Sănătatea FM

Două verigi esențiale ale statului, serviciile de ambulanță și institutele de medicină legală, au ajuns în cea mai gravă criză de funcționare din ultimii ani, in contextul in care, cu un guvern interimar, nu se poate face rectificare bugetara, dar si pe fondul tăierilor salariale și a lipsei de personal. Institutul Național de Medicină Legală a ajuns în regim de subzistență. Efectul: dosare penale blocate și familii care așteaptă zile întregi să-și recupereze decedații, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Institutului, Dr. Gabriel Gorun. 

„În acest moment în Institutul Național de Medicină Legală și nu numai, ci și în celelalte instituții de medicină legală din țară, situația este, aș spune, cum n-a fost niciodată din punct de vedere al capacității de funcționare, atât de rea, în sens negativ, din păcate, pentru că noi atenționăm din luna martie, în mod periodic, organele noastre tutelare, mai ales cele care ne asigură bugetarea. Aici vorbesc de Ministerul Sănătății, care ne face alocările de bani, care ne acoperă cheltuielile de funcționare și salariale, respectiv beneficiarii noștri poliție, parchet, judecători, cei care ne acoperă costul prestațiilor medico-legale solicitate de ei. Așadar, în lipsa acestor bani, am ajuns ca în momentul de față să fim într-un regim de subzistență. Angajații noștri pleacă periodic în zile de concediu fără plată, tocmai pentru a ne putea încadra în această țintă de deficit. Asta înseamnă însă că activitatea, care este la fel de solicitată ca și înainte, nu a scăzut vreun pic, este susținută tot mai dificil.", spune la RFI, Dr. Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală, purtătorul de cuvânt al Institutului. 

Iar criza se adâncește. " Pe fondul acesta de lipsă de personal, pe fondul scăderilor salariale, au plecat angajați de bunăvoie. De asemenea, prognozăm că în următoarea perioadă vor mai pleca, prin pensionare, încă 15 angajați. Asta înseamnă că vom ajunge într-o criză de personal supra-acută, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate, cel puțin pe statisticile interne, pare că ar crește”, continuă medicul.

Ce impact are lipsa de personal asupra autopsiilor și expertizelor? 

„Din păcate, am fost și mediatizați, nu neapărat într-un sens pozitiv, prin faptul că nu am reușit să dăm curs solicitărilor de a face autopsiile în ziua următoare solicitării. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că avem doar 4 autopsieri dintr-o normă aprobată de minister de 8, care nu este însăși norma legală, care ar fi de 18. Este un impact extraordinar de puternic asupra familiilor decedaților, care trebuie să aștepte zile întregi pentru a-și putea recupera trupul sau asupra anchetelor penale care nu pot în niciun fel progresa în absența concluziilor medico-legale asupra cauzei morții. Pe de altă parte, neavând personal care să poată duce la bun sfârșit și rapid solicitările de efectuare a expertizelor pe care instanțele sau parchetele ni le impun, toate aceste dosare vor stagna. Se dau termene noi la instanță din motive ce nu țin însă neapărat de noi, țin de imposibilitatea ca un număr mic de oameni să poată soluționa atât de multe cazuri câte sunt solicitate”, ne-a spus Dr. Gabriel Gorun, purtător de cuvânt INML.

Peste 30.000 de conturi au fost create până acum pe platforma e-SănătateaMea, a declarat, la RFI, Conf. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Potrivit acestuia, s-au făcut deja și primele programări online, câteva sute, prin intermediul portalului, la cabinetele din ambulatoriul de specialitate. "Platforma este o șansă în plus de acces în sistem.", a precizat președintele CNAS. 

Președintele CNAS a explicat, miercuri seară, în emisiunea Sănătatea FM, modelul pe care funcționează platforma e-SănătateaMea, similar cu un site de booking. Autoritățile au pus la dispoziție platforma, iar furnizorii se pot înscrie pe bază de voluntariat.

În acest moment, în portal sunt înscriși 2.471 de furnizori în ambulatoriul de specialitate, dintre care 1.105 și-au activat deja conturile. Asta înseamnă că sunt vizibili pentru pacienți și pot primi programări. În total, 2.293 de medici sunt înrolați, cu o medie de 59 pe județ, în 339 de localități, în toate județele.

Șeful CNAS precizează că înscrierea va deveni obligatorie pentru furnizori din ultimul trimestru al anului, dar rămâne opțională pentru pacienți. "Am vrut să deschidem o ușă, nu să închidem altă ușă", a spus președintele CNAS, care a ținut să pecizeze că platforma este o șansă în plus de acces în sistem. 

Potrivit acestuia, obligația furnizorilor este să se înroleze, însă numărul de locuri afișate online rămâne la alegerea lor. "Relația medic-pacient este o relație bidirecțională. Este nevoie de dorința pacientului și de acceptul furnizorului", explică Conf.dr.Horațiu Moldovan.

Programarea telefonică și cea directă la medic rămân valabile. În lunile următoare, după ce mai mulți pacienți vor avea cont pe e-SănătateaMea, se va stabili de comun acord cu medicii de familie și spitalele data de lansare a programărilor și în aceste segmente, a mai spus președintele CNAS.

Întrebat cum se va obține biletul de trimitere, șeful CNAS a precizat că regulile nu se schimbă. Circuitul începe tot cu medicul de familie, cu excepția pacienților cronici care pot merge direct la specialist. Platforma pregătește un modul de "formulare medicale" unde pacientul va vedea cele mai frecvente documente.

"Pacientul va observa în portal o serie de formulare medicale. Biletul de trimitere, scrisoarea medicală, biletul de externare și așa mai departe", spune conf.dr. Moldovan. Potrivit acestuia, "modulul nu mai e în lucru, ci în operaționalizare, adică deja funcțional, urmând să fie pus în aplicare în tot sistemul sanitar."

Oficialul susține că CNAS nu cere un cec în alb de încredere, ci vrea ca încrederea să se câștige cu rezultate.

 "În prima zi am văzut o poză, dar după aceea începem să vedem filmul, începem să vedem fapte concrete. (...) Ne-am asumat criticile inerente unei decizii de a operaționaliza rapid. Ca în loc de 6, 7, 8 luni sau chiar un an, să dureze 2-3 luni", ne-a spus președintele CNAS. 

Întrebat dacă nu era mai bine să lanseze o platformă funcțională în loc de una rapidă, șeful CNAS a răspuns: "Era mult mai lejer pentru noi. Erau critici mult mai puține, dar ne-am asumat aceste critici pentru a grăbi procesul de digitalizare. Știm că am creat o platformă funcțională și știm să o facem operațională în cel mai scurt timp. (...) Vrem să simplificăm traseul pacientului, pentru că în momentul de față, în sistemul de sănătate, pacientul este curierul propriilor formulare medicale. Plimbă documentul de la medicul de familie în ambulatoriu de specialitate, de la spital și așa mai departe. Prin portalul e-SănătateaMea, prin redimensionarea, optimizarea și standardizarea platformei informatice a Casei de Asigurări de Sănătate, pacientul nu va mai fi curierul propriilor documente medicale, ci informația va circula digital". 

Potrivit șefului CNAS, în prezent 17 milioane de români sunt asigurați în sistemul de sănătate. Câți dintre aceștia își vor face cont pe eSănătateaMea?

"Îmi doresc să se înroleze cât mai mulți. Nu mi-am propus să avansez o cifră. E clar că pacienții cu abilități digitale scăzute vor apela în continuare la mijloacele clasice, dar pentru cei cu abilități digitale care doresc să le utilizeze, îmi doresc să o facă.", ne-a spus Conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan.

Zilele caniculare aduc cu ele și greșeli care ne trimit direct medic. De exemplu, intrăm de la 38°C afară în magazine sau case cu temperaturi de 21°C sau chiar mai scăzute și bem apă foarte rece când suntem încinși. "Diferența mare de temperatură este un șoc la fel de mare pentru corp", explică la RFI, Dr. Mihai Mara medic primar medicină de familie și președintele Patronatului Medicilor de Familie Cluj, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

„Când folosim aerul condiționat, nu trebuie să fie o diferență așa de mare între temperatura de afară și cea din încăpere”, explică dr. Mihai Mara. „Dacă afară sunt 35 de grade să nu facem în încăpere 22 de grade. Este o diferență mult prea mare de temperatură. Se recomandă cam 5 grade diferență, 8 grade diferență, dar nu 14-15 grade.”

De ce? Pentru că organismul intră în șoc. „Sistemul cardiovascular încearcă să se adapteze la noile temperaturi și e un pic de lucru pentru sistemul circulator. Stai o oră în căldură, vii într-un mediu cu aer condiționat mult prea rece, după aia iarăși mergi în căldură. Este un stres destul de mare pentru organism.”

Efectele se văd rapid: migrene, stare de rău, greață, amețeală, palpitații, crampe musculare, lipsă de concentrare, iritabilitate și chiar atacuri de panică. „Toate astea sunt generate de căldură și prin felul în care se adaptează sau nu se adaptează corpul la căldură”, spune dr. Mihai Mara. 

De ce răcim vara, deși afară sunt 38°C?

O explicație ar fi folosirea metodelor de răcorire. „Diferențe mari între temperatura de afară și cea din casă, ești un pic transpirat, intri la 21-22 de grade. E prea mare diferența și atunci sistemul imunitar are de suferit. Nu te apără cum ar trebui.”, spune medicul.

Și, mai sunt două capcane. „Curentul- ești transpirat, deschizi geamul, stai în curent. La fel, e o diferență de temperatură. Celebrul curent care este blamat pentru foarte multe boli și dureri. De asemenea, mai este și aerul condiționat, pentru că nu toată lumea le curăță. Ar trebui o dată pe sezon. În el există condens, apă, și este un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor. În momentul în care îl pornești, aparatul suflă aer cu microbi cu tot. Recomandat e ca o firmă de mentenanță să vină o dată pe an, să-l curețe profesional.”, mai spune dr. Mihai Mara.

Semnele de deshidratare pe care le ignorăm

„Lentoare în gândire, amețeli, scăderea tensiunii, oboseală, crampe musculare, un pic de confuzie sunt câteva dintre semnele deshidratării.”, explică dr. Mihai Mara. Acesta ne recomandă să evităm consumul excesiv de cafea și toate produsele cu cofeină (energizante, sucuri negre) precum și consumul de alcool, pentru că deshidratează. În ceea ce privește mâncarea, pe caniculă sunt recomandate supele și iaurturile, în locul  mâncărurilor grele. 

Alte greșeli care ne pot afecta sănătatea

Medicamentele se păstrează la temperaturile indicate. Dacă au fost uitate în mașină la soare, nu le mai poți utiliza. "Se poate modifica structura și să fie toxic, să dea reacții alergice. Nu e de glumă.”, explică dr. Mihai Mara. La fel este și cu apa: „Sticlele ținute la soare nu trebuie băute. Au gust de plastic. Razele soarelui bat pe sticlă și se desprind microplastice în apă. Și la magazin văd baxuri afară, direct în soare. Nu aș bea așa ceva.”, mai spune medicul.

În Olanda, 8 din 10 copii diagnosticați cu cancer înving boala. În România, procentul este cu 10 -15% mai mic. De ce această diferență? L-am întrebat pe prof. dr. Rob Pieters, oncolog pediatru și fondatorul Princess Máxima Centrum din Țările de Jos, cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa, invitatul emisiunii Sănătatea FM. 

Totul a pornit de la o întrebare pusă de prof. dr. Rob Pieters,care conducea unul dintre cele 7 centre pentru tratarea cancerului din Țările de Jos, colegilor săi: „Dacă propriul tău copil ar avea cancer, către care spital te-ai îndrepta? Către cel de-al doilea sau al treilea cel mai bun?Iar răspunsul era unul singur: către cel mai bun.”  Astfel a apărut, în 2018, Princess Máxima Centrum, cel mai mare centru de oncologie pediatrică din Europa.

"Toate tipurile de cancer pediatric sunt foarte rare, din fericire. Dar reprezintă o cauză principală de deces în timpul copilăriei. Fiecare tip de cancer este foare rar, tocmai de aceea ai nevoie de expertiză specializată pentru fiecare tip, astfel încât e necesar să aduci toată această expertiză într-un singur loc, pentru a putea oferi un cadru comprehensiv de tratare  a cancerului Și toate resursele să fie disponibile acolo”, ne-a spus prof. Rob Pieters.

„Este foarte nedrept ca un copil din România să nu aibă aceleași șanse de supraviețuire ca un copil din Olanda”, spune tranșant prof. Pieters.

De ce rata de supraviețuire a unui copil cu cancer este mai mică în comparație cu Olanda?

Accesul la tratamente inovatoare și studii clinice rămâne o problemă majoră în Europa de Est. „Pe măsură ce în Europa de Vest se acordă tratamente inovatoare, acestea nu sunt disponibile în țările din Europa de Est", atrage atenția prof. Pieters. Pentru a reduce decalajul, este esențial să punem un diagnostic corect și rapid, iar în acest domeniu sprijinim activ Spitalul „Marie Curie” și oferim asistență concretă. Însă blocajul apare la nivelul personalului medical. Spitalul „Marie Curie” și-a triplat numărul de pacienți, de la 40 la 120 de copii noi pe an, și tratează astăzi 25% din toate cazurile din țară. Cu toate acestea, numărul asistentelor a rămas același: 15 asistente medicale. Blocarea posturilor la nivel național și legislația privind normarea personalului împiedică managerii unităților medicale să angajeze numărul necesar de cadre medicale. Astfel, deși volumul de muncă a crescut semnificativ, resursa umană a rămas neschimbată.

„Această situație trenează de doi ani. Vorbim de cercetare, de creșterea ratei de supraviețuire, iar noi suntem încă la faza la care, în mod jenant, discutăm de angajarea a încă 5-10 asistente”, spune și Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitată în emisiunea Sănătatea FM. 

Potrivit lui Carmen Uscatu, decizia ar trebui să aparțină managementului spitalului.

"Conducerea ar trebui să poată evalua numărul real de pacienți tratați și să angajeze personal în funcție de acest volum. În România, legislația actuală este însă diferită: medicii și asistentele sunt angajați în funcție de numărul de paturi fizice din spital, nu în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratează efectiv. Este o abordare profund greșită, pentru că nu stimulează munca și eficiența într-un spital. Or, eficiența aduce de cele mai multe ori calitate. Cu cât tratezi mai mulți pacienți, cu atât ai șansa să-i tratezi mai bine, cu condiția să ai personal dedicat și suficient.", a explicat Carmen Uscatu.

„Cele mai bune tratamente înseamnă și costuri pe măsură”, vine întrebarea firească.  „Dar nu este așa. Și voi explica de ce”, răspunde prof. Rob Pieters.

„Am analizat în detaliu acest aspect și am rugat consultanți independenți să calculeze. Au stabilit că pentru fiecare euro investit în tratarea unui copil cu cancer, societatea primește înapoi șase euro pe durata vieții acestuia. (...) Nu este o opinie personală, ci concluzia unui studiu realizat de economiști în sănătate. Practic, societatea câștigă atunci când asigură tratamentul corect pentru copiii bolnavi de cancer. Un copil tratat la timp poate trăi încă 60 sau 70 de ani și va avea o contribuție benefică pe termen lung. Prin urmare, nu vorbim despre un cost. Tratarea cancerului pediatric este o investiție și o plusvaloare pentru întreaga societate.

Un mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății?  

„Vă rugăm, faceți o excepție pentru dezvoltarea rapidă a Secției de Oncologie Pediatrică de la Marie Curie pentru a putea trata mai bine copiii de acolo. Asta este ceea ce puteți facde dumneavoastră. Iar profesioniștii de la Marie Curie, cu ajutorul nostru, vor face restul.”, a mai spus prof.dr. Rob Pieters. 

Aproximativ 14.000 de români suferă de scleroză multiplă, potrivit estimărilor asociațiilor de profil. Scleroza multiplă este o boală autoimună, cronică și imprevizibilă a sistemului nervos central. Pe 30 mai, marcăm Ziua Mondială a Sclerozei Multiple. Eduard Pletea trăiește cu această afecțiune din 2015 și transformă experiența personală în sprijin real pentru mii de pacienți din România. În calitate de președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative și vicepreședinte al Platformei Europene de Scleroză Multiplă, el militează pentru diagnostic rapid, acces la tratamente moderne și sprijin multidisciplinar-medical, psihologic și profesional. 

Cum arată o zi obișnuită pentru o persoană diagnosticată cu scleroză multiplă? Mi-a povestit, la Sănătatea FM, Eduard Pletea, pacient diagnosticat cu scleroză multiplă din 2015, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative și, mai nou, vicepreședintele Platformei Europene de Scleroză Multiplă.

Eduard Pletea:Încercăm să facem să fie o zi pe cât se poate de obișnuită. O zi cu scleroză multiplă înseamnă de cele mai multe ori imprevizibil și impredictibilitate și de fiecare dată încercăm să negociem cu propriul nostru corp. Noi putem să arătăm perfect normal. Și totuși, din păcate, noi avem acea dizabilitate invizibilă, pentru că oamenii nu văd, efectiv, cu ce te confrunți. Cele mai frecvente simptome în scleroza multiplă sunt fatigabilitate, care este un simptom prezent la peste 80 la sută dintre cei diagnosticați, iar fatigabilitate asta nu se poate decât trăi, pentru că te trezești dimineață și efectiv negociezi cu propriul tău corp dacă să te ridici din pat sau nu, cum ajungi la muncă, cum îți trăiești viața și cum încerci să te adaptezi la ce-ți dă ziua respectivă.

Noi, de obicei, în scleroza multiplă, planificăm, încercăm să planificăm, doar că un puseu poate să vină fără să ne anunțe de pe o zi pe alta, fără să ne dea simptome în avans. Și atunci de fiecare dată încercăm să ne adaptăm. Cel mai dificil de confruntat e atunci când vine puseul, pentru că e ca o sabie care e acolo, mereu deasupra capului și nu știm dacă apare când apare...Și e frustrant atunci când apare că îți dă toată viața peste cap.

Rep.:Vorbiți de acea perioadă în care simptomele apar brusc sau se agravează...Cât durează?

Eduard Pletea: Exact. Păi nici asta nu poate cineva să vă spună clar, pentru că de cele mai multe ori durează o săptămână, două, dar se poate întinde această perioadă până la o lună, două, chiar trei. Mai ales dacă vine și cu o sechelă, o dizabilitate permanentă în urma acestui puseu. Atunci rămâi cu el de aici încolo.

Rep.:Și ce simțiți? Ce simptome sunt atunci?

Eduard Pletea: Pot fi simptome de la nevrită optice, lipsă de vizibilitate, ceață pe ochi, la lipsă de coordonare, la lipsă de mobilitate. Pot avea semipareze pe mână, picior, pot avea parestezii și oncontinențe sau multe alte simptome la fel, destul de complexe și invizibile, din păcate.

Rep.: Care este aspectul despre care pacienții cu scleroză multiplă vorbesc cel mai puțin, dar care îi afectează cel mai tare?

Eduard Pletea: Cred că e vorba de stigmă și e vorba de izolare. În plus de asta, aș merge și în zona de diagnostic, pentru că diagnosticul, mulți dintre ei resimt ca pe o rușine sau ca pe o problemă și atunci încep să se izoleze atât de prieteni, cât și de viața socială. Pentru că nu mai sunt cum erau în trecut, când nu aveau acest diagnostic și încep ușor-ușor să catastrofeze acest diagnostic mai mult decât e necesar și, din păcate, nu există acest sprijin al societății noastre, precum există în străinătate în afară.

Rep.: Despre ce sprijin vorbiți? Ce ar trebui să facă cei din jur?

Eduard Pletea: În primul rând, nu se știe despre diagnostic. Sau se știe greșit despre diagnostic, pentru că mulți se gândesc la acea scleroză care apare la o persoană în vârstă. E acea vorbă din popor că ești sclerozat, dar realitatea e că nu este vorba de scleroză multiplă. Scleroza multiplă e o afecțiune autoimună neurodegenerativă a sistemului nervos central. În altă ordine de idei, e acea stigmă prin care lumea nu te mai privește cum erai ieri, nu mai ai aceleași șanse la promovare, prietenii încep să se cearnă, să se rarefieze și începi să îți pierzi poate speranța la o calitate a vieții.

Aici apărem noi ca asociație și afară, în străinătate sunt multe mecanisme de ajutor atât din partea sistemului, ceea ce înseamnă o echipă multidisciplinară care să te ajute să te susțină atât psiho-emoțional, psihologic, cât și în zona de reabilitare, cât și în zona de terapie ocupațională. Sau poate  coach sau consilier de un loc nou de muncă, adaptat la noua ta viață cu SM, pentru că trebuie să avem grijă la stres, oboseală. Poate unele persoane trebuie să își ajusteze programul sau locul de muncă, pentru că uneori anumite lumini pot deveni obositoare și să cauzeze amețeli și atunci nu mai ești atent la ceea ce ai de muncit. De aceea, într-adevăr în străinătate sunt un pic mai multe sisteme de ajutor și de sprijin în zona asta.

Rep.:Ce-mi puteți spune despre tratament? Cât de important este și cum contribuie? Este o boală care evoluează cu manifestări tot mai frecvente și mai greu de controlat.

Eduard Pletea: Corect. E o patologie neurodegenerativă progresivă. Tratamentul încearcă să oprească din această progresie. Sunt foarte multe, din fericire,  sunt foarte multe variante de tratament,chiar și în România. Suntem aproape cu toate terapiile. Lipsesc 2 -3 terapii, dar din fericire după pandemie au intrat foarte multe terapii în aprobare și ne-am bucurat că România tratează destul de modern scleroza multiplă în ziua de astăzi, iar șansa la progresie ar trebui să fie mult mai mică datorită acestor tratamente inovative.

Rep.: Ce îmi puteți spune despre diagnostic? Cum se pune în România? În cât timp și cum ne situăm comparativ cu alte state din Europa?

Eduard Pletea: Asociația noastră a făcut un studiu la nivel european împreună cu Platforma Europeană de Scleroză Multiplă și am descoperit că în România este un delay la diagnosticare de 3 ani,  comparativ cu 3 ani și jumătate în Germania. Cred că stăm bine.

Din fericire, din 2021 a apărut această procedură de monitorizare care se numea MONITOR, iar cei cu afecțiuni neurologice, în cazul nostru scleroza multiplă, aveau șansa să ajungă la un RMN mult mai devreme și asta înseamnă diagnosticare mai rapidă și de aceea și scăzut foarte mult media la diagnosticare. În momentul de față se poate face diagnosticarea. Cred că într-o lună, o lună și jumătate ar trebui să fie suficient, mai ales că trebuie să se facă un RMN și alte analize care să diferențieze cu alte posibile patologii surori ale sclerozei multiple, cum ar fi neuromielita optică sau Mogad sau poate Lyme. De aceea trebuie făcută diagnosticare diferențiată, dar, din păcate și aici o să subliniez că ne afectează foarte mult pe termen lung acest aspect.

De la 1 ianuarie 2026, acest privilegiu de MONITOR a fost scos. Noi am făcut nenumărate sesizări atât la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și la Ministerul Sănătății, deoarece asta va impacta atât diagnosticarea în scleroză multiplă, cât și monitorizarea pe termen lung, pentru că oamenii nu mai au acces facil la un RMN. Și, Doamne ferește, dacă cineva are un puseu mâine, nu poate să aștepte trei luni, patru luni până să ajungă la RMN-ul decontat de casa de asigurări de sănătate. Fie, ajunge o povară a persoanei diagnosticate să-l plătească din buzunar. Fie nu o să-l mai facă în timp util șii atunci monitorizarea va fi foarte slabă.

Rep.: De ce este important RMN-ul? 

Eduard Pletea: RMN-ul ne arată efectiv dacă apar leziuni noi, în primul rând, dacă există progresie a bolii și dacă boala este activă, pentru că atunci când ai simptome, de cele mai multe ori se recomandă RMN cu substanță de contrast, iar substanța de contrast se va activa dacă boala ta este activă în momentul respectiv. Neurologul va ști că trebuie să faci terapie de cortizon în spital încât să oprească această progresie și să facă un tratament anti-inflamator foarte puternic, să stopeze activitatea bolii. De aceea e foarte importantă monitorizarea, pentru că poate să ducă la dizabilități severe.

Rep.: Și în cazul diagnosticului?

Eduard Pletea: RMN-ul arată efectiv leziunile demielinizare unde sunt poziționate și întotdeauna diagnosticarea conform criteriilor McDonald, se face atât prin analize de sânge, dar și RMN-ul este un lucru foarte important de menționat în această diagnosticare. Este un criteriu de bază. De aceea, toată lumea va trebui să facă un RMN, pentru un diagnostic corect.

Rep.: Dumneavoastră de câți ani sunteți pacient cu scleroză multiplă și cum ați primit acest diagnostic? 

Eduard Pletea: Afecțiunea a fost ca o furtună peste mine. Din păcate, șocul a fost foarte mare, psiho-emoțional. Am fost diagnosticat în 2015 cu scleroză multiplă, deci sunt 11 ani de atunci, nimeni nu te pregătește pentru un asemenea diagnostic și, din păcate, în corp se simte ca și cum nu ai mai fi tu. Este o durere destul de mare, pentru că ajungi să nu mai poți să îți controlezi corpul și apar foarte multe întrebări vis-a-vis de viitorul tău, dacă o să mai poți să ai o familie, poți să-ți mai iei un credit, nu știu, să poți să-ți faci o casă, să îți clădești viitorul?

E afecțiunea adultului tânăr, cel mai des întâlnită între 20 și 40 de ani, deci fix în plină vervă și în plină ascensiune, atât din punct de vedere social, familial, dar și al muncii. Și diagnosticul vine să îți pună o piedică. Eu am resimțit-o la momentul respectiv foarte profund și dacă cineva îmi spunea la un moment dat că o să ajung într-o depresie, aș fi zis că glumește. Realitatea este că am avut o perioadă în care am renunțat la mine, pentru că nu am știut cum să reacționez la un asemenea diagnostic și pentru că nici n-am fost învățat atât din școală, cât și, în general, vis-a-vis de puterea comunității și de ce poți să fii alături de o asociație de pacienți. Pentru că, alături de alții ca tine, poți să-ți descoperi atât puterea de a continua mai departe, cât și poți să vezi oameni care au poate aceleași simptome ca și tine, să vezi ce fac, cum se repoziționează și cum reușesc să clădească în pofida acestui diagnostic dificil de gestionat.

Rep.: Recent ați fost ales vicepreședinte al Platformei Europene de Scleroză Multiplă. Este de fapt o organizație...

Eduard Pletea: Este o organizație la nivel european stabilită la Bruxelles. Și Europa, din fericire, validează atât activitățile noastre pe care le facem în România, cât și viziunea noastră. Într-adevăr, e ceva pentru care alergăm de foarte mult timp, o confirmare că facem lucruri bune, dar această confirmare vine cu foarte multă responsabilitate. Pentru că nu clădesc în viitor doar pentru România, ci ne gândim la nivel european ce ar trebui și cum ar trebui să mergem cu propuneri de noi legi în sănătate, de politici publice, pentru a îmbunătăți calitatea vieții a persoanelor diagnosticate.

În multe țări europene, organizațiile de pacienți sunt consultate real atunci când se discută politici de sănătate. De aceea, va fi foarte importantă experiența pe care o voi dobândi prin ceea ce fac celelalte asociații în afară, prin manifest, prin manifestul pe care urmează să îl construim. Cumva, la patru ani depunem un manifest la Comisia Europeană vis-a-vis de povara diagnosticului, dar și cu soluții pentru a reuși să ajutăm comunitatea de scleroză multiplă. Mai mult, comunitatea din Europa de scleroză multiplă și de aceea o consider foarte importantă.

Rep.: Spuneți-mi, există o statistică oficială cu numărul românilor care au scleroză multiplă?

Eduard Pletea: În prezent, nu avem registre de pacienți. Ne-am dori, dar nu sunt. Putem să estimăm că în România, în momentul de față, în tratament sunt 8.000 de pacienți, adică 8 mii de persoane sunt în tratament la Casa Națională, însă estimarea noastră e că ne ducem undeva între 12 și 14 mii de persoane diagnosticate în toată țara și 75 de copii care sunt diagnosticați, pentru că aici am un număr, mai exact 75 de copii diagnosticați cu scleroză multiplă în toată țara. Avem un proiect dedicat pentru copiii cu scleroză multiplă de 10 ani de zile și pot să mă mândresc cu asta, că suntem singura asociație din Europa care facem ceva pentru copiii diagnosticați cu scleroză multiplă.

Rep.: Ce faceți mai exact?

Eduard Pletea: În fiecare an organizăm o tabără de adaptare a diagnosticului la viața atât a copilului, cât și a familiei, împreună cu 25 de copii diagnosticați și cu părinții acestora, alături de psihoterapeut, de doamna doctor neurolog care se ocupă de programul național la copii, dar și cu partenerii de la Ascendis, care ne ajută la activități încât copiii să se simtă incluși, să nu fie izolați și cei noi întotdeauna să intre rapid în grupul celor care au mai fost la ediții anterioare.

Construim în primul rând un mediu de siguranță. Un mediu în care punem diagnosticul pe masă și reușim cumva să le dăm atât soluții de adaptare la diagnostic, cât și speranță pentru viitor. Pentru că avem primul nostru copil din 2017, care în prezent este actor și vine la fiecare ediție, adică a fost beneficiar și ulterior a zis că vrea să rămână în continuare alături de noi, să le arătăm împreună că există viață și după diagnostic.

Rep.: Spuneți-mi știți cumva ce sumă lunară alocație primesc acești copii? Din partea statului? Sau ce prestație socială?

Eduard Pletea: Nu, nu, nu primesc nimic special din partea statului. Primesc doar dacă au grade de handicap. Și aici avem o problemă. Teoretic, adultul diagnosticat cu scleroză multiplă este eligibil automat la certificat de handicap, indiferent dacă are o dizabilitate minoră, medie sau severă. Pe când copiii diagnosticați până în momentul de față, în cazul lor nu se pune același egal între diagnostic și dreptul la certificat de handicap, doar dacă există o dizabilitate medie spre severă încât să primescă acest certificat. Și aici suntem în continuare în lucru cu direcțiile de asistență socială, dar pentru copii, încât să punem egal între aceste politici publice, pentru că mi se pare că se face o mică discriminare în zona asta, pentru că adultul cu scleroză multiplă trebuie tratat la fel ca și copilul.De ce nu? Adică copiii vor fi viitori adulți. De ce să nu punem egal între dreptul la certificatele de handicap?

Eduard Pletea: Am spus că în momentul de față sunt 8.000 de pacienți aflați în tratament la tratament la CNAS. Aici ne întoarcem la programul Monitor, care de la 1 ianuarie ați spus că nu mai este disponibil pentru toti pacienții  cronici, inclusiv cei cu scleroză multiplă. Doar pentru cei oncologici, au rămas în picioare.

Rep.: Vă rog, dacă puteți transmite prin intermediul nostru un mesaj președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ce i-ați solicita?

Eduard Pletea: Investiția în această monitorizare, făcută din timp, ar însemna mai puține costuri pe viitor pentru întregul sistem de asigurări sociale și de sănătate și de toate. Pentru că dacă reușim să sprijinim ca pacienții să fie cât mai mult în câmpul muncii și să nu devină un cost permanent atât pentru societate, cât și pentru familie, cât și pentru întreg sistemul nostru, cred că ar fi mult mai util și atunci eu le-aș propune să continue să investească în sănătate, pentru că investind timpuriu, reușim să ne facem o viață mai bună cu toții pe viitor și înseamnă economii foarte vizibile. Și s-au făcut foarte multe rapoarte în acest sens, încât toată lumea vede și un tratament nou, inovativ în momentul de față în România, cu noul raport, ARPIM, are un delay la aprobare de 1.100 de zile, față de 870 cât erau anul trecut. Din păcate, România nu învață că trebuie să investească în sănătate rapid, devreme, ca să nu devină pacienții costuri permanente și o povară a societății. 

Rep.: Există în momentul de față o asociație a pacienților cu scleroză multiplă în România?

Eduard Pletea: În România sunt mai multe asociații de pacienți cu scleroză multiplă. Noi, ca și denumire, avem Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, dar ca activitate principală avem scleroza multiplă.

De zece ani, construim aceste comunități prin care acordăm sprijin pacienților. Anul trecut am avut peste 3.300 de beneficiari reali, atât la evenimentele noastre, cât și la evenimentele construite în online. Noi avem mai multe programe pentru persoanele diagnosticate.

Sunt aceste conferințe anuale pe care le facem de 10 ani, atât cele generale pentru pacientul cu scleroză multiplă, precum va fi cea care va avea loc pe 5-6 iunie în București, avem și pentru tinerii diagnosticați cu scleroză multiplă un program anual, dar și pentru copii- MSKids Retreat este programul pentru copiii diagnosticați. Avem podcastul Small Talks, care este disponibil pe YouTube, avem patru sezoane, peste 70 de episoade și sunt foarte multe vizualizări acolo și persoane care sunt sprijinite, în timp real, vizavi de sfaturi medicale sau experiența altor pacienți. Și mai avem întâlniri la cafea, un concept făcut tocmai ca persoana să vină la o cafea, nu neapărat să punem diagnosticul pe masă. Venind la cafea reușim să depresurizăm această presiune a diagnosticului, pentru că foarte mulți nu vin poate la activitățile asociației, tocmai pentru că și-ar valida încă o dată diagnosticul și ar fi încă o dată o durere atât în suflet, cât și în corp. Mai avem programe de yoga, programe de dans adaptat. Nu e chiar dans modern sau dans de societate, să ne înțelegem. Este un coregraf, o doamnă care ne sprijină, care este și psihoterapeut integrativ. Dansul acesta adaptat e practic coordonarea dintre ritm, motricitate și reușim să adaptăm de fiecare dată programul în funcție de  dizabilitatea fiecăruia, astfel încât să reușim să stimulăm această neuroplasticitate, pentru că trebuie să învățăm lucruri noi și să schimbăm și moralul persoanelor. Realitatea e că de multe ori, când mergeam la la dansuri, mergeam cu toții cu energie foarte joasă și plecam cu energie foarte ridicată. Culmea, mereu o întrebam care e magia, unde e magia, că "aici ne pui la mișcare, la treabă", și totuși plecam mai plini de energie, de viață, de curaj. 

Rep.: Și care era explicația?

Eduard Pletea:Cred că magia e comunitatea și faptul că lăsăm presiunea pe care o punem pe noi, presiunea diagnosticului, presiunea pasului perfect. Acolo puteai să fii imperfect, puteai să faci pasul greșit. Nu stă nimeni să-ți analizeze dacă pasul tău e pe ritm. Ceea ce analizăm este să înveți ceva nou, să faci un pas în plus față de ce ai fost ieri, să faci acel pas și acea mișcare. Pentru că mișcarea înseamnă sănătate și noi asta vrem, să încurajăm toate persoanele să rămână cât mai mult active.

Rep.: Sunteți și președintele acestei asociații a pacienților cu afecțiuni neurodegenerative, asociație care împlinește 10 ani. Care este cea mai mare schimbare pe care ați reușit s-o produceți în felul în care pacienții cu scleroză multiplă din România sunt văzuți și tratați?

Eduard Pletea: Că încercăm să punem adevărul pe masă, dar aducem și emoție. Pentru că, într-adevăr, diagnosticul vine cu o complexitate de emoții și noi încercăm să aducem poveștile reale în față, oameni care nu neapărat se conectează la acele statistici, ci la un adevăr real: uite, ăsta este diagnosticul, într-adevăr, pot fi momente foarte fericite, pot fi momente mai complicate. Realitatea este că o comunitate unită te ajută să treci mult mai ușor prin acele momente dificile, pentru că nimeni nu o să te înțeleagă mai mult decât alte persoane care au trăit ca tine fix aceleași simptome. Și poți avea foarte multe informații de la comunitate, cum să reacționezi în anumite pusee. De exemplu, doamnele, pentru că incidența este mai mare la femei, pentru că sunt trei doamne cu un domn, adică 75 la sută dintre cei diagnosticați sunt femei. Și vorbim despre sarcină, despre planificare familială, vorbim despre menopauză, vorbim despre foarte multe lucruri specifice, targetate, situații în care doar comunitatea poate să te ajute. Și eu chiar cred că într-adevăr clădim speranță. D

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat, miercuri seară, la RFI, că CNAS va deconta tratamentele de radioterapie pentru copiii bolnavi de cancer, din secția de Radioterapie Pediatrică a spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" la "Marie S. Curie" din București. Ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial în câteva zile, ne-a spus președintele CNAS.  Pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, i-a transmis, la RFI România, un mesaj președintelui CNAS prin care îi cerea ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.  

Rep.: Aș vrea să știu, domnule președinte, dacă CNAS va deconta radioterapia pentru copiii bolnavi de cancer internați la "Marie Curie", în noul spital construit de Asociația "Dăruiește Viață". Știu că a ajuns la dumneavoastră mesajul transmis prin intermediul RFI de președinta asociației,Carmen Uscatu, care v-a cerut ajutorul pentru decontarea tratamentului. Care este mesajul dumneavoastră pentru asociație?

Președintele CNAS, Dr. Horațiu-Remus Moldovan:"Absolut toate solicitările venite din partea spitalelor publice din România, pe absolut toate programele naționale de sănătate, au fost prioritizate și aprobate de-a lungul timpului, la fel cum este și această solicitare. A fost conceput un ordin de președinte CNAS în acest sens. A fost în transparență decizională pentru că este vorba despre mai multe programe de sănătate. În acest ordin, am primit o serie de propuneri din partea diferiților parteneri sociali pacienți, furnizori de servicii medicale, iar acum suntem în etapa în care am depășit perioada de transparență sau am încheiat perioada de transparență decizională de consultare publică și ordinul se va publica în zilele următoare, cu integrarea propunerilor venite din țară, în Monitorul Oficial".

Departamentul de Radioterapie Pediatrică, deschis în decembrie 2025, în cadrul spitalului construit de Asociația "Dăruiește Viață" este o premieră pentru spitalele de stat din România. Odată cu deschiderea acestuia, Spitalul Marie S. Curie a devenit singurul din țară care poate asigura triada tratamentului oncologic în același loc: chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie.

"Departamentul a fost deschis în decembrie 2025, aici fiind tratați copii bolnavi de cancer la cele mai înalte standarde, datorită echipamentelor existente și datorită training-ului internațional de care au beneficiat medicii radioterapeuți, fizicienii și tehnicienii acestui spital. (...) Ce nu există? Nu există finanțarea acestor tratamente de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.", ne-a declarat, pe 2 mai, președinta Asociației "Dăruiește Viață", Carmen Uscatu, care i-a solicitat, la RFI România, președintelui CNAS ajutorul pentru aprobarea decontării acestor tratamente.  

Şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu, returnează diploma de „Membru de Onoare” al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, primită în urmă cu 25 de ani. El se declară „profund dezamăgit” de demersul în instanţă al Crucii Roșii de a cere anularea siglei Salvamont, printre motivele invocate fiind utilizarea siglei „în scopuri comerciale” şi „ obţinerea unor avantaje economice sau ar genera profit din activitatea de salvare montană”, acuzații respinse de salvamontiști. Prima înfățișare în proces va fi pe 14 iunie, ne-a spus Sabin Cornoiu, șeful Salvamont România. 

Potrivit șefului Salvamont România, în toamna anului 2024, Societatea Națională de Cruce Roșie din România a notificat Salvamont România, susținând că utilizarea simbolului „cruce roșie” în cadrul siglei Salvamont ar fi nelegală și solicitând renunțarea la actuala emblemă.

"Chiar chiar am fost surprinși de demersul celor de la Crucea Roșie, pentru că știam că noi colaborăm foarte bine în teritoriu, că avem o relație foarte bună cu structurile județene de Cruce Roșie. Foarte mulți membri din Salvamont sunt și voluntari la Crucea Roșie sau putem să-i privim invers: voluntari de la Crucea Roșie sunt membri la Salvamont. Deci, aveam acțiuni frumoase împreună, acțiuni de răsunet reflectate corect în presă. Deci, să afirmi că nu ai știut de existența Salvamontului și de siglă, în acest moment, nouă ni s-a părut totuși o exagerare. Deci, n-am primit bine. Am încercat să rezolvăm pe cale amiabilă și iată că tot s-a ajuns aici.

Avem două adrese scrise către ei, în care, în ultima adresă, chiar le spuneam că noi credem că, indiferent cum s-ar soluționa această treabă, lumea nu va vedea bine și opinia publică va privi negativ una dintre părți. Din păcate, se pare că această imagine negativă se va reflecta asupra dânșilor. Chiar nu era o problemă atât de grea sau de nerezolvat. Mai mult de atât, legea le permite să dea acordul unor instituții cu caracter similar. Deci puteau și Salvamontului să-i dea un acord să folosească această siglă. Și atunci, vă dați seama, se putea rezolva totul pe cale amiabilă, dar dânșii au refuzat absolut orice dialog.", ne-a spus Sabin Cornoiu. 

Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora Crucea Roșie a avut pierderi materiale din cauza Salvamont.

"Chiar nu înțeleg ce i-a determinat să afirme că au avut pierderi materiale din cauza Salvamont și că noi facem comerț și creăm profit comercial... Nu, noi suntem o instituție a administrației publice, suntem în sistemul național de urgență, toate serviciile noastre, ale ambulanței, ale elicopterului, ale SMURD-ului, sunt gratuite. Nimeni n-a auzit vreodată că Salvamont să taie facturi pentru acțiunile pe care le derulează. Am fost acuzați că facem comerț, că facem activități economice și profit, că am adus prejudiciu material. Din păcate, toate acestea sunt pentru dânșii și sunt neadevărate. Noi suntem o instituție a statului și, la fel ca toate celelalte instituții din sistemul de urgență -SMURD, ambulanță, elicoptere, serviciul UPU, toate serviciile noastre sunt gratuite și sunt asigurate de către stat.",a precizat Sabin Cornoiu. 

"Cu un pix sau o carioca vom contura cu negru crucea roșie din sigla noastră, dacă vom pierde litigiul cu Crucea Roșie", mai spune șeful Salvamont România.

Crucea Roșie: Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook

„Avem încredere în Justiţie. Protecţia emblemei nu se tranşează pe Facebook. Societatea Naţională de Cruce Roşie din România regretă tonul în care un subiect de natură juridică şi instituţională a fost adus în spaţiul public. Demersul Crucii Roşii Române nu vizează activitatea Salvamont, rolul salvatorilor montani, contribuţia voluntarilor sau colaborările locale existente între structurile Salvamont şi filialele Crucii Roşii Române, ci exclusiv clarificarea regimului juridic al utilizării emblemei Crucii Roşii. Emblema Crucii Roşii este protejată prin Legea nr. 139/1995, prin art. 437 din Codul penal şi prin cadrul internaţional aplicabil, inclusiv Convenţiile de la Geneva”, precizează Crucea Roşie într-un comunicat de presă, citat de Digi24.ro.

Aspectele în discuţie fac obiectul unor proceduri oficiale aflate în desfăşurare, inclusiv în faţa OSIM şi a instanţelor competente, transmite sursa citată. „Din respect pentru aceste proceduri, Crucea Roşie Română nu va comenta punctual afirmaţiile formulate în spaţiul public şi nu va transforma un subiect juridic într-o dispută publică. Avem încredere în Justiţie şi vom formula toate argumentele necesare în cadrul legal adecvat”, mai transmite Crucea Roşie. 

În luna aprilie, s-au împlinit doi ani de când primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România a primit primii pacienți. Un spital construit integral de Asociația Dăruiește Viață, cu o investiție de 53 de milioane de euro, bani strânși exclusiv din donații și sponsorizări. 

"Îmi amintesc foarte clar începutul campaniei de SMS la 8864. Donații de 2 și 4 euro, recurente. Odată trimis SMS-ul, oamenii donează lunar.

Un amic mi-a spus atunci: „Îți dau eu 2 euro, dar ce înseamnă asta pentru un spital? Nimic.” Se simțea neimportant. Din acele SMS-uri am strâns însă peste 27 de milioane de euro. Asta spune mult. 

Pe măsură ce sumele creșteau în conturile asociației, tot mai mulți oameni au prins încredere în proiect. A venit apoi și cea mai mare sponsorizare din România: 10 milioane de euro de la o companie. Și tot așa. Proiectul a crescut, am construit clădirea, iar acum mergem dincolo de construcție.", ne-a povestit Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitata emisiunii Sănătatea FM.

Spitalul de Oncologie și Radioterapie Pediatrică are echipamente de ultimă generație dar și facilități gândite special pentru copii și părinți: un cinema, un studio radio care emite și în spital, și online, grădină indoor, observator astronomic, sală de sport și spații de joacă și relaxare.

"Spitalul Marie Curie oferă pentru prima dată în România o abordare comprehensivă în tratarea cancerului pediatric. Este singurul loc din țară unde sunt reunite toate disciplinele necesare. Un copil diagnosticat cu o boală gravă primește toate tratamentele într-un singur loc. Nu mai este plimbat dintr-un spital în altul, cum se întâmpla înainte și cum, din păcate, se mai întâmplă în alte centre din țară.", ne-a spus Carmen Uscatu.

Primul Departament de Radioterapie Pediatric dintr-un spital de stat 

Din toamna lui 2025, la Marie Curie funcționează primul departament de radioterapie pediatrică dintr-un spital de stat din România. Este estimat că o treime din copiii diagnosticați cu cancer au nevoie de radioterapie care, anterior, se făcea în centrele de adulți ceea ce înseamnă că pacientul era plimbat între spitale. 

Avantaje: acces la cele mai noi tehnologii (unul dintre aparatele de radioterapie este unic și se bazează pe inteligență artificială pentru calcularea poziției pacientului); posibilitatea de anestezie pentru copiii mai mici (cărora anterior le era prohibitivă procedura); echipa multidisciplinară pentru tratament oncologic (practic un copil diagnostic poate beneficia în noul Spital de tratamentul triada: chimio, chirurgie și radioterapie); expertiză internațională: printr-un parteneriat cu Princess Maximă Center (cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa_ fiecare pacient este într-un proiect de twinning cu experții de acolo în radioterapie pentru stabilire curs tratament; ambient plăcut gândit pentru reducerea anxietății (buncarele sunt o lume a oceanelor și a comorilor ascunse) 

Serviciul integrat de Terapia Durerii 

Spitalul Marie Curie cu sprijinul oferit de DV (training, achiziție echipamente, realizare materiale informative) este singurul spital de copii cu un Serviciu Integrat de Terapia Durerii - ceea ce înseamnă că durerea este evaluată sistemic și gestionată (căutată, măsurată, gestionată)

Proiectul include: monitorizarea zilnică a durerii; educarea personalului pentru identificare și tratare durere că semn vital; instrumente de educare pentru pacienți (rigla durere, materiale informative despre tipurile de anestezie și cum se aplică); pompe speciale pentru PCA (Pacient Controlled Aneasthesia).

Echip mulți-disciplinară de neuro-oncologie pediatrică

O echipă din care fac parte oncologi, neurochirurgi, radioterapeuti, care, în doi ani, au ajuns să trateze aproape jumătate din cazurile neuro-oncologice din România. 

Program pentru chirurgia epilepsiei 

Pentru epilepsiile care sunt rezistente la tratament există posibilitatea intervenției chirurgicale. Dr. Oana Tarță a pus bazele acestui program pentru care a solicitat Ministerului Sănătății și CNAS să fie inclus în programul național de chirurgie a epilepsiei (disponibil doar adulților momentan) astfel încât electrozii să fie decontati de stat. Restul de echipamente sunt deja donate de Dăruiește Viață.

Înființarea centrului de transplant celule stem 

Dăruiește Viață a construit în noul Spital și 5 camere sterile pentru transplant, apoi a finanțat un fellowship de 1 an la Bambino Gesu în Roma pentru Dr. Mihaela Smarandoiu care s-a întors acum în țară să pună bazele centrului de transplant celule stem. Momentan copiii sunt tratați la Spitalul Fundeni, spital de adulți.  

Puteți dona pentru "Dăruiește Viață" prin SMS , online cu cardul pe site-ul oficial daruiesteviata.ro, sau redirecționând 3,5% din impozitul pe venit până la 25 mai 2026. Fondurile susțin construcția și dotarea spitalelor, în special Campusul Medical Pediatric. 

De asemenea, puteți cumpăra diverse cadouri simbolice prin intermediul secțiunii "Raftul de Fericire" de pe site-ul Dăruiește Viață: tricouri, cercei, tricouri, lumânără parfumate etc. Fiecare cadou este o investiție, o cărămidă pusă pentru Campusul Medical Pediatric de la Marie Curie.

Menopauza nu trebuie să ne complice viața însă de multe ori asta se întâmplă. Ne enervăm mai ușor, ne este cald fără motiv, nu mai dormim la fel de bine. Sunt câteva dintre simptomele care apar la începutul acest proces firesc din viața unei femei, dar care aduce cu el multe întrebări și temeri. 

Când vorbim despre perioada de menopauză, ar trebui să vorbim de absența ciclului menstrual, însă nu toate perioadele de absență a ciclului menstrual înseamnă neapărat menopauză. Poate fi vorba, de exemplu, despre tulburări hormonale. Însă, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile ajung în perioada în care ar trebui să se gândească dacă urmează sau nu perioada de menopauză. Iar la această vârstă, absența unui ciclu menstrual mai mult de un an ar trebui să ridice suspiciunea de menopauză, explică dr. Ciprian-Andrei Morariu, medic primar obstetrică-ginecologie, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

Deci, diagnosticul se pune prin absența menstruației și prezența unor simptome. Cele mai frecvente simptome includ bufeuri, transpirații nocturne, menstruații neregulate, uscăciune vaginală, modificări ale dispoziției (anxietate, irascibilitate) și insomnii. Însă sunt și analize specifice pe care le putem face, analize hormonale, precum testarea FSHului (hormonul folicular stimulant). Când în menopauză constatăm o creștere marcată a valorilor și o scădere a clasicului AMH, rezervei ovariene cu valori foarte, foarte mici, celebrele 0,001.

Potrivit acestuia, cu 1- 2 ani înainte de instalarea menopauzei, ar trebui să apară perioada de perimenopauză, în care par simptome precum valuri de căldură (bufeuri) 0sau roșeață. Flash-urile pe care le resimt, simptomele vasomotorii, cum sunt denumite ele științific, sunt primele semne și simptome ale perimenopauzei. Însă, nu sunt neapărat prezente la toate pacientele, ci la un procent de aproximativ 70% dintre ele, mai spune dr. Ciprian-Andrei Morariu. 

Copiii își formează preferințele alimentare în primii ani de viață, sub influența familiei și a mediului. Limitarea alimentelor procesate și a zahărului este crucială pentru prevenirea obezității dar și a altor probleme de sănătate. Iar educația nutrițională, învățarea copiilor despre beneficiile alimentelor sănătoase dar și despre importanța unui stil de viață activ, este crucială. Copiii și adolescenții de azi sunt mai vulnerabili emoțional, folosind uneori mâncarea ca refugiu (ex: junk food) în fața stresului sau bullying-ului, spune la RFI, Dr. Iulia Florentina Țincu, medic primar pediatru, medic specialist Gastroenterologie pediatrică și directorul medical al Spitalului Clinic de Copii ”Dr. Victor Gomoiu” din București.

Nutriția este pilonul central al sănătății digestive. Fibrele alimentare, prezente mai ales în fructe și legume, joacă un rol esențial, chiar dacă nu sunt absorbite de tubul digestiv. Ele hrănesc bacteriile benefice și stimulează enzimele digestive, protejând astfel intestinul de probleme precum permeabilitatea excesivă. Iar învățarea copiilor să consume fructe și legume este crucială.

"Dacă nu învățăm de foarte de devreme consumul de fibre, adică plăcerea celui mic pentru a consuma fructe și legume și credeți-mă, din lupta aceasta cu tulburarea de alimentație a copilului este extrem de greu să înveți copilul, obișnuit cu făinos și cu dulce, să învețe dulcele- acrișor al fructelor și legumelor, dar și consistența lor în stare crudă, mai crocantă, mai dură, cu un senzoriu aparte la nivelul cavității bucale.", spune Dr. Iulia Florentina Țincu, medic primar pediatru, medic specialist Gastroenterologie pediatrică și directorul medical al Spitalului Clinic de Copii ”Dr. Victor Gomoiu” din București.

Potrivit medicului, primele 1.000 de zile de viață, inclusiv perioada de sarcină, sunt fundamentale pentru modelarea obiceiurilor alimentare sănătoase. O nutriție adecvată susține nu doar sănătatea digestivă, ci și sistemul imunitar, integritatea pielii dar și funcționarea optimă a creierului.

Este adevărat că intestinul este al doilea creier?

"Da. Și este o comparație pe care o folosesc adesea în dialogurile mele cu copiii de vârstă școlară și cu adolescenții care suferă de alte tulburări extrem de frecvente, și anume afecțiunile axei intestin creier. Pentru că s-a dovedit foarte clar că creierul de sus este legat de creierul de jos, din stomac, prin niște conexiuni până la urmă electrice, să le spunem, niște semnale pe care creierul de sus le trimite creierului de jos sau invers. Astfel încât, dacă intestinul tău nu e bine, dacă ești constipat, spre exemplu, dispoziția ta, puterea de concentrare, irascibilitatea, toleranța la frustrare vor avea de suferit, precum și invers. Dacă sunt un copil supus frustrărilor de orice natură- școlară, familială, fraternă, de orice altă natură- e posibil ca burta mea să doară mai des, e posibil ca scaunul meu să fie mai moale, e posibil ca scaunul meu, din contră, să fie mai tare spre constipație. Deci, iată, semnalele sunt bidirecționale și atunci când intervenim asupra digestiei, trebuie să știm că intervenim și asupra sănătății mentale Și nu de puține ori, multe din consultările noastre se finalizează și cu dorința ca părintele, familia, copilul, adolescentul să accepte o vizită la psiholog, pentru că de multe ori acolo se deblochează niște cheițe fără de care intestinul nu va fi bine niciodată.", explică dr. Iulia Țincu. 

Medicul atrage atenția că tot mai mulți copii suferă de supraponderabilitate și obezitate. 

" Să nu uităm că obezitatea, până la urmă, pentru că nu trebuie să ne fie frică de elefantul din cameră, trebuie să vorbim despre el, se învață în familie. Și prima treaptă de prevenție, să spunem, este modelul familial.", spune dr. Iulia Țincu. Potrivit acesteia, este important să învățăm de mici obiceiuri alimentare sănătoase în familie, grădiniță și școală – acestea vor modela comportamentul alimentar pe viață. Trăim într-o eră a sedentarismului, unde conexiunea online înlocuiește adesea jocurile în aer liber, un factor de risc important. Copiii și adolescenții de azi sunt mai vulnerabili emoțional, folosind uneori mâncarea ca refugiu (ex: junk food) în fața stresului sau discriminării. De asemenea, este crucial ca părinții, școala și specialiștii să ofere informații accesibile despre alimentație sănătoasă și să promoveze un stil de viață activ.

"Vreau să vă prezint un proiect pilot extraordinar, inițiat de prietena mea Andreea Ștefănescu și Asociația CREDU, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Munciipiului București, care va începe în luna aprilie, în 12 școli din Capitală. Specialiști în pediatrie, nutriție și gastroenterologie vor merge în școli să ofere copiilor și profesorilor informații despre un stil de viață sănătos, mișcare și alimentație echilibrată.

Proiectul se remarcă prin feedback-ul continuu: școlile vor fi evaluate periodic pentru a vedea dacă informațiile au fost însușite și aplicate. Scopul e simplu, dar puternic: să-i ajute pe copii să adopte obiceiuri sănătoase, prin joc și comunicare, spune dr. Iulia Țincu.

Genunchii noștri sunt vulnerabili atât la inactivitate, cât și la supra-solicitare. Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor legate de postura și mișcare? Dar cele mai comune cauze ale durerii de genunchi? Ce putem face pentru a avea genunchi sănătoși pe termen lung? Ne-a răspuns la aceste întrebări dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie, supraspecializat în chirurgia genunchiului, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor, legate de postură și mișcare?

Ambele extreme – inactivitatea și suprasolicitarea – pot fi dăunătoare pentru articulații. Când trecem de la inactivitate la activitate fizică intensă, fără o perioadă de adaptare, riscăm să creăm un dezechilibru care poate duce la probleme serioase, spune dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie. De exemplu, dacă alergăm după o perioadă de inactivitate, mușchii încep să ne doară, o durere care trece după câteva zile. Însă, problemele articulațiilor pot fi persistente și mai dificil de rezolvat, mai spune medicul. 

Ce se întâmplă cu genunchii noștri când stăm foarte mult așezați?

"Atunci când genunchii sunt îndoiți, presiunile sunt destul de mari în articulații, și vorbim mai ales despre articulației rotulei cu femurul, înseamnă destul de multă suprasolicitare, solicitare care o să vedeți, de exemplu, în această problemă despre care auzim frecvent în medicină, durerea anterioară de genunchi care provine din zona acestei articulații, această durere, în mod paradoxal, se accentuează atunci când oamenii stau multă vreme pe scaun și se liniștește cumva în momentul în care se pun în mișcare. Frecvent, cei care vin cu această problemă prezintă această durere anterioară. Le este foarte dificil atunci când fac primii pași, când se ridică de pe scaun și odată ce au reușit să se pună în mișcare, deja lucrurile încep să se simplifice și este din ce în ce mai bine. Deci, oarecum, atunci când avem o muncă de birou, este bine ca din când în când să ne mai luăm niște pauze, să ne mai ridicăm în picioare, să ne mai mișcăm.", explică dr. Ștefan Mogoș. 

Iar durerea anterioară de genunchi e durerea pe care o resimțim în partea din față a genunchiului, în zona în care se află rotula, osul rotund și mic din fața articulației. "Dacă ar fi să fac o statistică, cred că este cea mai frecventă problemă cu care mă întâlnesc atunci când ajung în această zonă de consultații, când oamenii vin să solicite o părere penjtru o problemă pe care o au", mai spune medicul. 

Cum afectează greutatea în exces genunchii? 

"Greutatea este foarte importantă pentru pentru tot ceea ce înseamnă articulațiile membrului inferior, pornind de la coloană, continuând cu șoldul, mergând mai departe la genunchi și ajungând în final la gleznă. Toate sunt suprasolicitate atunci când avem kilograme în plus. Și dacă vorbim despre genunchi, de pildă, atunci cînd, de exemplu, cărăm o greutate pe scări, greutatea noastră se multiplică uneori și de 8 până la 10 ori la nivelul articulației. Așadar, practic un kilogram se transformă în 10, iar dacă avem zece kilograme în plus, ajungem să cărăm, practic, doi saci cu noi.", mai spune dr. Ștefan Mogoș. 

Aproape 14% din cancerele diagnosticate în România sunt asociate infecției persistente cu HPV- Human Papillomavirus- cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Infecția persistentă cu HPV este asociată cu apariția cancerului de col uterin și alte cinci tipuri de cancer. 

" Din păcate, nu există un tratament specific pentru infecția cu HPV. Nu e ca un antibiotic pe care îl iau într-o infecție bacteriană și lucrurile se rezolvă. Vorbim de vieți pierdute, sechele...Sunt persoane care au această infecție pe viață sau care se chinuie ani de zile cu tot felul de leziuni care apar, dispar și tot așa. De ce să ajungă în acel punct când își pot lua niște măsuri, precum vaccinarea?", explică la RFI, dr. Adrian Marinescu, medic primar Boli Infecțioase, managerul Institutului "Matei Balș” din Capitală, invitatul emisiunii Sănătatea FM.

"Dacă până în urmă cu ceva ani discutam despre riscul de cancer de col uterin și luam în calcul doar acest tip de cancer, lucrurile s-au schimbat și am ajuns în punctul în care ne-am dat seama că sunt mai multe tipuri. Vorbim și de sexul masculin, vorbim de o paletă largă apropo de vârstă, vorbim practic și de persoane care au peste 40 de ani și că, în final, riscul, de exemplu, de cancer anal sau oral faringian, există într-o măsură poate egală și la fete, și la băieți. În acest moment, compensarea chiar în varianta de 100% este și la băieți, lucru care e foarte bun. Și era logic să se întâmple.", a mai spus medicul. 

Ce de-a doua ediție a Congresului Internațional Francofon de Medicină și Stomatologie – MÉDICIS 2026 va avea loc la Iași, în perioada 25–29 martie 2026, reunind peste 1.500 de participanți și sute de experți din întreaga lume. Evenimentul este organizat de Asociația Medicală a Studenților Francofoni din Iași, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Am discutat despre acest eveniment cu Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași și Hamza El Khaier, student la medicină și președinte al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași, invitații emisiunii "Sănătatea FM".

Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași, înființată în 1879, are o tradiție importantă în școala de medicină românească și o comunitate mare de studenți francofoni care studiază în programul de Limbă Franceză, atât la Facultatea de Medicină, cât și la Facultatea de Medicină Dentară. Potrivit rectorului UMF Iași, Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, la universitatea sunt înscriși 1.711 de studenți francofoni, iar ponderea pe care acești studenți o au la nivel național este de 55,6%.

"Este a doua ediție a acestui Congres, organizat de Asociația Studenților Francofoni din universitate și, ținând cont de faptul că prima ediție, care a avut loc în urmă cu 3 ani a fost de mare succes, să sperăm că și ediția din acest an va fi la fel. Ea își propune să abordeze, pe lângă partea științifică specifică unui congres de Medicină și de Stomatologie, și o serie de teme mari, legate de activitatea studenților francofoni care studiază în România, la Iași. Există practic două paliere: palierul medical și palierul legat de manifestările culturale și educaționale din timpul Congresului.", ne-a declarat prof.univ.dr. Viorel Scripariu.

Hamza El Khaier, student la Medicină anul V și președinte al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași, a subliniat că evenimentul va aborda teme importante legate de medicină și stomatologie, precum și de inteligența artificială. "Avem vorbitori din peste 25 de țări, studenți care vin din România și din străinătate", a declarat acesta. Tânărul recunoaște că are emoții având în vedere că evenimentul va avea loc în mai puțin de două săptămâni. "Dar sunt sigur că împreună putem face ca acest eveniment să fie ceva cu totul special pentru noi, ca studenți, ca viitori medici și pentru universitatea noastră, și pentru țară. Eu vin din Maroc ;i consider România a doua mea țară. Când fac ceva, fac pentru ambele țări.", ne-a spus Hamza El Khaier, care ne-a împărtășit experiența sa pozitivă despre programul de rezidențiat din România.

"Programul de rezidențiat din România este foarte bun", a declarat el. "Am colegi și prieteni care fac mult mai mult în specialitate, cum ar fi neurologie, neurochirurgie sau chirurgie. (...) Eu încă mă mai gândesc dacă voi merge pe specializarea "chirurgie cardiacă" sau pe "cardiologie intervențională". Pot să stau în România pentru rezidențiat sau să mă duc în altă țară, încă nu m-am decis"

Hamza El Khaier a subliniat importanța faptului că universitatea tratează toți studenții la fel, indiferent dacă sunt români sau internaționali.

"Am simțit și eu această egalitate de tratament", a declarat el.

"Cadrele didactice și întreg corpul academic de la UMF Grigore T.Popa sunt foarte deschise și nu fac nicio deosebire între studenții internaționali și cei români. Aplică aceleași standarde și elemente din procesul educațional, și eu mă simt foarte bine aici", ne-a spus Hamza El Khaier.

Pe lângă componenta academică, congresul va include și o dimensiune culturală, menită să faciliteze dialogul intercultural. Aceasta va cuprinde ceremonii oficiale, o reprezentație la Operă și Gala de Caritate. Mai multe detalii găsiți pe platforma oficială a  evenimentului: www.congresmedicis.com

Deficitul de medici nu se rezolvă prin forță, spune la RFI, dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Clinic Colentina din Capitală. Reacția vine după ce premierul  Ilie Bolojan a spus că susține ideea ca absolvenții facultăților de medicină de stat să fie obligați să profeseze în țară, între 2 și 5 ani, pentru a acoperi deficitul de personal în rural și urbanul mic. " Dacă îi obligăm pe medici să profeseze un număr de ani în țară, atunci să obligăm toți absolvenții din toate specialitățile să facă același lucru după terminarea facultății. Din punctul meu sunt niște discuții sterile și false, care nu duc la rezolvarea crizei din sistemul medical.", mai spune dr. Laura Zarafin.

Ziua și declarația despre medici. "Ori un ministru, ori premierul, ori câte un om politic mai are o idee despre medici. Deficitul de medici din anumite zone ale țării nu se rezolvă prin forță, pentru că, practic, este imposibil de realizat", spune dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Clinic Colentina.

Potrivit acesteia, "dacă vrei să-ți păstrezi medicii în țară, trebuie să creezi condițiile de muncă, care să fie niște condiții de siguranță atât pentru pacient, cât și pentru personalul medical. În același timp, trebuie să asiguri niște facilități pentru familia doctorilor. Știți, era odată o vorbă -stradă, școală și spital. Pe undeva pe acolo ne învârtim. Pe de altă parte, dacă obligi pe cei care fac medicina la stat să rămână în țară un număr de ani, trebuie să obligi absolut toți absolvenții, din orice specialitate, orice meserie, să rămână în țară cinci ani. Dincolo de asta, noi suntem cetățeni români, dar suntem și cetățeni europeni. Sunt niște discuții sterile, iar după mine, false. Nu duc la rezolvarea crizei din sistemul medical, pentru că dacă ei sunt determinați să plece după terminarea facultății, vor pleca oricum. Asta înseamnă că vei avea, la un moment dat, numai oameni la început de carieră care încă sunt în curba de învățare, deci nu ai cum să rezolvi deficitul. Pe de altă parte, vorbim de performanță, deci suntem ipocriți, după părerea mea.", spune la RFI, dr. Laura Zarafin, medic primar ATI.

Pentru ca medicii să meargă să lucreze în rural trebuie existe, în primul rând, un mediu de lucru adecvat, punctează dr. Laura Zarafin.

"Să fie policlinici sau spitale care să aibă absolut tot ce le trebuie, începând de la circuite corecte, sisteme de ventilație, aparatură medicală și, evident, personal în număr suficient. Pentru că un singur medic nu poate să acopere toată perioada de 24 de ore pe zi, zilnic. Trebuie să ai niște colegi, să organizezi munca. Este o muncă de echipă. Ceea ce s-a cam distrus în România, iar medicina de familie în România a fost practic birocratizată foarte mult. Medicii de familie de multe ori sunt doar scriitori de bilete de trimitere, de rețete compensate. Nu mai nu mai este medicina de familie aceea care era acum 50- 60 de ani", mai spune dr. Laura Zarafin. 

Legat de plata medicilor în funcție de performanță, idee avansată de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dr. Laura Zarafin precizează: 

"Sistemul de sănătate, în ansamblul lui, este performant cu cât ai mai puțini oameni bolnavi sau corect tratați. Iar sistemul nostru sanitar stă foarte prost la acest capitol. Nu există prevenție, nu există screening, nu există preocupare pentru depistarea precoce a bolilor cronice și mai ales a cancerelor. De aceea, în România, la ora actuală, sunt cele mai multe tumori maligne descoperite în stadii tardive III și IV, eventual și cu metastaze. Asta dacă vorbim de sistemul în ansamblu. Dacă vorbim strict de chirurgie, și părerea mea că ministrul Sănătății a ales cel mai prost exemplu, din mai multe puncte de vedere, numărul unu: 20 de apendictomii nu seamănă cu 20 de operații de transplant de ficat sau de duodenopancreatectomii. Sau  20 de amputații de deget nu se compară cu 20 de colecistectomii. Nici ele între ele nu se compară, pentru că oamenii nu sunt ca în atlas. Deci, nu extistă operație care să semene una cu cealaltă.", mai spune dr. Laura Zarafin, care s-a declarat surprinsă de anunțul ministrului Sănătății cu privire la faptul că salariile medicilor ar putea fi acordate în funcție de performanță și volumul real de muncă, nu în funcție de vechime sau statut profesional. 

" În chirurgie, doar când ai o anumită vechime poți să operezi mâna întâi. Deci n-are nicio legătură. Nu poți să fii performant la 25 de ani în chirurgie, indiferent cât ești de sclipitor ca minte sau ca talent. Îți trebuie mii și mii de ore de făcut gesturile respective chirurgicale. Asta se dezvoltă în ani, pentru că noi nici nu avem simulatoare, cum există în alte țări. Și atunci, trebuie să aștepți pacientul că nu scoți, de exemplu, colon ca să înveți tu să operezi trebuie să ai și pacientul care are tumoră de colon ca să faci zeci de mii de astfel de operație. Un chirurg bun nu poate fi bun înainte de 35 sau mai real de 40 de ani.", explică medicul care întreabă: 

" Dar cine definește performanța? Că noi am sărit direct la plata în funcție de performanță. De ce la chirurgi? Habar n-am. De ce nu la magistrați? La politicieni? De ce nu la profesori? Haideți, dacă vorbim de performanță, să luăm toate meseriile, să le căutăm la performanță. Și atunci de ce ceilalți sunt plătiți egal? De ce îi plătim pe magistrați care amână dosare și îi plătim baban și nu se indignează nici ministrul Justiției, nici oamenii politici, nici cei care fac legile...ei își dau singuri banii, nu contează, nu îi caută nimeni. Din punctul meu de vedere, și este un punct de vedere al unui om care a trăit toată viața lui între chirurgi și a văzut ce înseamnă, chirurgia este cea mai complicată specialitate care există pe lumea asta.  (...) Știți, există o vorbă care are ceva real în ea: operația merge bine, pacientul merge prost. Asta înseamnă stres pentru chirurg și pentru anestezist, evident. Deci este o specialitate foarte greu de cuantificat și în niciun caz în număr. S-a încercat să se plătească numărul de ore de sală, care e o idee mai aproape de realitate, pentru că este o muncă de echipă și e muncă și pentru chirurgul operator mâna a doua și pentru chirurgul operator instrumentar, mâna a treia, tot muncă este. Numai că plata orei de sală este o mizerie. Adică nici la tuns nu dai atât de puțini bani. Ceea ce, din nou este dezarmant, iar medicii tineri nu vor să mai aleagă specialități chirurgicale, deci au rămas în ultimii trei ani, locuri la chirurgie generală mai ales, neocupate. Adică, preferă să rămână șomeri un an și să mai dea rezidențiatul, doar să nu ia chirurgie. Oare de ce? Pentru că este foarte grea și foarte prost plătită.", explică dr. Laura Zarafin. 

A ajuns România o pepinieră de doctori pentru Europa?

Categoric. (...) Medicii tineri pleacă în țări care îi respectă, pentru că nu e vorba numai de plată, e vorba de respectul și de statutul medicului. Ei pleacă din cauza problemelor sistemului, care nu mai țin exclusiv de medici. Medicii le pot semnala, dar decizia este, așa cum bine știți, la factorul politic. Așa sunt numiți la noi și managerii, mai nou și șefii de secție. Spre asta am mers. Nu vreau să generalizez, dar din păcate cam așa se întâmplă.", mai spune dr. Laura Zarafin, medic primar ATI. 

"Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Este mesajul campaniei derulate, de la începutul anului, de Institutul Național de Sănătate Publică. Scopul campaniei este de a educa populația asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale și vorbim în special de adolescenți. 

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. 

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, potrivit INSP. 

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale . Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale.

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  

În ce constă campania INSP "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!"

Am întrebat-o pe dr. Eugenia Bratu, medic primar Sănătate Publică și Management la INSP. " În primul rând, vrem să atragem atenția asupra acestui risc de a deveni dependent de ecran și ne dorim să ajungă informația la cât mai multă lume.  Apoi, oferim informații și despre alternative, ce ai putea face pentru a nu ajunge la dependență. Încurajăm copiii, părinții, familiile să petreacă mai mult timp împreună, fizic, nu cu ochii în ecrane", spune dr. Bratu. 

Potrivit medicului, campania se derulează la nivel național, inclusiv în mediu rural. INSP are o pagină dedicată campaniilor pe care le derulează, inclusiv campania "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!".

Cât timp trebuie să petrecem în fața ecranelor în funcție de vârstă? "Recomandările vin mai ales din zona Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că până la doi ani deloc , cu excepția, de exemplu, a unui apel video când familia este la distanță. Între 2 și 5 ani, copilul poate să stea maxim o oră pe zi, sub supravegherea părintelui care îi poate explica ceea ce vede pe telefon. Până la 10 ani, timpul poate crește până la două ore pe zi și între 10 și 18 ani, se acceptă cel mult trei ore, zilnic", spune dr. Eugenia Bratu. 

Prima zi de concediu medical nu mai este plătită începând cu 1 februarie. Măsura se aplică până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate. O măsură menită să reducă abuzurile și concediile fictive, au spus guvernanții, în timp ce reprezentanții asociațiilor de pacienți au cerut ca unele categorii de bolnavi să fie scutite de la neplata primei zile de concediu medical. Normele de aplicare a OUG sunt gata și în faza de nuanțare, spune la RFI, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la RFI că acele concedii medicale, repetitive, pentru același cod de boală, vor fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical.

"De exemplu, un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie și care la 10 zile sau 2 săptămâni merge la ședința de radioterapie. Este același cod de boală, concediul medical este repetitiv și atunci o nuanțare, o ajustare a normei inițiale ar fi ca pentru aceste situații să fie plătită prima zi. În ceea ce privește alte afecțiuni, o parte a reprezentanților asociațiilor de pacienți a venit cu o idee cu care sunt de acord, și este deja în lucru la Ministerul Sănătății, și anume de a regândi codificarea bolilor, astfel încât bolile cronice să fie mult mai clar definite, urgențele mult mai clar definite. Gândiți-vă că acum bolile rare sunt încadrate la boală obișnuită. Codul de boală 01. Ori, nu este corect și cred că, într-adevăr, această regândire și reașezare va fi importantă nu doar din perspectiva concediilor medicale, ci în general pentru sistemul de sănătate.", a explicat ministrul Sănătății.

Potrivit acestuia, "normele de aplicare a ordonanței privind concediile medicale sunt gata deja, acum le nuanțăm. Poate nu va fi 1 februarie și va fi 10 februarie, dar vor fi gata luna viitoare. Normele sunt simple pentru că nu discutăm aici de acte normative grele. E un ordin de ministru comun între Ministerul Sănătății și președintele CNAS. Prin aceste norme, încercăm să diminuăm daunele pentru oamenii care chiar au o problemă și nu au nicio vină, pentru că alții, în loc să apeleze la zilele de concediu de odihnă, apelează la aceste lucruri care sunt, pe lângă altele, nu doar imorale, ci și ilegale.". 

Fenomenul "concediilor medicale fictive" a scăpat de sub control în iunie 2025, spune la RFI, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. 

"În prima mea săptămână de mandat, am ieșit public și am spus că România plătește milioane de zile de concediu medicale fictive. Am prezentat un grafic în care se vedea cum joia începea să crească numărul de concedii medicale și să scadă, brusc,  duminică, către luni. Înainte de sărbătorile legale, înainte de Ziua Copilului, înainte de tot felul de evenimente sau atunci când apăreau acele două-trei zile când se puteau realiza punți. Numărul de concedii medicale era foarte mare. Însumat, vorbeam de câteva milioane de concedii medicale pe an care puteau fi considerate fictive, ținând cont că, statistic, ele nu respectau o liniaritate, erau ieșite din context. Și atunci am făcut primele modificări legislative, de fapt, în componenta din zona concediilor medicale. Controale nenumărate, o presiune publică pe care eu am pus-o pe acest subiect și îmi aduc aminte că la fiecare intervenție publică explicam povestea concediilor medicale fictive. Dădeam exemple peste exemple, astfel încât să crească presiunea publică și să încercăm să reducem acest fenomen. De ce este important să reducem acest fenomen? Așa cum am spus și atunci, spun și acum practic eu luam de la gura bolnavilor din spital, a oamenilor cu adevărat bolnavi care aveau nevoie de tratamente, de diagnostic, de investigații. Luam de la gura lor și mutam acești bani pentru a plăti concediile inventate ale unora.. (...) În decembrie 2025, am făcut o analiză și am ajuns următoarea concluzie: fenomenul a început să scadă. Nu suficient, dar a început să scadă. Și gândiți-vă că în urma acestor măsuri despre care vorbim, s-au economisit pentru sistemul de sănătate, în medie, 120 de milioane de lei pe lună, un miliard și jumătate de lei pe an.", a mai spus ministrul. 

Ce s-a întâmplat cu banii economisiți din concediile medicale? 

"În septembrie 2025, am reușit să introducem 41 de molecule noi de medicamente în lista de compensate, cele mai multe pentru oncologie, boli rare,  medicamente care așteptau să intre în listă de peste doi ani și jumătate. Am investitit în ambulatoriul de specialitate  din spitalele publice, ceea ce înseamnă un acces mai crescut pentru oameni la servicii de screening, diagnostic și tratament care nu necesită internarea în spital. Am lansat patru programe noi de screening pentru cancer: mamar de col uterin, colorectal și de prostată. Vorbim despre screening-ul neonatal, unde am crescut de la trei patologii la 19. (...) Iar banii au venit nu doar din concediile medicale ci și din alte măsuri.  (...) Este pentru prima oară în ultimii 10 ani, când Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate nu au intrat în noul an cu datorii la farmacii și la furnizorii de produse pentru programele naționale", explică Alexandru Rogobete. 

"Discuția inițială a fost foarte simplă Dacă la 6 luni, adică în  luna iulie, observăm o scădere abruptă a acestui fenomen al concediilor fictive, și ajungem într-un interval care poate fi suportat, să zic, de către stat, măsura poate fi oprită.", a conchis ministrul Sănătății. 

"Casa Națională de Asigurări de Sănătate va elimina în acest an plafoanele de la laboratoarele de analize medicale, astfel încât pacientul să aibă acces la servicii de diagnostic în timp real, atunci când are nevoie.", a declarat la RFI, conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS. Acesta a dat exemplu eliminarea plafoanelor lunare pe care le aveau farmaciile pentru medicamente. "S-a dovedit a fi o rețetă de succes, pe care putem să o implementăm, în prima etapă, în cazul analizelor de laborator, și în etapa a II-a, pentru investigațiile imagistice", a precizat președintele CNAS.

"Recunoaștem că avem această problemă legată de epuizarea rapidă a fondurilor pentru analize de laborator, dar și pentru investigații radiologice, imagistice- CT, RMN etc. Vrem să rezolvăm această problemă și vrem să o rezolvăm în curând. Vrem să eliminăm în acest an plafoanele de la laboratoare. Desigur, acest lucru putem să îl facem dacă vom introduce niște reguli de prescriere pe baza protocoalelor medicale, astfel încât să ne asigurăm că pacientul într-adevăr are acces, poate să își facă niște analize medicale de care are nevoie, la momentul potrivit. Este, dacă vreți, același sistem pe care-l avem la medicamente, când existau plafoane la farmacii. Eliminarea acestor plafoane s-a dovedit a fi  o rețetă de succes și, de ce nu, am putea să o implementăm și în cazul analizelor de laborator, în prima etapă și în etapa a II-a pentru investigațiile imagistice.", a explicat la RFI, conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.

Potrivit acestuia, nu va exista o diminuare a numărului de analize recomandate, doar că anumite lucruri vor fi puse în ordine, în sensul în care nu are rost din punct de vedere medical, de exemplu, să îți faci o analiză PSA (n.red. antigen specific prostatic) în fiecare zi, pentru că valoarea nu scade sau nu crește de pe o zi pe alta.

"Și atunci, din perspectiva regulilor de prescriere, o să apelăm la colegii specialiști din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, societățile de profil, Colegiul Medicilor, care vor clasifica cele aproximativ o sută de analize care sunt în pachetul de bază din punct de vedere al ghidurilor medicale, să ne asigurăm că există un minim interval de prescriere astfel încât pacientul să beneficeze de fiecare dată când are nevoie. Desigur, dacă un pacient va dori să își facă o anumită analiză mai repede decât frecvența cu care este recomandată, la fel ca și în cazul medicamentelor, este liber să o facă, dar noi trebuie să asigurăm un minim necesar, lucru pe care în momentul de față nu-l facem.", mai spune conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan. 

Paradoxal, în timp ce auzim tot mai des că plafoanele pentru analizele medicale s-au epuizat în primele zile ale lunii și scoatem bani din buzunar pentru că nu am reușit să prindem o programare cu decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate, instituția rămâne cu bani necheltuiți la final de lună. Care este motivul? Explică președintele CNAS:

"E o situație paradoxală. Și am mai vorbit despre lucrul acesta. Avem bani astăzi în sensul în care ne rămân bani la sfârșit de lună. În fiecare lună, ne rămân bani necheltuiți de la anumite laboratoare. Și pentru că există acel plafon, noi trebuie să facem echilibrări bugetare luna următoare pentru luna anterioară și pacientul e la mijloc, pierdut pe traseu, fără analize medicale. Pentru că sunt laboratoare care au o adresabilitate mai mare și altele cu adresabilitate mai mică, poate mai puțin cunoscute, care rămân cu fonduri necheltuite.", spune conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan. 

Potrivit acestuia, "marea majoritate a laboratoarelor din spitalele publice mari rămân cu bani necheltuiți. Aici există aspecte manageriale, pentru că un manager care dorește să profite de banii care, în sensul bun al cuvântului, de banii care pot să vină de la casă pe analize medicale și pe investigații radiologice, trebuie sau va trebui să își adapteze puțin modul de organizare, fluxurile. De exemplu, să poată să aibă o capacitate de recoltare a probelor biologice dimineața, în loc de două-trei scaune de recoltare, să aibă cinci, șase sau zece scaune de recoltare. Va trebui să aloce dimineața pentru cele 4- 5 ore de recoltare, un număr mai mare de asistenți care după-amiază pot face altceva.".

Președintele CNAS a clarificat  și noile reglementări intrate în vigoare la începutul acestui an, cu privire la accesul unor categorii de pacienți la analize peste plafon, în cel mult cinci zile de la solicitare.

"Pacienții cu boli cronice și acute vor avea prioritate egală. Desigur, am lăsat pentru o categorie de pacienți la care viața poate să le fie pusă în pericol din perspectiva lipsei unui diagnostic rapid și îi considerăm practic urgențe, chiar dacă sunt boli cronice, de exemplu,  pacienții oncologici. În continuare, îi vom considera pacienți super acuți, și pentru ei, prin  Planul Național de Combatere și Control al Cancerului,  avem fonduri nelimitate. Practic, laboratoarele, chiar și în condițiile în care mai există plafoane sau până când vom elimina plafoanele, vor putea să primească pacienții oncologici, pentru diagnostic și monitorizare, peste plafon.", spune președintele CNAS. 

Acesta a continuat: "La fel ne-am gândit și la pacienții cu alte afecțiuni care nu sunt cancer, dar afecțiuni grave, care au nevoie totuși de un acces puțin mai peste rând, să zic așa. Vă dau exemplu pacienții cu scleroză multiplă care au o anumită periodicitate cu care trebuie să își facă un RMN, dar dacă intervine o acutizare, atunci trebuie să-și facă RMN-ul mai repede și dorim să le asigurăm acest acces. Pe lângă accesul obișnuit, mai au posibilitatea ca o dată pe an să facă suplimentar, peste buget. Dar această reglementare va fi caducă, adică nu va mai avea rostul, de îndată ce vom avea eliminarea plafonului. În momentul acela dispare absolut orice discuție despre prioritizări, dispare absolut orice discuție despre Monitor. Practic, toți pacienții vor avea acces rapid, instantaneu, în momentul în care au nevoie de investigații la furnizorul care are locuri libere din punct de vedere fizic și nu din punct de vedere al plafonului. (...) Prioritatea noastră este să eliminăm cât de rapid acest plafon, pentru că pacienții trebuie să aibă acces rapid la analize de laborator fără limite administrative și putem să facem lucrul acesta, mai ales că nu este vorba despre o creștere a bugetului", a mai spus președintele CNAS, care îi îndeamnă pe pacienți să meargă la medicul de familie sau la medicul curant, pentru că el este cel care trebuie să fie informat în legătură cu toate normele de aplicare a contractului-cadru și cu normele de aplicare a programelor de sănătate.", a conchis președintele CNAS.

Virozele respiratorii sunt cele mai frecvente boli acute ale copiilor, mai ales în sezonul rece. Cum putem trece cu bine de această perioadă, ne-a spus dr. Alexandru Voropanov, medic specialist pneumologie pediatrică la Institutul "Marius Nasta" din București, invitatul emisiunii Sănătatea FM. 

Afecțiunile de sezon au simptome diferite. Un copil se plânge că îl doare în gât, altul de durere de cap, în timp ce unii copii sunt apatici și somnolenți. Să nu uităm și de febra instalată brusc. Cum ne dăm seama dacă are o răceală comună, gripă sau o infecție cu sars-cov-2? 

"Dacă vorbim despre febră, copilul va face febră și într-o infecție bacteriană și într-una virală. Ba chiar, de multe ori, infecțiile virale vin cu febră mult mai înaltă și mă refer aici chiar la gripă. În gripă, poți să faci 40 - 41 de grade Celsius. Acum, prima recomandare ar fi să nu sărim cu medicația la primul episod de febră, la o temperatură de 38- 38 cu 5 grade Celsius. Să ne uităm la copil, să- i vedem starea generală. Dacă copilul zace și nu se joacă, atunci o să dăm un antipiretic și copilului cu o temperatură de 38 cu 5, cu mențiunea că mult mai repede i-am scădea temperatura prin metodele fizice.", spune dr. Alexandru Voropanov. 

Ce înseamnă metode fizice?

De multe ori, când copilul este mic cea mai rapidă și eficientă metodă de a-i scădea temperatura este să îl dezbrăcă. Baie în balie sau dușurile cu apă călduță, de la cald la mai rece, sunt la fel de bune. 

"Metoda împachetării (comprese sau prosoape) este eficientă în scăderea temperaturii, fiind practicată în Unitățile de Primiri Urgențe. Însă este un pic de șoc termic și atunci speriem copilul și va plânge în momentul în care punem acel cearceaf cu apă caldă. Într-adevăr este o metodă eficientă, având în vedere că medicamentele antipiretice - paracetamol sau ibuprofen- nu intră în acțiune imediat. Se întâmplă, de exemplu, să-i dăm copilului un paracetamol și la zece minute după administrare, temperatura să îi crească. Dacă vorbim de paracetamol, eficiența vine la o oră și jumătate, iar la ibuprofen eficiența vine mai devreme. Dar și aici e o poveste.

Nu există recomandare în ghiduri în prezent, să dăm din patru în patru ore, alternativ sau la interval fix.  Antipireticele se se dau în momentul în care sunt necesare, din mai multe motive: 1. Putem ști dacă ar mai fi făcut febră copilul, dacă noi îi dăm la intervale regulate împotriva febrei medicației? Nu.

2. Reacțiile alergice care pot să apară. Și niciodată reacția alergică nu apare la prima utilizare a unui medicament. Poate apare, de exemplu, la a patra sau la a zecea utilizare. 

3. Metabolizarea hepatică sau renală. Evident că medicamentul va trece prin ficatul copilului, pe care îl va avea tot restul vieții. Cu cât mai puține medicamente, cu atât mai bine. În altă ordine de idei, gândiți-vă doar la faptul că există reacții adverse, inclusiv hipotermie. Și am avut copii care au fost aduși la spital cu o temperatură de 34 sau 34, 5 grade Celsius, după medicația de febră.

Și să nu uităm. Cel mai important lucru: febra este cel mai important mecanism de apărare a corpului. De mii de ani, organismul uman se protejează prin febră, pentru că și bacteriile care ne atacă, pentru că sunt și virusuri sunt și bacterii, dar să vorbim de bacterii, ele se multiplică la o temperatură a corpului normală, adică la un 36- 37 de grade Celsius. În momentul în care crește temperatura corpului, acestea nu se mai pot multiplica și are timp sistemul imun să distrugă aceste microorganisme. Practic, dacă folosim medicație împotriva febrei, nu lăsăm acest mecanism incredibil și impresionant de apărare a corpului.", mai explisă dr. Alexandru Voropanov, medic specialist pneumologie pediatrică la Institutul "Marius Nasta" din București.

Certurile și împăcările sunt parte naturală a oricărei relații de cuplu. Conflictul nu este ceva neapărat negativ, este sănătos și necesar. Însă, când apare conflictul, un partener vrea conexiune, în timp ce altul vrea distanță, unul vrea să vorbească, celălat se închide și mai tare. Cum să ne certăm constructiv și cum să ne împăcăm în cuplu, am aflat de la Bianca Pescaru, psiholog clinician și psihoterapeut cognitv comportamental, invitata emisiunii Sănătatea FM.

"Conflictul face parte din viață, conflictul nu este ceva neapărat negativ. Și asta, în pofida convingerii pe care mulți oameni o au, care cred că conflictul este ceva negativ și ceva distructiv. Însă conflictul la nivel de verbalizare, de comunicare, fără agresivitate verbală, fără agresivitate fizică, debate-ul de opinii și de perspective este un lucru care face parte din viață. Este un lucru firesc, pentru că se întâlnesc două perspective.", spune Bianca Pescaru,  psiholog clinician, psihoterapeut cognitv comportamental, cu multiple specializări și formări în CBT, Schema Therapy, Compassion Focused Therapy, Analiză tranzacțională și Coaching sistemic.

Este absolut sănătos și necesar să existe conflicte în cuplu, deoarece sunt o oportunitate de creștere pentru noi ca ființe umane dar și pentru cuplu.  Bianca Pescaru explică de ce: 

"Dacă noi n-am avea conflicte, n-am afla cum se simte celălalt, cum gândește celălalt, care este realitatea sa, cum se văd lucrurile din papucii săi, așa cum spunem noi.  Și atunci aceste diferențe de opinie sau aceste verbalizări, care fac parte din cadrul unui conflict, ne ajută să îl înțelegem pe celălalt, îl ajută și pe celălalt să ne înțeleagă pe noi și în felul acesta cuplul crește, prin  aceste conflicte noi. Noi ne repliem în urma conflictelor și mergem la următorul nivel.".

În timpul unui conflict, ar fi util să evităm negativitatea sub orice formă, să nu aducem injurii, să nu aducem jigniri, să nu etichetăm persoana cealaltă, explică Bianca Pescaru. 

"De la "ești un prost, un tâmpit", tot felul de etichetări de genul ăsta, "din cauza ta, din vina ta, datorită ție, pentru că tu ai făcut sau n-ai făcut". Deci aruncarea cumva a responsabilității doar în cârca celuilalt, arătatul cu degetul și jignirile și etichetările sub diverse diverse forme. În cadrul unui conflict, din păcate, se activează, așa cum spuneam, părțile astea imature din interiorul partenerilor și atunci ajung să se certe copilul furios din interiorul unuia cu copilul furios din interiorul celuilalt. Și într-o luptă, fiecare începe să atace. Ce facem? În general, încercăm să atacăm, încercăm să ne apărăm prin forma aceasta de atac și de luptă. Lucruri care evident că nu ajută și escaladează și mai mult conflictul și îl fac pe celălalt să se enerveze, poate și mai tare, sau să se retragă sau să fugă din situația respectivă,  să intre în acea evitare de care povesteam, și asta duce la foarte multă suferință pentru pentru ambii parteneri.", mai spune psihologul.

Potrivit acesteia, fiecare persoană are un stil de atașament care determină determină modul în care reacționezăm.  În general, ne caracterizează foarte mult modul în care noi relaționăm și modul în care ne comportăm. Și, evident, tot acest stil de atașament ne conduce foarte mult și reacțiile în cadrul unui conflict sau post-conflict. 

Există trei stiluri de atașament. Explică Bianca Pescaru: 

1. Stilul de atașament anxios- oamenii care au acest stil de atașament sunt persoanele care într-adevăr sunt mai comunicative, sunt mai vorbărețe și care, în cadrul unui conflict sau post-conflict, simt nevoia de de ventilare, simt nevoia să vorbească. Anxietatea din interior nu-i face să poată să stea liniștiți, nu-și gestionează bine propriul tumult emoțional. Și atunci acest coping de a vorbi despre..., îi ajută foarte mult să se liniștească.

2. Stilul de atașament evitant-persoanele care au acest stil de atașament sunt persoanele care de obicei sunt mai introverte, necomunicative, care vorbesc mai puțin, care evită foarte mult confruntarea, evită foarte mult comunicarea și mai ales în cadrul conflictului sau post-conflict sunt persoanele care se retrag, simt nevoia să se retragă, simt nevoia să fugă de interacțiunea cu celălalt, fug de propriile emoții, se duc în tot felul de ieșiri, de activități care să îi țină departe de a intra în contact cu acest tumult emoțional.

3. Stilul de atașament securizant- pe care foarte puține persoane, ca și număr, îl au într-un mod natural, așa, din parcursul lor prin viață, să zic. Studiile ne arată că majoritatea oamenilor, tocmai datorită acestui istoric de viață, au stiluri de atașament anxios sau evitant . În schimb, foarte multe persoane care merg în terapie și care fac un proces terapeutic complet ajung să își dezvolte și să schimbe acest stil de atașament într-unul securizant, care este modul de comportament adult din punct de vedere psihologic, de comunicare, de gândire, de a simți și de a se comporta.", mai spune psihoterapeutul Bianca Pescaru, care continuă: 

"În istoria noastră de copii, cu toții am avut povești care n-au fost neapărat ceea ce ar fi trebuit să fie. Cu toții am suferit când am fost copii, am fost răniți în acel mediu în care am trăit, am trăit niște evenimente adverse și lucrurile acestea și-au pus amprenta într-un mod definitoriu asupra noastră ca ființe umane. Și, în funcție de istoriile de viață pe care noi le-am trăit, fiecare dintre noi am proiectat în psihicul nostru un IMAGO, spunem noi, specialiștii, adică un șablon al familiarului pentru creierul nostru. Și fiecare dintre noi avem acest IMAGO vis-a-vis de un partener.

Ce căutăm noi la un partener de cuplu și când ajungem să ne îndrăgostim, practic, noi găsim acest IMAGO, găsim în partenerul nostru acest șablon care conține, evident, foarte multe informații, majoritatea sunt în mintea noastră inconștientă. Și, ce se întâmplă în relațiile de cuplu în general, asta este lucrul care se întâmplă cel mai adesea într-un mod inconștient, evident, proiectăm în partenerul nostru lucrurile neîmplinite, nevoile neîmplinite pe care le-am avut în istoria noastră de copii, deci așteptările. Avem niște așteptări, evident nerealiste. Și avem aceste așteptări ca partenerul nostru să fie părintele ideal pe care nu l-am avut în propria noastră copilărie.", explică psiholog Bianca Pescaru. 

Partenerul nostru nu este părintele nostru, punctează psihologul.

"Deci noi, în mod sănătos, suntem niște adulți care ar trebui să știm să avem grijă de propriile noastre nevoi, în primul rând noi, și apoi să avem niște pretenții de la partenerul nostru. Însă, adesea, relaționăm în relația de cuplu cu părțile imature din ființa noastră. Noi avem mai multe subidentități, avem părțile astea de copil interior, părțile copilului care am fost cândva. Și atunci, ne simțim într-un mod familiar, așa cum ne-am simțit în copilărie, în anumite momente, la anumite triggere,  la anumite situații și, evident, începe această dinamică care este nesănătoasă și imatură. Pe de altă parte, partenerul nostru de cuplu este și el o persoană care nu este o persoană perfectă, este o persoană care are propriile istorii de viață și propriile răni, propriile umbre, așa cum spunem noi în psihologie, drept urmare, nu poate să ne satisfacă tot timpul dorințele. În cadrul cuplului"., mai spune Bianca Pescaru.

În spital, pe lângă durerea fizică a copilului pacient și durerea sufletească a părintelui aparținător, mai există ”dureri” despre care se vorbește mult, dar în fața cărora ne simțim deseori neputincioși! Vorbim despre condițiile de spitalizare, comunicarea uneori limitată medic- pacient, mâncarea din spital! Așa a apărut proiectul „Gustos și sănătos în farfuria din spital”, inițiativă a Asociației " Din grijă pentru copii", susținută de Asociația "Lumea Emei".

Proiectul „Gustos și sănătos în farfuria din spital” a început, în urmă cu un an, la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” din București. Experți în nutriție, bucătari, medici pediatri și gastroenterologi au căutat cele mai bune soluții pentru meniul copiilor internați. Ulterior, proiectul s-a extins și la Spitalul de Pediatrie din Pitești. A fost posibil pentru că două femei ambițioase -  Victoria Olteanu și Laura Eremia - și-au unit forțele pentru a îmbunătăți meniurile din spitalele de pediatrie. Au adăugat nu doar culoare și gust, dar și siguranță alimentară pentru micii pacienți cu alergii. Și asta pentru că o alimentație corespunzătoare accelerează vindecarea. Cum a început totul, ne-au povestit, în direct, în emisiunea Sănătatea FM.

 

"Vorbim de terapie nutrițională și despre ceea ce înseamnă hrana în procesul de vindecare a copilului. Am avut o perioadă de audit, de nevoi, cam un an de zile a durat să schițăm structura proiectului, în cadrul unor discuții ample cu echipe de medici, cu specialiști în tot ce înseamnă dietetică, nutriție, tehnologie alimentară, structuri în cadrul blocurilor alimentare din spitale, iar prima instituție care ne-a deschis brațele acestui proiect a fost Spitalul de Pediatrie Dr. Victor Gomoiu, în care am pășit cu proiectul pilot care s-a desfășurat timp de un an de zile. Am plecat la drum cu ideea a șase luni. Din mers, ne-am dat seama că e nevoie de mai mult, pentru a lăsa un proiect perfect asimilat de către instituție.

Un an de zile durează implementarea proiectului într-un spital de pediatrie, iar următorii doi ani suntem în urmărire de implementare și rămânem suport pentru instituția din care plecăm anul acesta. Încheiem acum al doilea an de proiect în Spitalul de Pediatrie din Pitești. Ce e de menționat este că fiecare personalizăm proiectul în funcție de nevoile spitalului. Pentru că, dacă în Spitalul Dr.  Victor Gomoiu am plecat într-un bloc alimentar, într-un spital nou, pregătit cu circuite, în Spitalul de Pediatrie din Pitești, am plecat la drum cu proiect de renovare a blocului alimentar, în care ulterior am început să implementăm proiectul și să pășim spre meniu.", explică Victoria Olteanu, președinta Asociației " Din grijă pentru copii".

 

De fapt, adaugă chef Laura Eremia, sunt niște intervenții destul de complexe, "pentru că nu pornim doar de la Hai să schimbăm meniurile>, ci pornim de la Hai să schimbăm niște mentalități>. Eu am ajuns în acest proiect în primul rând pentru că am simțit nevoia pe propria-mi piele. Am peste 15 internări la activ cu fetița mea cea mică, Ema, și întâmplarea a făcut că noi eram pacienți în Spitalul Gomoiu. Și atunci Universul ne-a pus împreună și am zis că trebuie să facem ceva cu adevărat, iar în momentul în care intrăm în bucătăria spitalului, cred că nici personalul de acolo nu își imaginează ce urmează. Adică pare simplu să spui facem mâncare pentru copii, dar de fapt sunt niște proiecte atât de complexe, iar etapele sunt atât de dificil, să zic așa, de abordat, pentru că, uite, în Pitești am avut un challenge destul de mare, și anume că pe perioada renovării bucătăriei noi trebuia să dăm în continuare mâncare copiilor și atunci nu puteam închide complet. (...) Deci e un univers în sine, fiecare proiect.", spune Laura Eremia, care continuă:

"Eu vorbesc și din perspectiva părintelui internat cu copilul, având 15 internări la activ. De foarte multe ori, dacă mâncarea nu e ce ce  trebuie, el se stresează foarte tare. Și cumva, prin acest proiect, ce încercăm noi să facem este să uităm cumva de pachețelul ăla de acasă, pentru că în spital chiar primești mâncarea de care copilul tău are nevoie. Și părinții primesc hrană la fel dacă optează pentru asta. Pentru că la părinți este opțional, poți să accepți hrana din spital sau nu, dar ea este foarte echilibrată nutrițional. Adică, dincolo de orice aspect legat de gust, este o mâncare care ajută copilul să se vindece. Am încercat ca ingredientele să fie cât mai calitativă și să fie tot timpul proaspete și atunci aprovizionarea se face în fiecare zi.  Am adăugat legume proaspete, verdeață, surse de grăsimi sănătoase. De exemplu, am adăugat uleiul de măsline, ceea ce este o schimbare importantă. Unt 82% grăsime de calitate, doar lapte. Ne-am uitat pe toate etichetele și am încercat să alegem produse și materie primă care să aibă cât mai puține ingrediente și fără aditivi, chiar dacă ele au o perisabilitate mai mare. Însă atunci când vorbim despre copii e foarte important să știm exact ce le punem în farfurie", spune Laura Eremia, chef și nutriționist cu experiență, specializat în diete medicale și nutriție personalizată, președinta Asociației "Lumea Emei".

 "Suntem acum în faza de implementare a unui semafor al alimentelor în spital, în care avem ZONA ROȘIE  cu alimente interzise -și aici am încercat să includem tot ce înseamnă fast food, snack-uri, chipsuri, ZONA GALBENĂ, unde avem nevoie de acordul medicului pentru a fi adus alimentul respectiv și doar dacă nu se găsește și nu poate fi asigurat de bucătăria spitalului și ZONA VERDE, care permite anumite alimente.", explică Victoria Olteanu.

"Venim noi, două persoane din exteriorul spitalului, și le spunem oamenilor respectivi De> și ei ne spun Noi>. Și atunci primul lucru pe care trebuie să-l faci este să iei pe ei cumva în proiect cu tine on board. Și aici Victoria are un rol foarte important. Ea este aplanatorul profesionist de orice conflict poate să apară și, deși sunt tensiuni, deși au fost momente în care îți vine să te duci să zici ce mi-a trebuit mie să schimb lumea în jurul meu?, la finalul zilei, atunci când tragem linie, ne dăm seama că pas cu pas, aceste tensiuni sunt normale. E normal, pentru că noi intrăm acolo și le schimbăm stilul de lucru, le schimbăm până și valorile după care se raportează, pentru că acolo e un univers separat și fiecare face ce poate mai bine. Dar noi punem copilul în mijlocul poveștii și le spunem uite, e ca și cum am gătit pentru președinte. Copiii ăștia sunt președinți de țări, sunt VIP-urile noastre și gândiți-vă că gătiți pentru cea mai prețioasă chestie pe care o aveți pe planeta asta: copiii noștri. Și mai sunt și bolnavi. Și atunci parcă îi vezi că se uită altfel la munca lor și își dau seama cât de importanți sunt ei de fapt, în procesul de vindecare", spune Laura Eremia.

Pentru că ei chiar sunt foarte importanți, continuă Victoria Olteanu.

"Și acesta e un rol foarte important al proiectului, de a scoate în față oamenii Blocului Alimentar, noi tot timpul le spunem Din mâinile voastre pleacă o bucățică din vindecarea unui copil bolnav> și atunci, ce poți să-ți dorești mai mult decât să te alături medicului care tratează copilul și să știi că ai și tu un aport acolo prin cei ce pleacă din mâinile lui. Acum, bineînțeles, ca să aibă un bucătar cu ce să lucreze are nevoie de alimente, preferabil alimente de calitate, trebuie să fie setate niște circuite, trebuie niște fișe tehnologice, niște rețete ...sunt foarte multe de luat în calcul și aici venim noi cu suportul ăsta și investiția pe partea de resursă umană, pentru că dincolo de trainingurile pe care le facem, suntem suport timp de luni întregi în care însușim toți acești pași și-i învățăm până în momentul în care, deodată, îți dai seama că nu e atât de greu, că lucrurile chiar funcționează și că o rutină și o regulă și o ordine nu fac nimic altceva decât să te ajute. Bineînțeles, sunt și foarte multe lucruri de schimbat în structura blocurilor alimentare. Este motivul pentru care noi am făcut alianțe cu instituții. Am creat o alianță instituțională în jurul proiectului și încercăm împreună să aducem schimbarea, pentru că sunt necesare schimbări dincolo de plafon, unde tot timpul trebuie să jonglezi.", adaugă Victoria Olteanu. 

Cum arată un meniu zilnic pentru un copil internat 

Laura Eremia: "La mic dejun, primesc omletă la cuptor cu legume, cu castravete proaspăt și telemea Nu folosim ulei la omletă pentru că punem hârtie de copt în tăvi și atunci e mult mai sănătos, însă încercăm să reducem și cantitatea de sare. De exemplu, dacă la micul dejun avem telemea, nu o să mai fie mâncarea deloc sărată cu unt, gem și pâine prăjită și ceai. Asta înseamnă un mic dejun în momentul de față în Pitești, de exemplu, și în Gomoiu, similar. Apoi avem un fruct proaspăt care poate să fie banană sau măr sau portocală, în funcție de sezon și de disponibilitate. Noi ce încercăm să facem este să mergem cât mai mult pe fructe locale, adică românești, dar pentru anumite patologii nu avem ce să facem și trebuie să le păstrăm pe celelalte. Urmează un prânz care neapărat are ciorbiță, însă am ieșit din ciorbiță de pui și am mers și pe ciorba a la grec. Ciorbă de perișoare, ciorbiță de văcuță, ciorbă de găluști ca la bunica acasă, mult mai bune și mult mai diversificate. Iar la prânz avem de la cuscus, de exemplu, cu pui, a fost o noutate în ambele meniuri și foarte bine apreciat, facem paste cu vită cu sos tipRagu, le facem copiilor Basmati cu legume și cu pui la cuptor, chifteluțe cu dovlecel, de exemplu, și cu piure. La deserturi, avem plăcintă Dolongaci, pandișpan, budincă de paste."

Cu 22 de lei trebuie să hrănești un copil internat, cu 3 mese și 2 gustări. "Primesc un mic dejun complex, un fruct proasp[t, o mas[ de prânz cu ciorbiță și felul 2. Primesc și o gustare dulce, cu o canitatea redusă de zahăr, preparată, zilnic, în bucătăria spitalului, deci proaspătă și mai primesc și cina. Noi facem asta cu 22 de lei pe zi, ceea ce este o provocare în sine. Adică, atunci când am intrat eu în spital și am auzit 22 de lei, am zis Oh, my God, ce ne facem?>", mai spune Laura Eremia.

Tot mai multe cupluri tinere din România se confruntă cu problema infertilității, care afectează unul din cinci cupluri aflate la vârsta reproductivă. În aproape 40% dintre cazuri, infertilitatea are cauze masculine, iar în alte 40%, cauze feminine. Restul sunt forme mixte sau inexplicabile.

Când putem vorbi despre infertilitate? 

"Este foarte importantă vârsta pacientelor. Dacă pacientele au sub 35 de ani, atunci perioada în care acestea pot să încerce să rămână însărcinate, fără să-și facă griji, este undeva la 12 luni. Dacă nu au alte probleme de sănătate cunoscute, cum ar fi intervenții chirurgicale la nivelul ovarelor, ovare polichistice sau menstruații neregulate, atunci pot aștepta până la un an. Diagnosticul de infertilitate apare atunci când aceste 12 luni sunt depășite. Dar dacă pacienta are peste 36 de ani, atunci această perioadă se reduce la șase luni. Deci pacientele de peste 35 de ani nu vor mai aștepta 12 luni, vor aștepta doar jumătate, doar șase luni de zile, iar pacientele de 40 de ani ar trebui să se prezinte la medic imediat ce și-ar dori o sarcină.

Pentru că atunci când înaintăm în vârstă, pe lângă scăderea rezervei ovariene, ne scade și calitatea ovocitelor, iar această calitate scăzută a ovocitelor vine după sine cu creșterea numărului de anomalii genetice.

Motivul pentru care nu mai rămânem însărcinate rapid sau nu mai ducem o sarcină la termen și apare frecvent avortul este pentru că avem bebeluși anormali din punct de vedere genetic.", ne spune dr. Corina Gică, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitatea cuplului, la Umana Fertility, invitata emisiunii Sănătatea FM.

Care sunt principalele cauze de infertilitate în cazul bărbaților?

Infertilitatea masculină a existat dintotdeauna, doar că a existat o reticență a cuplurilor de a accepta acest diagnostic, spune dr. Corina Gică. 

"Jumătate dintre cuplurile mele care ajung la donarea de ovocite, care așteaptă prea mult până fac fertilizarea in vitro, au factor masculin prezent. Adică o calitate spermatică afectată, care nu le-a permis apariția unei sarcini pe cale naturală. foarte mult timp. Iar momentul în care s-au decis să facă fertilizare in vitro, de exemplu, a fost momentul în care pacienta avea peste 40 de ani, în care i-a scăzut pacientei șansele de a mai obține o sarcină cu ovocitele proprii. Deci cred că factorul masculin a existat dintotdeauna și a constat într-o calitate spermatic scăzută, care să nu ne permită fertilizarea pe cale naturală.", explică medicul.

Potrivit acesteia, infertilitate masculină poate să apară, de exemplu, din cauza unor probleme ale reglării glandei hipofize, generate de stres sau de factori interiori care nu pot fi identificați în prezent,  cauze care duc la o scădere a producției de testosteron.

"Ceea ce putem să identificăm clar este scăderea țesutului testicular care produce spermatozoizii. Pot fi dereglări hormonale care duc la o lipsă de stimulare a testiculelor să producă spermatozoizi și altfel pot să fie direct testiculare. Adică, așa cum avem o rezervă ovariană limitată, putem avea și țesut testicular care fibrozează și care nu mai produce spermatozoizi. Dar la bărbați spermatogeneza, adică producția de spermatozoizi, are loc toată viața.  Dacă eu am capacitatea testiculelor de a produce două-trei milioane de spermatozoizi, care e o concentrație mică, probabil că voi produce această concentrație de două-trei milioane o perioadă mare de timp, poate toată viața.", explică dr. Corina Gică, medic primar obstetrică-ginecologie.

"Foaia de observație", un newsletter lunar gratuit, cu informații care ne ajută să navigăm mai ușor prin sistemul de sănătate, a împlinit trei ani de la lansare. Un newsletter realizat de Sorana Stănescu, jurnalist specializat pe Sănătate, o persoană care vrea să înțeleagă cum stau lucrurile și în același timp să îi ajute și pe cei aflați în aceeași situație.

Care sunt diferențele dintre un psiholog și un psihoterapeut, cum să-ți depistezi riscul de cancer sau cum funcționează asigurarea de sănătate. Sunt câteva dintre subiectele pe care le citiți în "Foaia de observație". 

Ce vei citi în "Foaia de observație"? Răspunsul ni-l dă realizatoarea publicației, Sorina Stănescu:

"Foaia de observațienu este o publicație de știri medicale și nu se adresează unui public specializat. Nu vei primi recomandări de clinici, diete sau tratamente. Vei primi, în schimb, informații utile despre drepturile și responsabilitățile tale, ca pacient, despre ce așteptări e realist să ai de la medicul tău, despre cum ar trebui să te raportezi la acel moment din viitor când nu vei mai avea o sănătate perfectă, dar și despre realități care funcționează și cum ar putea fi ele replicate: spitale sau organizații cu inițiative și servicii de calitate ori tineri medici care găsesc soluții la probleme sistemice.

Mi-aș dori să-ți fie o lectură utilă chiar dacă nu ești pacient sau dacă nu te interesează domeniul medical. Sper să-ți pot arăta însă cum te afectează toate astea și cât influențează starea de bine colectivă.

Eu am crescut printre medici și de doi ani am și o afecțiune cronică ce mă obligă să trăiesc multe dintre realitățile despre care voi scrie. Nu am studii medicale, dar am răbdare să înțeleg mecanisme și sisteme.

Vei primi Foaia de observație o dată pe lună. Pentru curiozități, sugestii de subiecte sau pentru a împărtăși experiențe pozitive care ar putea fi de ajutor și altora, te rog scrie-mi la sorana@substack.com."

Foaia de observație- https://sorana.substack.com/- a ajuns la 10.000 de abonați. Povestea newsletterului a început în anul 2022, ne povestește Sorana Stănescu, invitata emisiunii Sănătatea FM.

"A fost un context, un cumul de factori. Am început Foia de observație în anul 2022. Veneam după doi ani în care documentasem și scrisesem foarte mult în pandemie, despre virus,  vaccinuri, măști, despre toate regulile acelea sanitare pe care cred că ni le amintim cu toții.  Așa că, eram cumva cu mintea în direcția aia. De asemenea, observasem, în acești doi ani, că mulți jurnaliști dar și publicații își făcuseră newslettere dedicate, pe covid dar și pe alte nișe. Și, mi-am dat seama că este ceva ce aș putea face și eu.", povestește Sorana din perspectiva jurnalistului, dar și a pacientului. " În 2020, am fost diagnosticată cu o boală cronică și atunci am început să mă lovesc de multe dintre porțile sistemului, ca să spun așa. Și mi-am dat seama că dacă mie mi-e greu să găsesc informație care ar trebui să fie clară și ușor accesibilă, cu siguranță mai sunt și alții care au această nevoie. Și atunci toate astea combinate m-au determinat să încep "Foaia de observație", ca un newsletter lunar. Încep să mă refer la el ca la o mică publicație, pentru că îmi au seamă că el este citit în egală măsură de oameni care nu sunt abonați. Articolele circulă de sine stătătoare.", spune Sorana Stănescu. 

În ultimul an, Sorana a scris despre:

10.000 de abonați și aproximativ 100 care susțin financiar "Foaia de observație". 

"Nu avem o cultură de a plăti conținut în general și de a susține o misiune și un produs, fără ca tu să ai ceva neapărat de câștigat. Și ăsta a fost unul dintre motivele pe care mi le-au dat mai mulți cititori:

"Nu avem o cultură de a plăti conținut în general și de a susține o misiune și un produs, fără ca tu să ai ceva neapărat de câștigat. Și ăsta a fost unul dintre motivele pe care mi le-au dat mai mulți cititori: OK, nu o să încerc să conving pe nimeni, cert e că toate articolele mele sunt gratuite. Mi-am propus să fie așa, să rămână așa și în momentul în care newsletterul nu se va mai susține din veniturile pe care le aduce, plus toate celelalte lucruri pe care le fac, atunci o să-l închid pur și simplu. Adică nu aș vrea să ajung la varianta de a pune un paywall, de a cere bani pentru a citi ceea ce scriu", spune Sorana, pentru care cea mai mare mulțumire e un „Mulțumesc, nu știam că…”.

Din acest an școlar, elevii din clasele pregătitoare, întâi și a-II-a învață cum să mănânce corect şi sănătos, în cadrul unei noi materii, opționale, "Educație Nutrițională". Inițiativa vine în contexul în care un sfert dintre copiii români sunt supraponderali. Iar bolile de inimă, diabetul sau afecțiunile respiratorii sunt câteva dintre complicațiile obezității, spune dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul "Bagdasar-Arseni" din București, medic implicat în grupul de lucru care a făcut posibilă această materie opțională, invitatul emisiunii Sănătatea FM. 

Inițial, proiectul centrat pe prevenție a fost gândit pentru studenți, ne povestește dr. Ștefan Busnatu.

"În urmă cu aproape un an, am mers la Agenția Națională pentru Sport, din dorința de a dezvolta un proiect împreună cu reprezentanții agenției, centrat pe prevenție în rândul studenților. După ce am discutat specific de problema întâlnită în rândul studenților când vine vorba de alegerile alimentare și totodată și de rata sedentarismului care se asociază pe mai departe cu o boală cardiovasculară, vicepreședintele Gabriel Tocean mi-a zis să o luăm mai din pripă, cu această educație și cu toate activitățile", explică dr. Busnatu. 

Astfel a luat naștere un material educațional și interactiv pentru copii, despre cum ar trebui să-și privească alimentele din farfurie, pe care ar trebui să le aleagă sau cum să înțeleagă etichetele pe  care le vede în magazine. " Să îi facem să conștientizeze că ceea ce mănâncă se va transforma în viața lor pe mai departe, din punct de vedere al calității. Pentru că problema cea mai mare este că boala cardiovasculară generează și o invaliditate, și o viață care nu e de calitate și, totodată, nu e de dorit pentru nimeni.", explică medicul. 

Potrivit acestuia, disciplina "Educație nutrițională" folosește cartonașe interactive, culori și asocieri dintre culori, alimente și gradul de sănătate,  etichete interactive, astfel încât copiilor să le fie ușor să deprindă lucruri importante pe care ar trebui să le știe la vârsta de 6-7-8 ani cu privire la alimentație.

"Nu discutăm despre principii complexe, discutăm efectiv despre categoriile de alimente care îi vor face pe ei să fie mai rapizi, mai puternici, să fugă mai ușor, să gândească mai ușor și eventual, să rezolve exerciții mai ușor. Pentru că toate lucrurile au încercat să fie integrate într-un context pe care să îl înțeleagă și copilul și anume de ce ar trebui să ia decizia de a mânca sănătos? > Pentru că dacă îi explici doar că va avea o boală, s-ar putea să fie foarte greu să înțeleagă, cum de altfel și adulții înțeleg destul de greu când le explici că trebuie să se ferească de alimente pentru că se îmbolnăvesc", mai explică medicul Ștefan Busnatu.

"Educație nutrițională" reprezintă o opțiune pentru toți copiii din România și cu această ocazie cred că e important să le insuflu celor care ne urmăresc, părinților, bunicilor să încerce să îi convingă pe copii că ar fi o alegere bună pentru ei. Pentru că aici, în definitiv, e alegerea copiilor dar și alegerea părinților, ce anume gândesc că ar fi constructiv pentru propriul copil. Și, ne-am dori, în principiu, ca la sfârșitul anului să vedem că rata de alegere a acestei materii a fost o rată satisfăcătoare și, totodată, să ne gândim cum putem integra și un element de măsurare a efectelor pe care le produce această materie, pe termen scurt. Pentru că, pe termen lung, le vom vedea probabil în 10 -15 ani de zile, dacă vom vedea că avem îmbunătățiri pe trendurile de care discutam mai devreme, de evoluție asupra ponderii și obezității.", mai spune medicul.

Cum afectează obezitatea inima unui copil? 

Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită atât la copii cât și la adulți, avertizează dr. Stefan Busnatu. 

 

"Boala de inimă, diabetul, afecțiunile respiratorii devin complicații ale evoluției obezității, care are tendința să suprasolicite tot organismul și să-l degradeze. Asta, în condițiile în care discutăm de asocierea cu sedentarismul, fumatul, cu mediile poluate. Și, nu în ultimul rând, din păcate, mai nou, dar de fapt mai vechi, stresul cotidian a fost catalogat ca factor de risc independent de apariție a bolilor de inimă", spune dr. Ștefan Busnatu.

 

 

În primul rând copilul nu mai poate face efort fizic, și acesta este unul dint motivele pentru care avem foarte mulți copii scutiți de activitate fizică, care nu mai fac orele de sport. Pentru că supragreutatea generează lipsă de aer la efort fizic și copiii încep să acuze chiar și după ce urcă 2, 3, 4 etaje de bloc că nu mai au aer, explică dr. Ștefan Busnatu.

Ce înseamnă mâncare sănătoasă pentru un copil

O mâncare sănătoasă pentru copil ar trebui să conțină fructe și legume, integrale, spune dr. Ștefan Busnatu.

"Copiii ar trebui să nu refuze alimentația aceasta, pentru că o alimentație care natural conduce la ingerarea de vitamine și minerale care sunt necesare pentru dezvoltarea copilului și, pe de altă parte, e foarte important de avut în vedere că și componenta proteică, alimentele care sunt bogate în proteine, cărnurile, laptele, ouăle, peștele trebuie să reprezinte, în definitiv, o bază. Copiii au nevoie de proteine astfel încât să se dezvolte și au nevoie să sintetizeze în celule și masă musculară. Nu au nevoie să expandeze celulele grăsoase. Și aici, dacă e să discutăm specific de ce ar fi de evitat, în definitiv, ar fi foarte important să avem în vedere că cel mai problematic lucru la ora actuală, pentru noi toți e reprezentat de produsele de patiserie. Pentru că sunt cele mai ușor de obținut, din păcate, ajung să fie consumate în exces, și toate produsele astea de patiserie, în definitiv, au o capacitate de absorbție a nutrienților foarte accelerată și nutrienții sunt de cele mai multe ori grăsimi și zaharuri, zaharuri care sunt foarte rafinate, care nu fac decât să se depună în organismul nostru.", mai spune medicul.

Potrivit acestuia, dacă părinții și copiii vor alege, în număr mare, această materie - "Educație Nutrițională" - atunci "putem continua discuțiile cu cei de la Ministerul Educației pentru a evalua oportunitatea introducerii unei astfel de materii permanente".