte, 2018  

2. Dissociating Empathy From Perspective-Taking: Evidence From Intra- and Inter-Individual Differences Research, Stietz et al., articol Frontiers in Psychiatry, 2019

Au trecut mai bine de trei ani de când am lansat primul episod Mind Architect. Dupa 7 sezoane și 98 de episoade de podcast am simțit să reflectăm la toată informația pe care am împărtășit-o cu voi, dar și la cum se împletesc și cum se diferențiază cunoașterea și înțelepciunea.

Cum se face că putem să citim o carte sau să vedem un film în momente diferite ale vieții și să înțelegem lucruri foarte diferite din ele? De ce ne e greu uneori să punem în practică lucruri pe care le cunoaștem și înțelegem bine și pe care ni le dorim? Care e diferența între a înțelege cum se simte tristețea, în contrast cu trăirea întrupată a unei pierderi importante?

În episodul final al sezonului controverselor reflectăm la aceste întrebări împreună și explorăm atât în teorie, cât și în practica echipei Mind Architect cum se împletesc cunoașterea și înțelepciunea în parcursul fiecăruia dintre noi către vieți mai conștiente și împlinite.

Ce înseamnă iubirea necondiționată a părinților față de propriii copii? Și este iubirea o resursă care te ajută să nu simți niciodată oboseală în primii ani ai celui mic?

Pot intra părinții în epuizare în efortul de a fi perfecți pentru copiii lor și, mai ales, este o astfel de abordare utilă pentru dezvoltarea celui mic?

Vorbim în acest episod cu Alina Pop, psihoterapeut cu specializare în burnout parental, care ne va povesti atât din practica de terapie, cât și din propria experiență, cum se poate simți, dar și ce putem face pentru a îl depăși.

Resurse:

1. Gender Differences in the Nature, Antecedents and Consequences of Parental Burnout, Isabelle Roskam, articol, 2020 - https://link.springer.com/article/10.1007/s11199-020-01121-5 

2. Depression, anxiety and guilt in burned out mothers of preschool and school-aged children, Sanchez Rodriguez, articol, 2019 - https://www.researchgate.net/publication/335238300_Depression_anxiety_and_guilt_in_burned_out_mothers_of_preschool_and_school-aged_children_Insight_from_a_cluster_analysis

3. A step forward in the conceptualization and measurement of parental burnout, Isabelle Roskam, articol, 2018 - https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2018.00758/full 

4. Can parental burnout directly or indirectly influence work outcomes, Thomas Rhys Evans, Isabelle Roskam, articol - https://www.burnoutparental.com/_files/ugd/5660ec_35e20db3ef444d9abd285190b5fb6b48.pdf 

5. Burnout in healthcare workers, Stefan De Hert, articol, 2020 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7604257/ 

Testul de măsurare a burnoutului parental poate fi efectuat aici https://alina-pop.ro/chestionar-de-burnout-parental/

Pentru cei dintre voi care își doresc să ia legătura cu Alina Pop, ea poate fi contactată pe:

Site : https://alina-pop.ro

Pagina de Facebook : https://www.facebook.com/psihologalinapop

Pagina Instagram : https://instagram.com/psih.alinapop?igshid=YmMyMTA2M2Y=

Câte reguli ar trebui să stabilim pentru copii, pentru ca aceștia dobândească disciplină? Câtă libertate le oferim, astfel încât să învețe să fie autonomi?

Unde se termină influența atașamentului copilului față de părinte și unde începe explorarea propriei autenticității a celui mic?

Temele despre cum ne creștem copiii sunt, pe cât de importante, pe atât de controversate. Așadar, în episodul de astăzi vorbim cu Alexandra Irod, psihoterapeut, și cu Mihaela Plugărașu, instructor certificat de parenting prin conexiune, pentru a ne adăuga la tolba cu instrumente de parenting câteva care să ne ajute să integrăm mai bine conceptele de atașament și autenticitate.

Resurse:

1. Conscious Parenting of Your Toddler, Mihaela Plugărașu, autor și instructor certificat de parenting prin conexiune, carte, 2020

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, autor, carte 2014

3. Curious, Ian Leslie, autor, carte, 2014

4. When the Body Says No, Gabor Mate, medic și psihoterapeut, carte, 2003

5. The Power of Showing Up, Tina Payne Bryson & Daniel Siegel, psihoterapeut și neurobiolog interpersonal, carte, 2020

6. Hold On to Your Kids, Gabor Mate & Gordon Neufeld, medic și psihoterapeut, psiholog, carte, 2004

Este sexualitatea un subiect rușinos sau una dintre cele mai naturale și necesar de discutat teme?

Indiferent de sex și gen, mulți dintre noi trăiesc multă rușine în jurul propriei sexualități. Ne simțim inconfortabil în fața provocării de a ne exprima nevoile sau dorințele și ne conformăm unei mulțimi de norme culturale care ne spun cât, cum, când și unde este acceptabil să fim ființe sexuale.

Cum facem, însă, să dezvoltăm o relație cu propria sexualitate care să contribuie la o viață mai împlinită și cu mai multă satisfacție? Vorbim astăzi cu Cristina Flueraș, psiholog și psihoterapeut și încercăm să găsim răspuns acestor întrebări și multor altora

Resurse:

1. Mating in Captivity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2004

2. Rethinking Infidelity, Esther Perel, psihoterapeut, carte, 2017

3. Body to Body Intimacy, Stella Resnick, psiholog clinician, carte 2012

4. The Heart of Desire, Stella Resnick, psiholog clinician, carte, 2012

5. Beyond My Control, Nancy Friday, autor, carte, 2009

6. The Erotic Mind, Jack Morin, autor, 1996

Ce este coachingul și ce este psihoterapia? Sunt cele două procese interschimbabile, au acestea două utilități complet diferite, sau sunt complementare?

În România, încă ridicăm din sprânceană când auzim că cineva merge la terapie și asta poate produce rezistență și rezervă în cei care încă nu s-au angajat într-un astfel de proces.

Pe de alta parte, în mediul profesional și sportiv, coachingul este de ani de zile un instrument accesat de cei care vor să-și ducă potențialul și performanța la nivelul următor.

Discutăm în episodul de astăzi cu Veronica Brejan, coach și cofondator Neuromindfulness Institute și Carmen Sidon, coach și psihoterapeut în formare, pentru a afla ce poate face pentru noi coachingul și în ce contexte este recomandat mai degrabă un proces de psihoterapie.

Resurse:

1. Albert Ellis and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=nrZiHT7nFNg

2. Carl Rogers and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=ee1bU4XuUyg

3. Fritz Perls and Gloria - https://www.youtube.com/watch?v=it0j6FIxIog

În public speaking nu e bine să ai emoții. Audiența nu o să te respecte dacă arăți vulnerabilitate sau nu o să mai fie interesată de discurs dacă nu faci glume. Acestea sunt doar câteva dintre convingerile pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor legate de vorbirea în public.

Cât de utile sunt, de fapt, emoțiile în public speaking și cum le folosim constructiv? Ce e de făcut și ce nu e de făcut atunci când suntem în fața unui public, pentru a îi capta atenția și a livra un discurs memorabil?

Explorăm toate aceste idei și demontăm mituri în episodul de astăzi, cu Ioana Jongsma, coach pentru speakerii TedX din mai multe țări și trainer de comunicare și abilități de prezentare.

Sunt Baby Boomerii depășiți de realitatea secolului 21? Sunt reprezentanții generației Z lipsiți de realism, înclinați către lipsă de respect pentru autoritate și leneși?

Ce este o generație, cum încadrăm diversele categorii de vârstă în generații și ce rol are acest concept în organizarea societății și în relațiile pe care le creăm acasă și la birou?

Vorbim în episodul de astăzi despre conflictul generațional, cum ia el naștere, dar și cum putem crea un pod relațional între diversele vârste care există concomitent în societate, cu Andrei Stupu, un invitat special cu expertiză în studii intergeneraționale, inteligență etică și valori umane.

Resurse:

1. Sticking Points, Haydn Shaw, autor, 2013, carte

2. Zconomy, Jason Dorsey, autor, 2020, carte

Sunt pastilele homeopate un bun instrument de a ne păstra sănătoși sau doar o minciună pe care o spunem corpului atunci când nu se simte bine?

Sunt guru oameni înțelepți, din ale căror învățăminte putem extrage informație importantă sau doar șarlatani care ne amăgesc cu discursuri bine exersate?

Putem manifesta energetic lucrurile pe care ni le dorim în viață sau este aceasta doar o cursă în care mintea noastră pică, în încercarea de a depune minimul de efort pentru a obține ce ne dorim?

Discutăm în episodul de astăzi cu Eduard Ezeanu despre dezvoltarea personală la intersecția dintre știință și pseudoștiință și încercăm să ne clarificăm ce informații sunt utile și care ne amăgesc și învățăm ce face știința să fie știință și cum o deosebim de tehnici sau abordări care intră în categoria pseudoștiinței.

Întrebările sunt menite să pornească furtuni cognitive, nu să le stingă. În procesul lor de explorare și înțelegere a lumii înconjurătoare, copiii pun întrebări, uneori, până la epuizarea părinților. Întrebările sunt combustibilul curiozității și mijlocul prin care explorăm lumea, dincolo de ce putem vedea sau atinge. Tot ele ne ajută să ne înțelegem mai bine și să-i cunoaștem mai în profunzime pe cei din jur.

De ce ne schimbăm, uneori, relația cu întrebările pe măsură ce înaintăm în vârstă și cum facem pentru a ne păstra curiozitatea și în viața adultă? Aflăm în episodul de astăzi și cum să adresăm întrebările potrivite, dar și cum să ne bucurăm de momentele în care acestea ne sunt adresate nouă.

Resurse:

1. Curious, Ian Leslie, autor, carte, 2014

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, jurnalist, carte, 2014

3. Free to Learn, Peter Gray, profesor de psihologie, carte, 2013

Ai trăit vreodată o deturnare emoțională? Un moment în care ai simțit că tensiunea crește, ai simțit căldură în corp și te-ai înroșit? În care pumnii s-au încleștat, la fel și maxilarul și ai simțit tensiune și agitație în corp de la cortizol și adrenalină?

În conversațiile controversate, momentele de deturnare emoțională sunt punctul de turnură din în care șansele ca discuția să se poarte între doi oameni lucizi, cu Călărețul funcțional, scad drastic. De aceea, e foarte important ca, atunci când simțim semnele care anunță o deturnare emoțională, să avem la îndemână strategii de reglare emoțională, atât pe moment, cât și pe termen mediu și lung.

Care sunt cele mai importante dintre acestea și cum le putem folosi zilnic aflăm în episodul de astăzi cu Irina Costea, Neuromindfulness & Transformational Coach.

Resurse:

1. EMDR and Emotional Processing - Working with Severely Dysregulated Patients, Anabel Gonzalez, carte, 2020

2. The Polyvagal Theory, Stephen Porges, psihiatru, carte, 2011

Cu siguranță toți suntem familiarizați cu pozițiile pro și contra în dezbatere. Toți am făcut măcar o dată în viață o listă de argumente pro și contra pentru a ne ajuta să luăm o decizie și probabil că am fost și în situația de a ne afla în tabăra pro sau contra a unui subiect de discuție controversat.

Păstrăm banii la comun sau ne ținem veniturile și cheltuielile separate în relația de cuplu? Definim prin constituție familia ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie sau oferim libertatea fiecărei familii să își creeze propria definiție? Permitem avortul sau abordăm o atitudine anti-avort?

Toate acestea sunt conversații dificile, controversate și care, de cele mai multe ori, sfârșesc în conflict.

Astăzi învățăm de la Emi Beteringhe, Președinte al Asociației Române pentru Dezbateri și Oratorie, cum să folosim principii din dezbatere în conversațiile din viața de zi cu zi, astfel încât să ne creștem șansele de a asculta și argumentele părții opuse nouă și de a purta conversații dificile într-o manieră mai empatică și mai constructivă.

Dacă îți dorești să susții proiectul ARDOR și mișcarea de dezbatere în România, o poți face pe pagina ARDOR aici - https://bit.ly/3fppwiJ

Iar dacă ai în viața ta copii care crezi că s-ar bucura sau ar beneficia de pe urma dezbaterilor, poți afla mai multe despre proiectul Debatex aici - https://bit.ly/3xSuE52

Te-ai confruntat, în anii de pandemie, cu discuții cu prieteni apropiați sau membri ai familiei, în care, inevitabil, ați ajuns la conflict din cauza credințelor legate de vaccin sau de existența virusului?

Ai avut vreodată un conflict cu o persoană din viața ta pe subiecte precum apartenență politică sau religioasă?

Subiectele în legătură cu care am dezvoltat credințe și afinități emoționale puternice au tendința să ne aducă în situații de conflict. Ce putem face, însă, pentru a transforma conflictul într-o oportunitate de învățare și conexiune și ce rol joacă gândirea critică în acest demers?

Vorbim astăzi împreună cu Radu Atanasiu, profesor de gândire critică la Bucharest International School of Management și învățăm despre cum folosim gândirea critică acasă și la birou, pentru a purta cât mai multe discuții dificile ca de la călăreț la călăreț.

După aproape 3 ani de Mind Architect, am ajuns la cel de-al șaptelea sezon de podcast. Îl începem prin a vă mulțumi vouă, tuturor celor care faceți parte din comunitatea Mind Architect și care ne alimentați cu energie pentru a continua ce ne-am propus. 

Avem multe vești și în acest sezon, inclusiv noutăți despre conversațiile din noul studio de înregistrări, așa că vă invităm să rămâneți cu noi pe durata acestui episod. 

Conversațiile dificile sau conflictele pot apărea chiar și în relații cu oamenii cei mai apropiați nouă, așa că vă pregătim un sezon despre controverse. Învățăm împreună cum le gestionăm mai bine și cum ne asigurăm că ne păstrăm sănătoase relațiile cu cei din jur.

Lumea în care trăim este în continuă schimbare și cere constant de la noi să ne adaptăm - la noile ei reguli, la noile tehnologii, la noi forme de a lucra, la noi roluri, iar lista poate continua.  Organizațiile nu fac, nici ele, excepție atunci când vorbim despre schimbare, adaptare și importanța învățării continue pentru a continua să își desfășoare  cu succes activitățile.   

Așadar, în acest episod povestim cu Paula Avram, Senior Trainer și Coach în cadrul Bosch Service Solutions Timișoara și un om foarte implicat în procesele de transformare digitală și nu numai ale organizației din care face parte. Încercăm să aflăm de la ea care sunt provocările pe care le întâmpină, dar și ce soluții a dezvoltat organizația pentru a face schimbările mai ușor de parcurs.

Se spune că rănile create într-o relație se pot vindeca doar într-o relație. Cât e de adevărat acest lucru și ce pot face grupurile pentru noi în procesele de vindecare?

Vorbim în acest episod cu Petronela Rotar, un om care ne împărtășește experiențele sale despre vindecare cu ajutorul grupului, dar și despre cum le poți accesa și tu.

Tot acest sezon a fost dedicat emoțiilor și importanței lor în viața de zi cu zi. În viața de cuplu, de familie, în relație cu cei mici sau chiar cu noi înșine.

Cum arată, însă, emoțiile atunci când vorbim despre viața la birou? Cât sunt ele de încurajate și ce ne împiedică să le exprimăm sau metabolizăm atunci când cel în relație cu care simțim o emoție este superiorul ierarhic sau un coleg?

Vorbim astăzi cu Roxana Hidan, Director General Adjunct al Diviziei de Afaceri OTP Bank România, pentru a afla cum se văd emoțiile chiar din interiorul organizației.

Ai avut vreodată dificultăți în a simți o emoție sau ai observat pe cineva drag care trăiește asta? 

Îți sunt familiare expresiile nu mai plange, nu ai de ce sa fii supărat și nu-ți fie frică?

Cum crezi că arată relația noastră cu emoțiile dificile, în România? 

Spre finalul acestui sezon, vorbim în episodul special de astăzi cu Ioana Ursu, psiholog clinician și psihoterapeut CBT în formare, despre nivelul de alfabetizare emoțională la români.

Resurse:

1. Emotional Intelligence and the Tendency to Use Dysfunctional Cognitive Schemas, Odette Dimitrescu, Mihaela Negrescu, 2015, articol - https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2015.03.056

2. Differences in Empathic Concern and Perspective Across 63 Countries, 2016, articol - https://doi.org/10.1177/0022022116673910

3. Cross-cultural Perspectives on the Role of Empathy During COVID-19. Sustainability, 2021, articol - https://doi.org/10.3390/su13137431

4. Cercetare World Giving Index, studiu, 2021 - https://www.cafonline.org/docs/default-source/about-us-research/cafworldgivingindex2021_report_web2_100621.pdf

2. Emotional Intelligence, Daniel Goleman, psiholog și jurnalist științific, carte, 1995

Contact Ioana Ursu: https://www.facebook.com/Psiholog-Ioana-Ursu-110867054895013/?ti=as

Dacă episodul trecut am vorbit despre recunoștință, astăzi ne concentrăm atenția pe cei din jur și vorbim despre apreciere.

De câte ori ai simțit să îi spui cuiva din viața ta, fie acasă, fie la birou, cât de multă apreciere simți pentru acea persoană? Ca ti-a placut cum a gandit sau cum s-a purtat intr-o situatie. Dar invers, de câte ori ai primit cuvinte de laudă sau apreciere de la colegi, șefi, prieteni sau parteneri de viață?

Cum s-a simțit atunci când ai oferit apreciere, dar și când ai primit-o?

In acest episod descoperim neurobiologia si psihologia mobilizate de oferirea si primirea de apreciere si invatam cum un multumesc sincer, poate sa fie combustibil motivational pentru cei din jur.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

Când te trezești dimineața, care e ritualul tău? Simți adesea, la început de zi, în momentele de liniște sau de conectare cu cineva apropiat, că ești recunoscător pentru acel moment sau pentru acea persoană?

Cercetarea confirmă că practicarea zilnică a recunoștinței duce la o perspectivă mai optimistă asupra vieții, comportamente prosociale și chiar și la o mai bună stare de sănătate sau calitate a somnului. Așadar, în episodul de astăzi, cu recunoștință pentru voi toți cei care ne ascultați, vom vorbi despre… recunoștință.

Resurse:

1. Counting Blessings Versus Burdens: An experimental investigation of gratitude and subjective well being in daily life, Journal of Personality and Social Psychology, studiu, 2003

2. Effects of gratitude meditation on neural network functional connectivity and brain-heart coupling, articol, 2017 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5506019/

Ți s-a întâmplat vreodată în conflicte, să simți furia în corp, să-ți crească pulsul, să simți că fierbi și că te încordezi, dar să ții totul în tine? Dar să simți că explodezi la cel mai mic declanșator și că nu te poți stăpâni?

Nemetabolizată sănătos, furia poate fi o emoție care rănește oamenii la care ținem cel mai mult și rupe sau erodează relații. Pe de altă parte, dacă o reprimăm și nu o eliberăm niciodată, ne simțim epuizați și poate duce chiar la afecțiuni fizice.

Așadar, în acest episod descoperim ce este furia, cum am învățat să o trăim și gestionăm în copilărie, dar și ce putem face în viața adultă pentru a reuși să facem din ea aliat și nu inamic.

Resurse:

1. Behave, Robert Sapolsky, neurobiolog și autor, 2017, carte

2. When the Body Says No, Gabor Mate, medic, 2003, carte

3. Affective Neuroscience, Jaak Panksepp, neurocercetător, 1998, carte

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți încărcat mental și agitat fizic, chiar și în momente de pauză sau relaxare? Sau să simți că, deși nu observi niciun pericol în zonă, parcă nu poți să te liniștești și trăiești alertă și vigilență permanente?

Am discutat într-un episod trecut despre frică și diferența dintre ea și anxietate. Unde se termină, așadar, frica, și unde începe anxietatea? Ce rol are anxietatea și de ce o trăim dar, mai ales, cum o putem înțelege și gestiona?

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod despre anxietate, cum se simte și de ce și deschidem ușile către drumul spre vindecare.

De câte ori ai simțit că ai pierdut ceva important și ai fi vrut să spui “sunt trist”, dar ai ales, în schimb, să te înfurii și să ridici vocea sau pur și simplu să pleci de lângă persoana sau din situația care te întrista? Știai că exploziile de furie în situațiile care te confruntă cu pierderi pot masca emoția autentică și te pot ține blocat în bucle defensive?

Descoperim în acest episod cum învățăm tristețea, ce se întâmplă dacă nu știm să o trăim autentic, dar și de ce, chiar dacă dificilă și neplăcută, este o emoție pe care e esențial să învățăm să o simțim.

Resurse:

1. Good Reasons for Bad Feelings: Insights from the Frontier of Evolutionary Psychiatry, medic, 2019, carte

2. The Depths: The Evolutionary Origin of The Depression Epidemic, Jonathan Rottenberg, profesor de psihologie, 2014, carte

3. Happy or Sad: The Chemistry Behind Depression, Dolores Garcia-Arocena, PhD în Biologie Moleculară și Celulară, 2015, articol - https://www.jax.org/news-and-insights/jax-blog/2015/december/happy-or-sad-the-chemistry-behind-depression

4. The Chemistry of Depression, 2021, articol - https://www.verywellmind.com/the-chemistry-of-depression-1065137

5. How The Brain Processes Emotions, Heidi Moawad, medic, 2017, articol - https://www.neurologylive.com/view/how-brain-processes-emotions

6. Where In The Brain Is Depression, 2013, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3619732/

Ce trăiești atunci când simți că ți-e frică, ce generează această emoție în tine și, mai ales, ce faci cu frica atunci când apare?

Deși este o emoție dificilă, uneori reprimata, alteori sufocant de intensă și care ne poate duce la comportamente pe care apoi le regretăm, în acest episod vom încerca să înțelegem de ce este de încurajat să ne împrietenim cu frica noastră și cum o putem gestiona cel mai bine, atât acasă cât și la birou.

Resurse:

1. How to Control Your Anxiety Before it Controls You, Albert Ellis, Psiholog și Psihoterapeut, 1997, carte

2. The Biology of Fear and Anxiety Related Behaviours, Thierry Steimer, PhD, 2002, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181681/

3. Neurobiology of Fear and Specific Phobias, Rene Garcia, 2017, articol - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5580526/

4. Stress, Health and Wellbeing, Rick Harrington, psiholog, 2012, carte

De câte ori ai fost în situații în care să simți rușine? Poate a fost ceva ce ai făcut sau o întâmplare care te-a pus într-un context inconfortabil. Poate au fost situații în care ai simțit că nu ești suficient de bun, suficient de atrăgător, suficient de pregătit, suficient de competent, sau poate pur și simplu... suficient.

Vorbim în acest episod cu Alexandra Irod Olteanu despre una dintre cele mai rezistente emoții dificile și una dintre cele care se învață cel mai devreme, rușinea. Descoperim cum o învățăm și ce fel de mesaje primite de la cei din jur conturează felul în care ne uităm la rușine în viața adultă, dar și ce putem face dacă o trăim.

Resurse:

1. Why Therapy Works, Louis Cozolino, psiholog și profesor de psihologie, 2015, carte

2. The Voice of Shame - Silence and Connection in Psychotherapy, Robert G. Lee și Gordon Wheeler, psihoterapeut și psiholog clinician, 1996, carte

Pentru o bună perioadă de timp, am evaluat inteligența celor din jur prin măsurarea IQului și ne-am oferit unii altora apreciere luând în calcul coeficientul de inteligență.

Totuși, într-o lume a sarcinilor îndeplinite rapid și în volume mari, liderii cei mai apreciați sunt din ce în ce mai mult aceia care manifestă empatie, compasiune și grijă pentru bunăstarea celor din jur.

Așadar, în episodul de astăzi vorbim despre inteligență emoțională, ce este ea și cum o putem folosi atât în relația cu noi înșine, cât și cu cei din jur, pentru a trăi o viață mai aliniată cu noi înșine și cu mai multă atenție la propria bunăstare.

Resurse:

1. The Social Neuroscience of Emotional Intelligence, Tania Singer (Psiholog și Neurocercetător) & Clau Lamm (Profesor Universitar , conducător al Dep. de Neuroștiință Socială și Afectivă la Univ. din Viena), 2009, articol - https://greatergood.berkeley.edu/images/uploads/Singer_2009.pdf

2. Emotional Intelligence - Why It Can Matter More Than IQ, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1995

3. Working with Emotional Intelligence, Daniel Goleman, autor științific, carte, 1998

4. The Emotional Life of Your Brain, Richard Davidson, Profesor de Psihologie și Psihiatrie, carte, 2012

După mai bine de doi ani de la lansare, am ajuns la cel de-al șaselea sezon de podcast. Îl începem prin a vă mulțumi vouă, tuturor celor care faceți parte din comunitatea Mind Architect și care ne alimentați cu energie pentru a continua ce ne-am propus.

Avem multe vești și în acest sezon, inclusiv noi funcționalități pentru abonații MindArchitect.ro, așa că vă invităm să rămâneți cu noi pe durata acestui episod. Va pregătim o primăvară despre emoții, tema centrală a noului sezon de podcast, dar și despre alte surprize pe care le avem în plan anul ăsta.

Suflete pereche, persoană potrivită, făcuți unul pentru celălalt. Comedii romantice și povești cu prinți și prințese, toate ne învață că iubirea presupune găsirea unei persoane menite nouă, cu care putem trăi fericiți până la adânci bătrâneți.

Cum apare, de fapt, sentimentul de îndrăgostire și ce se întâmplă în mintea noastră când avem fluturi în stomac?

Vorbim în episodul de astăzi despre îndrăgostire, despre parteneri de care ne-am îndrăgostit, dar și despre cum are loc ruperea vrăjii și cum putem ajunge să ne întrebăm ce am văzut noi oare extraordinar la persoană aia, că nu-i nimic ieșit din comun acolo.

Iar dacă îți place acest episod, fii cu ochii pe canalul de YouTube Fain & Simplu, căci Mihai Morar, Paul și Alexandra au purtat și o conversație despre îndrăgostire și relații de cuplu - https://youtu.be/2OgYTp15yz8

Resurse:

1. When Men Behave Badly, David Buss, psiholog evoluționist, 2021, carte

2. Neurobiology of We, Daniel Siegel, 1999, carte

3. Why Therapy Works, Louis Cozolino, psiholog, 2015, carte 

Ultimii doi ani au adus cu ei o serie de schimbări în viețile profesionale ale multora dintre noi. Fie că doar am trecut de la prezența fizică la birou la munca de acasă, am simțit nevoia sa ne mutăm într-o organizație diferită sau chiar să facem o schimbare a direcției, șansele sunt că viața noastră profesională a trecut prin niște modificări.

În acest context, vorbim astăzi cu Mihai Zânt și Veronica Brejan, doi oameni de la care ne dorim să înțelegem mai bine cum putem crește în carieră, ce ne motivează schimbările, dar și ce le blochează atunci când nu reușim să le facem. Este nevoie să îndeplinim anumite condiții pentru a ne asigura că e momentul potrivit pentru schimbare sau e mai degrabă de dorit să acționăm și să clarificăm detaliile pe parcurs?

Despre toate acestea și multe altele, într-o conversație care sperăm să schimbe perspectiva despre schimbările profesionale.

Într-o lume în care facem lucrurile din ce în ce mai mult și mai repede, uneori poate părea mai important să îndeplinim taskul decât să avem grijă la bunăstarea celui de lângă noi sau a relației, mai ales în viață profesională.  

Cât de important este, însă, pentru un bun lider, să acorde atenție nivelului de satisfacție sau calității relațiilor cu ceilalți oameni din organizație? Mai ales, cum arată energia feminină și cea masculină în business și ce putem lua din fiecare dintre ele pentru a construi portretul unui lider eficace?  

În acest context, vorbim astăzi cu Mara Cristea, vicepreședinte OTP Bank, despre oportunitățile și dificultățile energiei feminine în organizații și despre Girl Power, un program de mentorat pentru femei care intenționează să ofere din experiență și învățămintele unor femei în poziții de lidership pentru a se dezvoltă în lideri mai echilibrați.

Resurse:

1. Sex differences in human neonatal social perception, Jennifer Connellana, Simon Baron-Cohena, Sally Wheelwrighta, Anna Batkia, Jag Ahluwalia, Dep de Psihologie și Psihiatrie Experimentală, Centrul de Cercetare Autism, Universitatea Cambridge, studiu, 2000

2. Behavioral Gender Differencies in the Neonatal Period According to the Brazelton Scale, E Boatella-Costa, C Costas-Moragas, F Botet-Mussons, A Fornieles-Deu, M L De Caceres-Zurita, articol, 2007

3. Experience Independent sex differences in newborn macaques: Females are more social than males, Elizabeth A Simpson, Ylenia Nicolini, Melissa Shetler, Stephen J Suomi, Pier F Ferrari, Annika Paukner, articol, 2016

4. Lost Connections, Johann Hari, scriitor, carte, 2018

Poți să ajungi de la un venit de 800 euro pe lună la statutul de milionar? Iar dacă răspunsul este da, cum faci asta și care sunt calitățile pe care e nevoie să le cultivi la tine?

Care sunt învățămintele pe care le putem lua de la un om cu o astfel de reușită și ce dificultăți se ascund în spatele unui stil de viață pe care l-am putea privi ca lipsit de griji din exterior?

Discutăm în episodul de astăzi despre toate acestea cu Alex Hudițan, un om de la care credem că putem învăța și un om care ne arată cum se vede viața după multiple transformări.

Pentru toți cei care își doresc să afle mai multe despre el sau să ia legătura cu el, Alex poate fi găsit la următoarele linkuri: 

Facebook - https://www.facebook.com/huditan

Instagram - https://www.instagram.com/huditan/

Step Up Amazonienii - https://www.instagram.com/amazonienii_stepup/

Reset Normal - https://www.instagram.com/resetnormal/

Nu contează ce trăiești, contează ce-nțelegi din ce trăiești. O frază pe care am folosit-o adesea în episoadele Mind Architect și în care credem cu tărie.  Ia, de exemplu, povestea a doi copii care au avut un context de viață similar - amândoi au avut părinți absenți emoțional, pentru că munceau prea mult și nu aveau destul timp sau pur și simplu pentru că aveau dificultăți în a exprima emoții.  În viața adultă, unul dintre copii are o viață personală în care este vulnerabil cu cei din jur, exprimă emoții și crede că exprimarea emoțiilor este un lucru benefic. În contrast, celălalt evită să exprime emoții și crede că vulnerabilitatea e semn de slăbiciune, iar lucrurile se rezolvă cel mai bine de unul singur.  Deși cei doi au trăit experiențe similare, poveștile pe care și le-au spus despre acestea au fost diferite, așadar la fel a fost și rezultatul din viața adultă.  Vorbim în episodul de astăzi despre Narativul personal, iar, pentru a exemplifica acest concept, vom folosi ca studiu de caz chiar narativul unuia dintre membrii echipei Mind Architect.

Te-ai confruntat vreodată cu frustrarea că, deși lucrezi la o problemă de foarte multă vreme, aceasta tot continuă să reapară sub diverse forme? Că, deși ai trecut peste un conflict important cu partenerul de viață și credeați că ați depășit momentul, periodic tot continuați să vă certați din același motiv?

Momentele sau temele dificile din viața noastră par să fie recurente. Este acesta un semn că suntem blocați sau nu facem progres? Este dezvoltarea personală un proces de înaintare și îndepărtare de probleme către un scenariu mai fericit sau este aceasta un proces de construire de reziliență și acceptare a problemelor?

În acest episod vorbim abordarea estică și cea vestică, două abordări ale dezvoltării personale aparent opuse, dar care, puse împreună, ne pot ajuta să obținem o imagine mai de ansamblu asupra felului în care ne dezvoltăm și în care dezvoltăm relațiile din jurul nostru.

Resurse:

1. Already Free, Bruce Tift, Autor și Psihoterapeut, carte, 2011

Câți dintre noi ne-am aflat în situația în care ne-am întrebat în ce direcție profesională să mergem? Câți ne-am întrebat la ce suntem buni sau dacă ar fi mai bine să alegem cariera bine plătită sau cariera aliniată cu pasiunea?

În episodul de astăzi vorbim despre cele mai importante elemente la care să ne uităm atunci când ne alegem o carieră, despre cum ne descoperim punctele forte și cum construim pe ele, dar și despre cât de important este de fapt să ne urmăm pasiunile atunci când ne alegem traiectoria profesională.

Surse:

1. Barking Up the Wrong Tree, Eric Barker, Autor, 2017

2. The Element, Ken Robinson, Autor, Speaker, PhD, carte, 2009

Baltagul, Miorița și Ion. Sau poate Mircea cel Bătrân, înălțimea vârfului Moldoveanu și Teorema lui Thales. Cu toții avem o serie de amintiri despre lecturile sau temele obligatorii timp de generații pe care le-am învățat la școală.

Am învățat pe de rost rezumate de cărți, dar și tabelul lui Mendeleev. Ce am învățat, însă, despre cum am învățat? Câți dintre noi au fost pedepsiți dacă au răspuns la o întrebare fără să ridice mâna sau i-au suflat colegului în timpul unui test? Câtor elevi le-au fost anulate complet rezultatele dacă ele nu au fost egale cu 10? Câți am fost comparați cu performanțele celorlalți colegi?

Toate acestea au contribuit la adulții de astăzi - cei care nu fac nimic bine dacă nu fac totul perfect sau care ar prefera să moară capra vecinului dacă ar avea de ales. Cei care evită să exprime emoții sau nevoi, pentru că anterior, răspunsul la exprimarea acestora a fost pedeapsă sau ignorare.

În acest episod vorbim despre cum am ajuns aici și despre ce pierdem când învățăm pe de rost tabelul lui Mendeleev, fără să ne dăm seama ce linii de cod se întipăresc inconștient în memoria Elefantului fiecărora dintre noi și cum ne pot afecta acestea în restul vieții.

Surse:

1. Memory and the Human Lifespan, Steve Joordens, Doctor în psihologie, carte 2011

Într-o lume a vitezei, a volumelor, a performanței date de cât de multe lucruri putem face în paralel în cât mai scurt timp, pauzele au devenit nu doar rare, dar și privite ca semn de neimplicare sau lene.  În acest context, burnout-ul este un fenomen cu care foarte mulți dintre noi s-au confruntat și care poate avea repercusiuni grave, așadar episodul de astăzi este dedicat acestuia.  Vorbim despre cauzele lui, cum îl poți identifica, dar și cum s-a simțit pentru membrii echipei Mind Architect care au parcurs un astfel de episod. Totodată, încercăm să aducem o serie de lucruri pe care le putem face cu toții pentru a încerca să evităm să ajungem la burnout sau, dacă suntem acolo, să reușim să încheiem episodul cât mai repede și cu cât mai puține efecte nocive pe termen lung.

Surse:

1. Memory and the Human Lifespan, Steve Joordens, Doctor în psihologie, carte 2011

2. Beyond Burned Out, Harvard Business Review, articol, 2021

3. What Is Burnout, National Center for Biotechnology Information, articol, 2020

4. Mindfulness Impacts Your Brain & Business, Amishi Jha, Doctor în Psihologie, talk, 2017

5. Six Lessons on Fighting Burnout, Harvard Business Review, articol, 2021

Ți s-a întâmplat vreodată să amâni o sarcină până în ultimul moment, doar ca apoi să intri în criză de timp și să o faci, dar cu foarte mult stres sau chiar să renunți cu totul la ea, iar apoi să te blamezi pentru că ai fost leneș și nu ai rezolvat-o din timp? Șansele sunt că răspunsul este da, pentru că cei mai mulți dintre noi procrastinăm, chiar dacă acest comportament nu e cronic.

Este, însă, procrastinarea o particularitate a unui om leneș sau incapabil să își gestioneze timpul eficient sau este aceasta o problemă de reglare emoțională?

Vorbim în episodul de astăzi cu Alexandra Irod și încercăm să aflăm de ce procrastinăm, cum ajungem să facem asta în mod repetat până când devine un obicei și, mai ales, care sunt soluțiile pe care le putem aplica pentru a putea ieși din ciclu și a ne gestiona atât timpul, dar mai ales emoțiile, mai eficient.

Surse:

1. The Self Over Time, Hal Hershfield, Doctor în psihologie, studiu, 2019

2. Why We Procrastinate, NY Times, articol, 2019

De câte ori ți-ai ascultat intuiția într-o situație în care a fost nevoie să iei o decizie? De câte ori ți-a fost aceasta de folos și de câte ori ai constatat că te-ai înșelat, iar lucrurile ar fi avut șanse mai mari să iasă mai bine dacă ai fi ales să cercetezi mai mult?

În acest episod aflăm ce este intuiția din punct de vedere neuroștiințific și învățăm cum ne folosim de ea, nu doar atunci când suntem conștienți că o urmăm, ci și  în mult mai multe situații de zi cu zi în care Elefantul nostru ia decizii fără ca noi să ne dăm seama. Totodată, încercăm să aflăm de la Paul dacă vreuna dintre dezamăgirile trăite în relații până acum ar fi putut fi evitată dacă am fi ascultat de intuiție sau, din contră, dacă am fi ales să o ignorăm și să mergem în direcția opusă

Surse:

1. Brain Cells for Socializing, Ingfei Chen, Jurnalist, articol, 2009

2. Brain Science Behind Business, Harvard Business Review, revistă, 2019

3. Von Economo Neurons in the Human Medial Frontopolar Cortex, Carlos Arturo Gonzalez Acosta, Doctor în psihologie, studiu, 2018

Fermecător, magnetic, atrăgător pentru oricine intră în contact cu el. De câte ori ai cunoscut un om pe care l-ai descris așa? Dacă le-ai pune pe toate într-un cuvânt, ar fi acela carismatic?  Și, mai ales, de câte ori te-ai întrebat sau ți-ai dorit să te fi născut și tu cu această abilitate? În acest episod de podcast decodificăm trăsăturile care proiectează carismă și venim cu o veste bună - toate sunt cultivabile, așadar cu toții ne putem exersa acest mușchi și putem să devenim mai magnetici în interacțiunile sociale.

Surse: 

1. The Charisma Myth, Olivia Fox Cabane, Autor și Speaker, carte, 2012

2. Universal dimensions of social cognition: warmth and competence, Susan T. Fiske, Amy J.C. Cuddy, Peter Glick, cercetare, 2007

Toxici, manipulatori și indiferenți față de sentimentele celor din jur, oameni cu stimă de sine foarte crescută sau doar oameni care se folosesc de o imagine atent șlefuită pentru a proteja o rană timpurie și foarte profundă?

Ce sunt, de fapt, narcisiștii și cât narcisism există în fiecare dintre noi? Până unde este această trăsătură dezirabilă și care e momentul în care ea devine tulburare de personalitate și potențial dăunătoare pentru cei din jurul narcisistului?

Dăm startul în acest episod, împreună cu Alexandra Irod, unei serii de discuții mai ample despre tulburări de personalitate cu un dialog despre narcisism, una dintre cele mai discutate și blamate dintre ele și încercăm să aflăm ce ne face narcisiști, cum se comportă unul, dar și cât de variate sunt manifestările acestei înclinații.

Surse:

1. Healing Developmental Trauma, Dr. Aline Lapierre & Dr. Laurence Heller, Doctor în Psihologie, MFT, SEP, carte, 2012

2. Borderline, Narcisistic, and Schizoid Adaptations, Dr. Elinor Greenberg, PhD, carte, 2016

Începem cel de-al cincilea sezon de podcast plini de emoții și de recunoștință pentru toate lucrurile întâmplate până acum și pentru comunitatea adunată în jurul Mind Architect.

Avem teme foarte dragi nouă și în acest sezon, dar și vești multe despre ce planuri și surprize aducem în următoarea perioadă.

Rămâneți alături de noi pana la finalul episodului pentru a afla ce v-am pregatit în Sezonul 5, dar și cum ne puteți ajuta să ducem Neuroștiința și cunoașterea de sine în toate sălile de clasă din România.

Ai fost vreodată la o întâlnire de la care, deși cealaltă persoană părea potrivită pe hârtie, te-ai întors dezamăgit, ca și cum lipsea ceva? Sau ai fost vreodată într-o relație în care, deși părea că nu aveți nimic în comun, te-ai îndrăgostit și nu te puteai opri din a te gândi la respectiva persoană? Sau poate ai observat că majoritatea persoanelor care te atrag au în comun un anume tipar.

Discutăm adesea despre parteneri compatibili sau incompatibili, despre atracție și despre chimie, însă ce reprezintă acestea, mai exact și care este mixul perfect pentru o relație fericită? Haide cu noi, aflăm împreună în acest episod.

Resurse: 

1. Why Therapy Works, Louis Cozolino, Psiholog, carte, 2015

Ai reușit să construiești un cont de economii, dar acesta pare că nu te ajută deloc să înmulțești suma, ba din contră? Ți-ai pus toate economiile într-un depozit pentru că nu ai știut ce să faci cu banii și în ce să îi investești?

După ce sezonul trecut am inițiat discuția despre finanțe personale, economii și am aflat cum stă societatea românească la capitolul educație financiară, îi avem din nou invitați pe Corina Stoica și pe Dan Popovici, doi specialiști care ni se alătură și în acest episod în misiunea de a desluși cele mai bune metode de a ne gestiona banii pentru a ne transforma economiile în investiții.

Discutăm despre cele mai sigure instrumente de investiții, dar și despre cele mai riscante și facem o simulare practică pentru a afla cum poate arăta contul nostru dacă începem să investim acum.

Când te-ai declarat ultima oară fericit și ce te-a făcut să simți asta? A fost un lucru simplu, pe care îl trăiești frecvent, sau un eveniment cu valoare foarte mare în viața ta?

Știai că, în creierul tău,  o opinie dezaprobatoare despre tine a cuiva din jurul tău are aceeași amprentă ca durerea fizică? Dar că trăim în perioada în care avem cele mai multe conexiuni sociale și cu toate astea ne simțim mai singuri ca oricând? Acestea sunt doar câteva dintre incompatibilitățile majore  între stilul nostru de viață actual și nevoile pentru care ne-am adaptat de-a lungul istoriei, pe care le discutăm în acest episod.

Resurse:  

1. The Story of The Human Body, Daniel Lieberman, Paleoantropolog, carte, 2013 

2. The Human Zoo, Desmond Morris, Zoolog, carte, 1969

De mici copii, adulții-n jurul nostru ne-ntreabă ce vrem să devenim când o să fim mari. Fie că traiectoria noastră profesională din viața adultă păstrează visele copilăriei sau e cu totul diferită, ea vizează adeseori sensul nostru în viață. A fost sau nu menirea noastră să ajungem acolo unde suntem acum? Sau, dacă în prezent ne e rău, ce sens are toată suferința? Care e sensul în ce vom face de acum înainte sau în relațiile pe care le-am creat cu cei din jur?

În episodul de astăzi vorbim despre una dintre cele mai importante teme existențiale, sensul vieții, și încercăm să descoperim cât e el de real, cât e prestabilit și cât ni-l creăm singuri și, în final, ce sens are sensul vieții pentru noi?

Surse:

1. Man's Search for Meaning, Viktor Frankl, Neurolog, Psihiatru, Filozof și Autor, carte, 1946

Stresul este un concept foarte prezent în viața noastră de zi cu zi, care ne impactează atât acasă, cât și la birou și pe care îl blamăm pentru multe dintre afecțiunile noastre, chiar și fizice.

Este, însă, stresul întotdeauna rău sau există și situații în care acesta ne poate fi un bun partener în a ne dezvolta noi abilități?

Povestim în episodul de astăzi despre neurobiologia stresului, îi descoperim toate fațetele și învățăm când acesta devine toxic și care sunt riscurile la care ne expunem.

Și pentru a nu pleca acasă înainte de a afla și cum îl gestionăm, tot în acest episod descoperim și cele mai eficiente pârghii de care ne putem folosi în lupta cu stresul cronic.

Surse:

1. Mindfulness Impacts Your Brain & Business, Amishi Jha, Doctor în Psihologie, talk, 2017

2. Resilience training that can change the brain, Tabibnia Golnaz & Dan Radecki, Doctor în psihologie și Doctor în neuroștiință, cercetare, 2018

Ți s-a întâmplat vreodată să vezi pe cineva lovindu-și  piciorul de colțul mesei și când le-ai văzut reacția să simți că parcă te doare pe tine? Sau poate ți s-a întâmplat să vezi un cățeluș plouat pe stradă și să te gândești la el până acasă.

Empatia și compasiunea sunt adânc întipărite în arhitectura noastră cerebrală și sunt trăsături care ne ajută să evoluăm ca specie.

În acest episod învățăm ce sunt empatia afectivă și empatia cognitivă, cum să le folosim pe amândouă, dar și cum să nu cădem plasa distresului empatic, pentru a nu ne lăsa copleșiți de dificultățile celor cărora ne dorim să le fim de ajutor.

Surse:

1. Empathy and Compassion, Tania Singer, psiholog și neuroscientist, cercetare, 2014

Ați întâlnit, cu siguranță, oameni cărora aproape că li se aprinde un bec deasupra capului atunci când au o idee bună. Poate că sunt tăcuți în timpul ședințelor, după care ridică un deget semn că au avut o revelație și propun cea mai inovativă soluție pe care ați auzit-o vreodată sau poate că iau notițe în detaliu, apoi pun informațiile cap la cap într-o manieră cu totul nouă și creativă.

Pe acești oameni îi considerăm creativi. Se întâmplă, însă, în creierul lor, ceva diferit de ceilalți? Cum au loc insight-urile creative și ce face ca ele să se întâmple la unii dintre noi mai mult decât la alții?

În acest episod încercăm să îți aducem un “aha moment” despre cum funcționează “aha momentele” și cum să ai mai multe în viața ta de zi cu zi.

Surse:

1. The cognitive neuroscience of creativity: A critical review, Keith Sawyer, psiholog, studiu, 2011

2. Neuroscience of Creativity, Anna Abraham, PhD, carte, 2013

Unii dintre noi visează mai mult, alții mai puțin. Unii își amintesc visele în detaliu, alții nu rămân cu mai mult de o senzație după visul de noaptea trecută. Uneori, visele sunt coșmaruri, alteori sunt povești frumoase.

Toate, însă, ne fac să ne punem întrebarea “de ce visăm?”.

În acest episod vorbim despre ce face creierul nostru când intră pe tărâmul viselor, astfel încât noi să fim mai odihniți, mai lipsiți de stres și mai înțelepți decât am fost ieri.

Surse:

1. Why We Sleep, Matthew Walker, Profesor de Neuroștiință și Psihologie la Berkley, carte, 2017

Femeile sunt feminine și bărbații sunt masculini. Sună simplu, nu-i așa? Doar că lucrurile nu stau chiar așa, iar femeile pot fi și masculine și bărbații pot fi și feminini. Și ei pot arăta emoție, iar ele pot fi și logice sau argumentative.
În acest episod de podcast vorbim despre Animus și Anima, cele două arhetipuri de sexe opuse care trăiesc simultan în psihicul nostru, ce rol joacă fiecare dintre ele și cum le putem integra, pentru a trăi vieți mai aliniate cu noi înșine.

Surse:

1. Archetypes and the Collective Unconscious, Carl Jung, psihiatru și psihoanalist, 1959

2. Personality Lecture, Jordan Peterson, psiholog clinician, talk, 2015 - https://youtu.be/CFHZyse4VGw

Unul dintre conceptele noastre preferate, Integrarea vorbește despre două țărmuri ale vieții noastre psihice și cum poate fi găsit echilibrul între ele.

În viața de zi cu zi, unul dintre țelurile multora dintre noi este să găsească echilibru -  între job și timpul liber, între timp acordat familiei și timp personal, între stări diferite și, uneori, aparent contradictorii.

În acest episod de podcast descoperim cele două țărmuri între care gravitează viața noastră psihică și răspundem la întrebările cele mai importante - ce este integrarea psihologică și de ce contează.

Surse:

1. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie și Cercetător, carte, 2009

2. Hold On to Your Kids, Gabor Mate & Gordon Neufeld, MD și PhD, carte, 2004

Unul dintre cele mai solicitate, în același timp cele mai puțin adresate subiecte, traumele reprezintă o temă de discuție sensibilă, tabu încă pentru mulți dintre noi. Tot mulți dintre noi, însă, au simțit și trăit efectele unei experiențe traumatice în viața lor.

Așa că am cerut ajutor și am invitat-o pe Alexandra Irod să ni se alăture în misiunea de a ne clarifica ce sunt traumele, dar mai ales ce se întâmplă cu mintea noastră în urma unei experiențe traumatice și cum putem începe să ne vindecăm.

Află în episodul de astăzi de ce crearea unei părți supraviețuitoare nu înseamnă vindecare după traumă, care este procesul de transformare din victimă în agresor, dar și de ce iertarea poate fi doar o iluzie a vindecării.

Surse:

1. Trauma, Bonding & Family Constellations, Franz Ruppert, psihoterapeut, carte, 2008

2. Becoming Your True Self, Vivian Broughton, autor, carte, 2014

3. Waking the Tiger: Healing Trauma, Peter A. Levine, psiholog clinician, carte, 1997

Ți s-a întâmplat vreodată să simți cum slăbește încrederea în tine în diferite contexte sociale sau profesionale, sau să fii într-o relație în care să te îndoiești de tine?

Poate ai admirat o persoană care părea confortabilă sa se exprime indiferent de context și de public sau te-ai întrebat de ce ție îți este greu să primești complimente sau apreciere.

În psihoterapie există o idee cum că “avem relațiile pe care credem că le merităm”.

În acest episod povestim împreună cu Alexandra Irod, psihoterapeut și prieten apropiat al Mind Architect, despre Stima de sine și încercăm să răspundem la întrebări precum "Ce cauzează o stimă de sine scăzută?", "Cum facem să ne creștem stima de sine, dar și cum ne influențează aceasta calitatea relațiilor cu cei din jur?".

Surse:

1. The Drama of the Gifted Child, Alice Miller, psiholog, carte, 1979

2. The Six Pillars of Self Esteem, Nathaniel Branden, psihoterapeut, carte, 1994

Cel de-al treilea sezon de podcast ne-a adus primul milion de ascultări și un milion de motive să fim recunoscători, plus motivația de a duce proiectul Mind Architect la nivelul următor.

Astăzi povestim despre lucrurile la care am lucrat în vacanța de iarnă, despre noile episoade de podcast pe care le pregătim în sezonul al patrulea, dar și despre noua platformă MindArchitect.ro și ce vă aduce ecosistemul de învățare pe care îl găsiți acolo.

Tudor și Anca au un mesaj special de transmis vouă, tuturor și ne povestesc și despre alte proiecte la care lucrează.

Obiceiuri, tradiții, liste de cadouri, mese în familie și depănat de amintiri. Toate acestea sunt specifice sărbătorilor de iarnă, iar noi toți suntem obișnuiți cu ele.

Fie că sărbătorile ne încântă sau reprezintă o corvoadă, că ne bucurăm să ne revedem familia sau trăim deturnări emoționale doar la gândul conversațiilor pe care le vom avea cu aceștia, pentru noi toți ele reprezintă atât potențiale pericole, cât și bucurii.

Povestim în acest episod special despre cum evităm pericolele dar, mai ales, cum alegem să trăim bucuriile vechi și să creăm altele noi, pentru ca în jurul mesei de Crăciun să ne bucurăm de mai multă oxitocină și un nivel mai scăzut de cortizol, să trăim mai multă conectare cu cei din jur și să încărcăm bateriile Călărețului pentru anul următor.

Deși economia așa cum o experimentăm noi astăzi s-a dezvoltat datorită apariției instituțiilor de creditare, relația noastră cu băncile este, de multe ori, marcată de confuzie sau de neîncredere.

De unde vine această reticență față de instituțiile financiare și cum ne impactează ea în relația cu banii? Câți bani economisesc românii și în ce investesc sumele pe care le dețin? Cum ne îmbunătățim felul în care ne raportăm la bani și care sunt cele mai importante investiții pe care le facem pe parcursul vieții?

Răspunsuri la aceste întrebări, dar și la multe alte curiozități aflăm în episodul de astăzi de la cei doi specialiști invitați în podcast, Corina Stoica, Director de Private Banking și Servicii de Investiții OTP Bank și Dan Popovici, Director General OTP Asset Management România.

Știm deja că întrebarea preferată a lui Paul este „cât a luat colegul”. Celor mai mulți dintre noi le-a fost adresată cel puțin o dată în copilărie. Mai ții minte ce te-a îndemnat această întrebare să faci?

Dacă răspunsul este „să fiu mai competitiv și să văd un inamic în colegul”, ascultă episodul de astăzi, căci vorbim despre antidot: colaborarea.

Află cum a fost aceasta de folos în trecut pentru evoluția speciei noastre, dar și cum o putem folosi în prezent, pentru o mai bună dinamică în interacțiunile cu ceilalți și în construirea de relații mai trainice, în care să încercăm să înlocuim cât a luat colegul cu ce pot face să te ajut.

Surse:

1. Evolutionary Coaching, Richard Barrett, Autor, carte, 2014

2. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie și Cercetător, carte, 2009

3. The Culture Code, Daniel Coyle, Autor, carte, 2017

4. Reinventing Organizations, Frederic Laloux, carte, 2014

Într-o lume plină de lucruri de spus, ascultarea activă devine o virtute care contribuie semnificativ la construirea de relații trainice.

Află în episodul de astăzi ce este ascultarea activă, de ce e ea diferită de a auzi cuvintele interlocutorului și care sunt cei mai eficienți pași pentru a avea conversații relevante și satisfăcătoare cu cei din jur.

Surse:

1. I Hear You, Michael Sorensen, Autor, Coach specializat în relații, speaker, carte, 2017

2. Active Listening: Imporve your ability to listen and lead, Center of Creative Leadership, 2007

COVID 19 a fost creat în laborator și eliberat intenționat de chinezi, Bill Gates a generat pandemia pentru a ne microcipa și controla, Pământul este plat, iar Moonlandingul a fost o făcătură. Îți sună cunoscut? Acestea sunt doar câteva dintre cele mai populare teorii ale conspirației.

În acest episod de podcast descoperim de ce apar aceste teorii, ce ne predispune la a crede în ele, dar și cum putem să-i determinăm pe cei apropiați care cad în capcana unei astfel de teorii să își revizuiască logica.

Pregătește-ți carnetul de notițe, căci astăzi introducem noțiuni cu nume cel puțin la fel de interesante precum definiția lor - agenticitate, paternicitate și proporționalitate.

Surse:

1. On the Viability of Conspirational Theories, David Robert Grimes, PhD, 2016

Acest episod este despre începuturi. La aniversarea primului an de la pornirea proiectului Mind Architect, deschidem ușa către culisele podcastului. Paul, Tudor, Dorin și Anca povestesc despre cum a venit ideea, cine pe cine a convins să se alăture, care au fost cele mai mari bucurii, ce schimbări le-a adus acest an, dar și ce provocări au întâmpinat.

Pregătește-te pentru o oră de povești presărate cu date precum care a fost episodul pilot, pe câți oameni a fost el testat înainte de a fi lansat, dar și care membru al echipei deschidea excelul în fiecare dimineață pentru a nota câte ascultări a mai făcut podcastul în ultimele 24 de ore.

Cum te simți cel mai adesea când ai parte de un eșec? Înveți din el pentru ca data următoare să fie mai bine sau, din contră, te simți descurajat, descumpănit și fără motivație să încerci din nou?

Dacă descurajarea, descumpănirea și lipsa de motivație te fac să renunți, află în episodul de astăzi cum te încurcă să gândești așa. Reacția noastră la eșec este, de fapt, un instrument cu care suntem dotați. Rolul acestui instrument e să ne facă mai buni și nu să ne îndemne să renunțăm, iar dacă ne educăm să-l folosim cum trebuie, succesul e garantat.

Surse:

1. Failing Forward, John Maxwell, PhD, autor, speaker, carte, 2000

2. Adapt: Why Success Always Starts with Failure, Tim Harford, Economist și Jurnalist, 2011

Te-ai aflat vreodată într-o situație în care te-ai simțit vulnerabil? Poate s-a întâmplat în relația cu partenerul de cuplu, cu colegii de echipă la birou sau cu un proiect important pentru tine. Cum ai reacționat? Ai discutat cu ceilalți sau ai ales să gestionezi singur momentul și să nu arăți că ți-a fost greu?

La naștere, biologia noastră ne predispune să fim profund vulnerabili. Suntem complet dependenți de cei din jur pentru supraviețuire. Cu toate acestea, experiențele pe care le trăim ulterior ne modifică, uneori, relația cu vulnerabilitatea în viața adultă.

Află în episodul de astăzi ce este vulnerabilitatea și dacă ea îți este într-adevăr aliat sau inamic. Când e util să fii vulnerabil și cum te ajută exprimarea vulnerabilității în construirea și menținerea unei vieți împlinite și a unor relații mai puternice, atât acasă, cât și la birou.

Surse:

1. The Power of Vulnerability, Brene Brown, PhD, carte, 2012

2. The Culture Code, Daniel Coyle, Autor, 2017

Cu toții ne găsim aproape zilnic într-o negociere, uneori fără ca măcar să ne dăm seama cum și când am început să negociem. Descoperă în episodul de astăzi de ce este negocierea un dans al elefanților și cum îi ajutăm pe călăreți să coordoneze eficient coregrafia, care sunt pașii de dans cei mai întâlniți și cum îi învățăm mai ușor și în avantajul ambilor parteneri.

Și fiindcă, pentru un dans cu adevărat reușit, e nevoie ca ambii dansatori să se ghideze după aceleași principii, ține minte ce învățăm în acest episod de Mind Architect, căci s-ar putea să îți fie de mare folos în următoarea negociere, fie ea pentru mărirea de salariu la birou sau pentru cine se ocupă de următoarea curățenie generală acasă.

Surse:

1. Getting to Yes, Roger Fisher & William Uri, PhD, carte, 1981

Cu toții am experimentat zile în care ne simțim capabili să mutam munții din loc, dar și zile în care nu simțim că ne motivează nimic.

Cum ne gestionăm responsabilitățile la locul de muncă astfel încât să nu ne demotivăm și cum reușim, în acest proces, să îi ținem motivați și pe cei din jur? Cum relaționăm cu oamenii apropiați nouă care și-au pierdut motivația și ce putem face pentru a îi ajuta să o recapete?

În episodul de astăzi aflăm care sunt factorii principali care ne motivează nu doar pe noi, ci pe toate mamiferele, dar și ce este motivația pentru creierul nostru și cum o particularizăm în funcție de experiența de viață, pentru a ne crește nivelul de motivație atât nouă, cât și celor din jur.

Surse:

1. Wildhood, Barbara Natterson-Horowitz, M.D, carte, 2019

2. Drive: The Surprising Truth About What Motivates Us, Daniel H. Pink, PhD, Autor, carte, 2009, 

3. Primed to Perform, Lindsay McGregor & Neel Doshi, Autori, carte, 2017

4. Self Determination Theory, Richard Ryan & Edward Deci, profesori de psihologie, carte, 2016

Astăzi răspundem încă de la început și scurt. Banii n-aduc fericirea, dar anulează destul de multă nefericire.

În acest episod de Mind Architect aflăm ce înseamnă banii pentru creierul nostru, care sunt sumele care cresc nivelul de fericire și ce modalități de cheltuire a acestora aduc plus valoare nivelului de satisfacție resimțit de creier.

Și da, dacă te-ai întrebat vreodată de ce, dincolo de rata la bancă, creditul pentru casă reprezintă o corvoadă, afli răspunsul tot în episodul de astăzi.

Surse:

1. The Truth About Trust, David DeSteno, Profesor de Psihologie, carte, 2014

2. Happy Money, Elizabeth Dunn & Michael Norton, Profesor în Departamentul de Psihologie la University of British Colombia, Profesor de Business Administration la Harvard, carte, 2013

Ce transmitem atunci când vorbim fără să comunicăm? Câte dintre conflictele în care ne găsim cu regularitate sunt alimentate, de fapt, de propriul nostru mod de a comunica? 

Află în episodul de astăzi ce este comunicarea nonviolentă, cum se țin Călărețul și Elefantul pe poziții și care sunt pașii pe care îi putem urma pentru a ajunge să comunicăm eficient și a avea rezultate mai bune în interacțiunile de acasă și de la birou.

Surse:

1. Comunicare nonviolentă, Marshall Rosenberg, Psiholog și Autor, carte, 1999

Ne aflăm în permanentă căutare a fericirii, însă nu avem o definiție clară pentru ea. De ce nu suntem mai fericiți când muncim mai mult sau când consumăm mai mult? De ce o mașina sau chiar o casă nouă nu determină cât suntem de fericiți pe termen lung?

Aflăm în episodul de astăzi ce ne spune cel mai lung studiu din istorie despre fericire - din ce e compusă, cât de mult o influențează deciziile pe care le luăm, cât ne impactează circumstanțele externe, dar și ce importanță are factorul genetic.

Surse:

1. The How of Happiness, Sonja Lyubomirsky, PhD, carte, 2007

2. No Two Alike, Judith Rich Harris, cercetător în psihologie și autor, 2006

3. The Surprising Science of Happiness, Daniel Todd Gilbert, PhD, Psiholog și Scriitor, talk, 2004 

4. Why Buddhism Is True, Robert Wright, Jurnalist și Scriitor, carte, 2017

5. Flourish, Martin Seligman, PhD, carte, 2011

Bun venit în cel de-al treilea sezon de Mind Architect. În mai puțin de un an am reușit să lansăm două sezoane de podcast, iar voi ne-ați fost alături în tot acest proces, lucru pentru care vă suntem recunoscători.

În episodul de astăzi aflăm cum am crescut pe parcursul celui de-al doilea sezon de Mind Architect și facem cunoștință mai îndeaproape cu toți membrii echipei care se află în spatele microfoanelor. Totodată, vorbim despre episoade trecute și cum ne-a marcat experiența lor, dar mai ales tematica noului sezon și episoadele noastre preferate din acesta.

Rămâneți cu noi pentru un nou sezon de învățare și creștere împreună.

Ce înseamnă cultura organizațională și transformare culturală? Cum se traduc aceste două concepte în viața de zi cu zi a organizațiilor din România dar, mai ales, in nivelul de satisfacție al angajaților acestora? Ce presupune procesul de transformare pentru o organizație care activează în mediul bancar? Află mai multe despre toate acestea în episodul special de astăzi, în care am invitat-o pe Diana Mișa, Director Executiv OTP Bank Romania.

Lumea noastră nu e doar plină de povești, ci este creată de ele. 

Călărețul din noi umple găurile din aceste povești zi de zi, iar asta rezultă uneori fie într-un elefant mai liniștit, fie într-unul mai anxios.

Rolul poveștilor este să ne dea un ghidaj în viață, să ne ajute să definim cine suntem și să ne sprijine în a înțelege cum arată lumea din jurul nostru și cine sunt oamenii care o populează.

Și pentru că despre povești cel mai bine poate vorbi un povestitor, l-am invitat pe Cristian Lupșa, fondator și editor la Decât o Revistă, să ne ajute să înțelegem care este rolul poveștilor în viețile noastre.

Un episod special, cu un om deosebit și cu o poveste despre povești captivantă!

Te-ai întrebat vreodată de ce ți se pare că oamenii nu văd lucrurile așa cum le vezi tu? Vei rămâne surprins să afli cum distorsionează creierul nostru realitatea, de cele mai multe ori ca să ne ajute să supraviețuim sau să suportăm mai bine situațiile complicate din jurul nostru.

Problema e când aceste mecanisme defensive, pline de intenții bune, încep să ne împiedice în a ne mai dezvolta. Despre ce sunt aceste mecanisme și ce să facem ca să le gestionăm, în episodul de azi cu un invitat cu totul și cu totul special: Alexandra Irod.

Resurse: 

1. Boundary processes and boundary states: A proposed revision of the Gestalt theory of boundary disturbances, Swanson, J. L., Gestalt Journal, 1988 

2. Defense Mechanisms, National Center for Biotechnology Information, articol, updated 2021

În acest ultim episod din sezonul al 2-lea din Mind Architect, Paul și Tudor vorbesc despre încredere și trădare din două perspective distincte, dar complementare.

Dorin și Anca vin cu exemple și întrebări, iar Paul închide podcastul cu un mesaj mobilizator și emoționant despre ce avem nevoie ca nație ca să mergem mai departe: încredere!

Dacă vrei să afli care-i treaba cu trădarea, dar mai ales cu încrederea, episodul ăsta e numai bun pentru a finaliza un sezon de Mind Architect extraordinar!

Surse:

1. Trust and Betrayal in the Workplace: Building Effective Relationships in Your Organization, Dennis & Michelle Reina, PhD, carte, 1999

Copiii se dezvoltă spectaculos în primii ani de viață, iar creșterea lor e limitată doar de barierele pe care adulții le ridică în calea lor.

Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză amețitoare, iar adulții care nu își amintesc cum au crescut și se opresc din dezvoltare se descurcă din ce în ce mai greu.

Am înregistrat un episod exact despre asta, despre cei care stau pe loc și cei care cresc în continuare. Pentru că în secolul 21 a avea o minte deschisă la creștere nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci ține de supraviețuire.

Surse:

1. Mindset: The New Psychology of Success, Carol Dweck, psiholog, carte, 2008

Să fii sănătos și să te simți în formă este extrem de important indiferent de vârstă.

Episodul de azi este dedicat îmbătrânirii, un subiect care ne preocupă pe toți. Dacă te gândeai că moștenirea genetică are un impact major asupra longevității, vei afla ca lucrurile nu stau numai asa.

Vom vorbi despre aspectele neuroștiintifice din spatele îmbătrânirii și despre ce poți face pentru a te bucura de anii bătrâneții, care pot reprezenta chiar și o treime din viața ta.

Surse:

1. Staring at the Sun, Irvin D. Yalom, Doctor Profesor emerit de Psihiatrie, carte, 2008

2. Neuroscience Academy, Dr. Sarah McKay, Curs

Te-ai întrebat vreodată cât timp reușește călărețul tău să stea concentrat pe o anumită activitate sau ce se întâmplă mai exact în momentul în care i se rupe filmul? Încotro ni se îndreaptă atenția în astfel de momente?

În episodul de azi povestim despre default mode network, o întreagă rețea care se activează tocmai în momentul în care îi dăm creierului nostru puțin timp liber. 

Așa cum ne antrenăm mușchii atunci când mergem la sală, la fel putem să ne antrenăm și mintea să rămână concentrată pe activitățile de lungă durată.

Surse:

1. Social: Why Our Brains Are Wired to Connect, Matthew Lieberman, Profesor în Departamentul de Psihologie, Psihiatrie și Științe Comportamentale la UCLA, carte, 2013

Să recuperezi somnul pierdut de-a lungul săptămânii în weekend nu e o soluție bună. Discutăm despre asta dar și despre altele în episodul de astăzi: de ce toate mamiferele dorm, care-s neurotransmițătorii care te trimit la culcare, ce se întâmpla când dormim, care-s fazele unui somn normal, ce beneficii surprinzătoare are somnul asupra sănătății și bunăstării psihice și de ce visăm.

Un episod despre somn care te va ține treaz!

Surse:

1. Why We Sleep, Matthew Walker, Profesor de Neuroștiință și Psihologie la Universitatea Berkley, 2017

În mod surprinzător, conexiunea socială începe încă înainte de a ne naște prin legătura care se formează între făt și mama lui. Fără conexiune, creierul nostru e nervos și anxios. Iar cei care investesc consistent în relații sociale de calitate nu greșesc, viața lor este mai fericită și mai liniștită.

Așa că dacă-ți dorești și tu o astfel de viață, cel mai sigur mod de a o obține este dezvoltând relații și conexiuni sociale reale. Revino la tribul tău, iar restul va veni de la sine!

Surse:

1. Social: Why Our Brains Are Wired to Connect, Matthew Lieberman, profesor în Departamentul de Psihologie, Psihiatrie și Științe Comportamentale la UCLA, carte, 2013

2. Lost Connections, Johann Hari, Scriitor și Jurnalist, carte, 2018

Mintea noastră este ca un derdeluș pe care alunecă energie constant. Și energia asta poate fi asociată cu toate activitățile pe care le desfășurăm în fiecare zi, lună de lună, an de an. Iar cu cât ne urcăm mai des pe săniuță și parcurgem același traseu, cu atât panta pe care alunecăm se adâncește mai tare.

Vă întrebați acum dacă putem oricând să ne urcăm pe săniuță și să schimbăm ruta? Indiferent de vârstă? Atunci episodul acesta este pentru voi.

Surse:

1. Neuroscience Academy, Dr. Sarah McKay, Neuroscientist, Autor, curs 

În episodul trecut ai aflat principiile după care se ghidează creierul atunci când învață, dar și ce înseamnă învățarea pentru elefantul tău. 

În episodul de azi vei găsi sfaturi practice prin care vei conștientiza care este procesul tău de învățare și vei înțelege cum învață oamenii din jurul tau.

Ne dorim să iți fie de folos și să le pui în practica.

Surse:

1. Make It Stick, Peter C. Brown, Scriitor și Consultant de Management, carte, 2014

2. A More Beautiful Question, Warren Berger, Jurnalist, carte, 2014

3. Why You Should Always Teach What You Learn, Michael Simmons, Autor și Antreprenor, articol, 2020

Una din funcțiile de bază ale creierului este să rețină lucrurile care chiar contează pentru noi, adică cele  care au o miză pentru elefantul nostru. Acesta este și motivul pentru care ne amintim cu ușurință ce am făcut anul trecut de ziua noastră, dar nu și ce am făcut de exemplu miercurea trecută.

În episodul de azi discutăm despre invățare și despre ce putem face pentru a facilita acest proces, chiar și în condițiile în care informațiile pe care călărețul încearcă să le rețină nu au o relevanță atât de mare pentru propriul elefant.

Surse:

1. How We Learn, Stanislas Dehaene, Profesor de Psihologie cognitiv experimentală, carte, 2018

2. Make It Stick, Peter C. Brown, Scriitor și Consultant de Management, carte, 2014

3. Do Schools Kill Creativity, Sir Ken Robinson, PhD în Teatru în Educație, talk, 2006

Pofta și impulsul Elefantului sunt deseori greu de stăpânit de către domnul Călăreț. Plăcinta cu carbohidrați, grăsimi și zahăr pe care o putem mânca la ceas de seară este mult mai atrăgătoare decât ideea că am putea avea pătrățele dacă am merge zilnic la sală și am mânca sănătos.

În episodul de azi, discutăm despre cum putem sparge obiceiurile negative, care nu ne mai folosesc în prezent și construi obiceiuri noi implicând cei doi actori din creierul nostru.

Ce mai contează în acest demers sunt și persoanele cu care ne înconjurăm, căci dacă obiectivele și obiceiurile lor bune ne sunt asemănătoare, atunci cresc șansele de a ne ține elefantul pe drumul cel bun. În acest context, pentru ce credeți ca au optat maimuțele, într-un experiment atunci când au avut de ales între a primi hrana și a privi un influencer?

Surse: 

1. The Power of Habit, Charles Duhigg, Jurnalist, carte, 2012

2. Atomic Habits, James Clear, Autor și Speaker, 2018

Pentru că pandemia ne-a trimis pe toți acasă, adaptarea la această nouă realitate nu e chiar ușoară. Două prietene ale podcastului ne ajută azi să înțelegem ce se întâmplă: elevii se întreabă cum arată și care e viitorul lor, părinții cum să se împartă între muncă și nevoia de a fi prezenți în același timp în viața familială, profesorii cum să se adapteze la atâtea schimbări și cum să-și continue misiunea de a educa la distanță. Anxietate, tensiune, lipsa controlului, readaptare - toate lucrurile astea sunt reale și încercăm în acest episod să ajutăm și noi cu câteva sfaturi și sugestii pe bază de neuroștiință. Cu Ioana Ispir de la Educativa și Mara Niculescu de la Teach for Romania!

Nouă, celor care #stămacasă, ne e greu. Celor care sunt în linia întâi, din forțele de ordine sau din sistemul sanitar, le e însă infinit mai greu. Nesiguranța, incertitudinea, ambiguitatea și confuzia sunt sentimente cu care trebuie să se confrunte în timp ce au grijă de noi, și asta nu are cum să fie ușor. Am făcut un episod Mind Architect aplicat special atât pentru ei, cei care pe lângă lupta cu această pandemie trebuie să lupte și cu epuizarea fizică și psihică și cu propriile temeri, dar și pentru liderii lor, a căror prestație va rămâne acum în istorie, și nu ar trebui să le fie indiferent cum.

Episodul acesta e pentru voi, cei care vreți sa știți ce urmează în sezonul II. În plus, o să aflați care sunt episoadele preferate ale echipei Mind Architect din primul sezon , de ce e mama lui Paul foarte importantă pentru podcast, cum arată cifrele de audiență, care-s temele principale din sezonul al doilea și cine și de ce ne va sprijini să producem și mai mult impact. La final, venim cu un anunț de ultimă oră în legătură cu criza COVID19 prin care trecem.

Atunci când lucrurile se complică și situația devine amenințătoare, elefantul din capul tău scutură jos călărețul și preia controlul cu un singur obiectiv: supraviețuirea. Discutăm în episodul acesta de urgență cum apare panica, ce poți face tu să rămâi cât de cât în control, de ce apar atâtea zvonuri și cine sunt cei care le răspândesc și de ce, despre care-s efectele secundare ale izolării în vremuri de pandemie și despre multe altele. Toate astea ca să ajutăm lumea să înțeleagă cum gândește creierul nostru în fața unor amenințări vitale și cum putem să gestionăm o situație negativă într-un mod constructiv.

Deși trăim în cea mai prosperă, sănătoasă și longevivă perioadă din istoria omenirii,  avem cea mai mare rată de depresie, anxietate și de sinucidere în rândul minorilor.

Așadar, cu toate că trăim probabil în cel mai frumos moment să fii in viață din istoria omenirii, e posibil ca felul în care gândim să ne poată face viața greu de dus.

În acest context, psihoterapia nu este doar pentru cei "cu probleme", ci este pentru oricine vrea să se înțeleagă mai bine și să trăiască mai sănătos, psihic și emoțional. 

La fel cum ne ducem periodic mașina la revizie, merită să ne ducem din când în când și Călărețul și Elefantul la control.

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce atunci când vorbești ai senzația că cei cu care discuți nu te ascultă sau nu te înțeleg, episodul acesta special din Mind Architect îți explică pe îndelete care e motivul. Și-ar putea să te surprindă să afli că modelul povestit de Paul, Process Communication Model (PCM), l-a ajutat pe Bill Clinton să câștige alegerile prezidențiale în SUA și a fost folosit ani de zile de NASA pentru a selecta astronauții pentru misiunile spațiale.

Cum credeți că decurge conversația dintre o mamă și copilul ei, în momentul în care acesta îi povestește că, într-o pauză la școală, a pufăit o țigară? 

Cât rămâne călărețul mamei pe fază și ce se întâmplă atunci când elefantul ei preia controlul și începe să tropăie? 

Ce linii de cod se scriu în memoria copilului? Și cum ar fi trebuit să reacționeze mama dacă ar fi ascultat tot sezonul 1 din Mind Architect? 

La toate aceste întrebări și la multe altele ne răspunde Paul,  în episodul special de azi, în care integrăm toate lecțiile și conceptele prezentate în sezonul 1.

Fie că iți vine să crezi sau nu, Freud a avut dreptate cu unele lucruri. În episodul de astăzi povestim despre ce au în comun James Bond, Tony Stark și Dr. House și despre ce impact a avut copilăria timpurie în viața lui Darth Vader. Pregătiți-vă pentru un episod despre stiluri de atașament și despre cum interacțiunile din primii ani de viață ne formează o hartă pentru felul în care ne vom uita la toate relațiile viitoare.

Resurse: 

1. Attached: The New Science of Adult Attachment and How It Can Help YouFind - and Keep - Love, Amir Levine & Rachel Heller, Psihiatru & Neuroscientist / Psiholog, carte, 2012

Ce-ai zice dacă ai afla că oamenii au niște butoane universale pe care dacă le apeși le poți schimba comportamentul? În plus, veți afla de ce se simt maimuțele nedreptățite când sunt recompensate inegal pentru același efort. Despre butoanele astea și despre cum să le apeși mai curând pozitiv decât negativ, în episodul de azi cu Paul Olteanu.

Surse: 

1. Your Brain at Work, David Rock, Doctor în Neuroștiința Leadrshipului, CEO și cofondator al NeuroLeadership Institute, carte, 2009

2. Comunicarea nonviolentă, Marshall Rosenberg, Psiholog, Autor, carte, 1999

A fi român e ceva ce se învață, nu ceva ce se moștenește. Acesta e un exemplu tipic de filtru, iar genul ăsta de credințe te fac să nu vezi uneori realitatea așa cum e ea. Paul explică pe îndelete în episodul acesta ideea de filtre, iar Anca nu a rezistat și s-a alăturat și ea discuției.

Resurse: 

1. Time Line Therapy: And the Basis of Personality, Tad James, Wyatt Lee Woodsmall, PhD, carte, 1988 

2. The Magic of NLP Demystified, Byron A. Lewis, Masterand în Psihologie, carte, 2012

Știai că există niște molecule pe care corpul tău le fabrică și care te fac fericit sau nefericit? Știai ce se întâmplă în corpul tău când te ia cineva în brațe, sau atunci când termini de alergat maratonul? Despre toate astea, în episodul de azi cu Paul Olteanu.

Surse:

1. Habits of a Happy Brain, Loretta Breuning, Doctor, Profesor emerit de Management, Fondator Inner Mammal Institute, carte, 2015

2. Leaders Eat Last, Simon Sinek, Autor, Publicitar, Trainer, carte, 2014

Cu toții am trecut prin asta. Ne-am enervat, ne-am pierdut controlul și am spus sau am făcut lucruri de care ne pare rău mai apoi. De ce se întâmplă asta și care e sistemul care se activează în astfel de situații, în episodul de azi. În plus, Paul ne spune și ce e de făcut ca să ne vină mințile înapoi.

Surse:

1. Inteligența emoțională, Daniel Goleman, Psiholog și Jurnalist, carte, 1995

2. Your Brain at Work, David Rock, Doctor în Neuroștiința Leadrshipului, CEO și cofondator al NeuroLeadership Institute, carte, 2009

3. Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă, Doctor în psihologie experimentală, Profesor universitar, Laureat al Premiului Nobel, carte, 2011

Ceea ce numim noi amintiri sunt doar o reprezentare modificată a realității. În plus, memoria noastră stochează și alte lucruri de care nu știm și care ne influențează felul în care ne comportăm, fără să bănuim. Iar dacă te-ai întrebat vreodată de ce copilăria contează disproporționat de mult pentru cine suntem la maturitate, sau de ce mersul pe bicicletă nu se uită niciodată, episodul ăsta e pentru tine!

Surse: 

1. The Gift of Therapy: An Open Letter to a New Generation of Therapists and Their Patients, Irvin D. Yalom, Doctor Profesor emerit de Psihiatrie, carte, 2001

2. Memory and The Human Lifespan, Steve Joordens, doctor în psihologie, carte, 2011

Viața noastră nu e doar despre creier, e și despre minte și relații. Iar episodul de azi exact despre asta e, despre cum se integrează aceste trei concepte și cum să faci ca ele să te ducă doar în sus, nu și în jos!

Resurse:

1. Mindsight, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie, Cercetător, carte, 2009

2. Neurobiology of We, Daniel Siegel, Doctor profesor de psihiatrie, Cercetător, carte, 2011

Știai că absolut toate deciziile noastre sunt emoționale? Paul ne explică cum și de ce se întâmplă asta, în episodul de azi. În plus, vom afla care parte din creierul nostru călătorește în timp și care parte nu vorbește, pentru că pur și simplu nu știe să vorbească.

Resurse: 

1. Ipoteza fericirii, Jonathan Haidt, Doctor în psihologie și profesor universitar, carte, 2006

2. Gândire rapidă, gândire lentă, Daniel Kahneman, Doctor în psihologie experimentală, Profesor universitar, Laureat al Premiului Nobel, carte, 2011